772 matches
-
cazuri are loc o depreciere semnificativă din punct de vedere financiar prin lipsa soțului. Aceasta pentru că, în general, bărbatul câștiga mai bine, avea mai multe relații, se „descurca” mai repede și mai ușor. • Sărăcia este puternic asociată cu lipsa de școlaritate sau școlaritatea redusă, cu șomajul, cu capitalul relațional, cu condiția de imigrant și, aproape tautologic, cu ceea ce se folosește în literatura sociologică, în particular în cea americană, ca un indicator cvasiuniversal, și anume cu statutul socioeconomic. Or, la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
loc o depreciere semnificativă din punct de vedere financiar prin lipsa soțului. Aceasta pentru că, în general, bărbatul câștiga mai bine, avea mai multe relații, se „descurca” mai repede și mai ușor. • Sărăcia este puternic asociată cu lipsa de școlaritate sau școlaritatea redusă, cu șomajul, cu capitalul relațional, cu condiția de imigrant și, aproape tautologic, cu ceea ce se folosește în literatura sociologică, în particular în cea americană, ca un indicator cvasiuniversal, și anume cu statutul socioeconomic. Or, la rândul lor, acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar mai sunt și alți factori ce contribuie la creșterea accentuată a acestui model coabitațional. Ca explicație generală este aceea că el întrunește în mare măsură avantajele mariajului, înlăturând costurile eventualului divorț. Factorii mai specifici sunt legați de faptul că școlaritatea prelungită a făcut să crească mult vârsta biologică a tinerilor și deci necesitatea satisfacerii unor nevoi, în particular a celor sexuale. Apoi, cu deosebire în timpul colegiului sau al universității, cei doi parteneri se ajută nu numai în menaj, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiale. În țările în curs de dezvoltare, femeia, care era dependentă aproape total de familia consangvină sau de cea de procreare, se va independentiza pe măsura implementării industriei și a mobilității geografice. Creșterea spectaculoasă în rândul femeilor a nivelului de școlaritate, migrația rural-urban (incluzând-o și pe cea transnațională) vor democratiza substanțial și viața de familie. Sunt însă deja constatabile și anumite efecte perverse. Într-o gospodărie în care bărbatul se credea și era dominator,principalul actor economic, acum când câștigă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
regimuri. Situația României înainte de 1989 ilustrează acest lucru. Strategia statului de a încuraja financiar nașterea mai multor copii are și ea dezavantaje, pentru că implică efecte selective asupra populației, încurajând natalitatea mai mare la segmentele sociale mai sărace și cu o școlaritate mai mică, ceea ce are serioase repercusiuni asupra calității copiilor. În țările occidentale, politica pronatalistă se integrează într-o politică familială mai largă, în centrul căreia stă ideea că familiile cu mai mulți copii trebuie susținute material-financiar de la bugetul statului. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai nuanțată decât afirmațiile de mai sus (Rotariu, 1980), putem spune că raportul socioprofesional dintre părinți și copii este marcat social, pe de o parte, prin condițiile materiale ale familiei, și pe de altă parte, prin capitalul cultural al acesteia (școlaritatea părinților, sistemul lor valoric și atitudinal). Posibilitățile financiare, în combinație cu o anumită filosofie de viață (și, prin urmare, o anumită atitudine față de școală), fac ca diferite niveluri de școlaritate să fie urmate selectiv de clasele și straturile sociale. În
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și pe de altă parte, prin capitalul cultural al acesteia (școlaritatea părinților, sistemul lor valoric și atitudinal). Posibilitățile financiare, în combinație cu o anumită filosofie de viață (și, prin urmare, o anumită atitudine față de școală), fac ca diferite niveluri de școlaritate să fie urmate selectiv de clasele și straturile sociale. În România viitorilor ani este de așteptat o accentuare a disparităților din acest punct de vedere, care reflectă procesul general de polarizare socială în România postsocialistă, în cadrul căruia polarizarea școlară se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de copii din păturile sărace nu urmează învățământul obligatoriu. Dar eu cred că sunt suficiente semnale că deja o masă critică a progeniturilor elitelor economice și politice din România fac școli înalte în străinătate, multe cu plată. Disparitatea socială privind școlaritatea capătă astfel o nouă fațetă: cea a prestigiului universității absolvite. Părinții investesc în cariera școlară a copiilor lor pentru că le doresc acestora o viață mai bună sau, în termenul consacrat prin lucrarea lui G. Becker (1991), sunt sensibili la calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este și cea intitulată From parent to child (De la părinte la copil) - semnată de J. Behrman și colaboratorii (1995) - în care, utilizându-se modelele statistico-matematice avansate, se surmontează anumite afirmații considerate certitudini. Este clar, de exemplu, că alocațiile părintești în școlaritatea copiilor sporesc șansele de realizare socială a acestora, dar dacă nu controlăm și efectul alocațiilor nonșcolare, putem ajunge la concluzii eronate. La fel, numai prin analiza statistică de mare finețe se poate decide cât din succesul școlar (și din ascensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie deloc superficiale, s-ar mai impune și alte două observații: pentru țările cu un înalt ritm de transformări socioculturale și în tranziție, așa cum este și țara noastră, la diferențele de vârstă cronologică și psihologică se adaugă și diferențele de școlaritate, instrucție, orizont cultural intergenerațional, ceea ce mărește potențial distanța dintre mentalități; în al doilea rând, evoluția pe vârste în intervalul preadolescență-tinerețe propriu-zisă este de la valori „superficiale” la cele autentice (mai puțin se întâmplă acest lucru în trecerea de la preadolescență la adolescență
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rural și cei cu venit mic din mediul urban nu primesc aproape deloc consiliere. • Oferă/primesc îngrijire. Oferă covârșitor femeile de vârstă mijlocie (55-64 ani), mai mult cei din urban, cei cu venit mediu și mare în mod egal, cu școlaritate medie și superioară, iar cei ce primesc sunt mai ales cei trecuți de 65 de ani, nediferențiați pe sexe sau școlaritate, mai mult cei cu venituri mari decât cei cu venituri mici și mai mult cei din urban. • Oferă/primesc
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vârstă mijlocie (55-64 ani), mai mult cei din urban, cei cu venit mediu și mare în mod egal, cu școlaritate medie și superioară, iar cei ce primesc sunt mai ales cei trecuți de 65 de ani, nediferențiați pe sexe sau școlaritate, mai mult cei cu venituri mari decât cei cu venituri mici și mai mult cei din urban. • Oferă/primesc servicii practice. Categoria de schimb cea mai semnificativă, cumulând o medie procentuală de 43%, indiferent de direcția generațională a schimbului. Oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și mai mult cei din urban. • Oferă/primesc servicii practice. Categoria de schimb cea mai semnificativă, cumulând o medie procentuală de 43%, indiferent de direcția generațională a schimbului. Oferă servicii mai ales cei de vârste tinere și medii, cei cu școlaritate medie, mai mult bărbații și cei care au părinți în apropiere. Primesc sevicii mai ales bunicii aflați în penultima categorie de vârstă, cei din mediul rural de la părinții din mediul rural sau cel urban apropiat, mai mult bărbații decât femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin coordonarea și mobilizarea acestui ansamblu de elemente în situații complexe reale, prin polarizarea către un scop. De aceea, o soluție practică pentru formarea competențelor, în evoluția complexității lor, poate fi considerată cea a proiectării unui curriculum, unitar pentru întreaga școlaritate, construit pe logica longitudinală și transversală a dezvoltării progresive a competențelor, dar și pe logica operațională a acestei dezvoltări, prin prevederea de situații, oportunități de exersare eficace a lor. În acest sens, obiectivele programelor, apoi și criteriile de evaluare, pot
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și precede elaborarea ansamblului obiectivelor derivate. Astfel se poate echilibra suma obiectivelor unui curriculum pe cicluri, pe ani, pe arii, pe discipline, se poate urmări progresul în formare și se arată progresul în maturizarea pentru viața reală, de-a lungul școlarității. Din acest motiv, un curriculum va fi elaborat practic unitar pe întreg parcursul convenit al formării și va fi centrat pe competențe, începând cu cele de bază și derivate apoi, cu urmărirea progresului pe etape, prin programe organizate în spirală
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiecte, apărarea intereselor proprii, cunoașterea limitelor proprii și a consecințelor, respectarea normelor sociale). Aceste categorii se intersectează, se integrează, pe baza reflecțiilor asupra manifestării competențelor, pe baza abordării multidisciplinare, colaborative în definirea competențelor. Desigur că aceste competențe (pentru nivelul de școlaritate obligatoriu menționat) au fost determinate prin raportare la două categorii de scopuri: pentru succes individual (realizare viitoare, afirmare individuală, participare activă, realizare socială) și pentru succes al societății (productivitate economică, procese democratice, coeziune socială și echitate, dezvoltare ecologică). Dar alături de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltarea integrată a personalității educatului și apoi pe evaluarea ei în aceeași manieră, • procesele învățării și dezvoltării sprijinite pe criterii formative, • construcția acestora orientată către eficacitate, performanță calitativă, • construcția în spirală a integrării resurselor competențelor de bază, de-a lungul școlarității și continuată apoi, • complementaritatea, acțiunea în sistem a factorilor educației, • evaluarea formativă și pe criterii multiple, nu numai a cunoștințelor și în situații complexe reale, • formarea nouă a educatorilor în spiritul calității educației și al rezultatelor bazate pe afirmarea competențelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sentimentul de apreciere a realizărilor inedite. Valorificarea în lecții a intereselor și a experiențelor elevilor garantează activizarea potențialului creativ al acestora, ca urmare a deplinei cunoașteri a elevilor sub raportul preferințelor, înclinațiilor, aptitudinilor și talentelor individuale. De-a lungul micii școlarități, pot fi distinse două stadii ale dezvoltării imaginației: 1. Stadiul inițial - specific primelor două clase, ce se caracterizează prin aspectul sărac în detalii al imaginilor create. Având o redusă experiență de viață, copilul realizează combinații superficiale, spontane, cu numeroase elemente
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a permis scăderea anxietății elevilor și afirmarea unei conduite degajate în susținerea ideilor și soluțiilor proprii. De mare folos a fost și implicarea permanentă a participanților în actul evaluării. Educația prin și pentru creativitate își are bazele la vârsta micii școlarități, învățătorii fiind cei chemați ca, din primii ani de școală, să pună bazele formării comportamentului creativ la elevi, îndrumându-i pe aceștia așa încât să-și cunoască imensul potențial de care dispun și să-l folosească spre binele lor și al
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
poliți și ciopliți ca atenienii, dar că au mult din firea beoțianilor”4)! Combătut cu vehemență în deceniile anterioare sau doar ridiculizat, pedantismul (în gramatică, în științe, în critică etc.) încetase de a mai fi o problemă culturală în epoca școlarității lui Bacovia, dar oroarea de pedantism (în conținut și în manieră) nu dispăruse, și nu va dispărea nici după aceea. Mai cu seamă la cei obligați să frecventeze ultima și cea mai întinsă rezervație a sa: învățămîntul. Autorul poemului „Liceu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
formă curentă a prostiei umane”. Retușări necesare Bacovia e, nu o dată, pieziș, nedrept. Așa, de pildă, în „Liceu”, poem care a uns la inimă generații de elevi. Neîndoielnic, acesta are partea lui de adevăr referitoare la abuzurile didactice din vremea școlarității sale („Sînt oameni bătrîni care și astăzi sînt stăpîniți de coșmarul liceului”, constata spre sfîrșitul deceniului al patrulea un cunoscător al chestiunii, Gh. N. Leon,1) dar și o parte de exagerare, care provine din percepția, cel mai adesea inexactă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai citesc doar puțini, constituia „un enchantement”(o mare încîntare). La rîndul său, profesorul Solomon Marcus(n.1925), aflat la Bacău, orașul său natal, pentru a vorbi despre „Poezie și matematică”, întrebat care erau autorii impuși de manualele din timpul școlarității sale, a răspuns că nu mai poate ști ce a primit din manuale și ce din lecturile particulare. Ceea ce și-a amintit totuși e că lui îi plăceau Coșbuc și Alecsandri, și că, în predare, profesorii nu făceau distincție între
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din acest institut, însă toată cheltuiala necesară pentru ei, afară de învățătură, va fi pe socoteala lor proprie". Lăzăreanu I. Ilie, conform certificatului său de naștere, era născut în satul Ipotești, nu la Cucorăni, așa că, la Pomîrla, el trebuia să plătească școlaritatea. Este ca și sigur că Eminescu, rugat de tatăl băiatului, ca slujbaș la Eminovici și rugat mai ales de soră-sa, Henrieta, nașa băiatului, va fi intervenit la prietenul său, Samson Bodnărescu, directorul liceului, ca să admită o derogare, în favoarea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminescu, în vol. Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943, pag. 24-25. 14. IOSIF ANTOHI, Rolul primilor ani de școală, în formarea intelectuală și artistică a lui M. Eminescu, "Revista de pedagogie" nr. 6, iunie 1964, pag. 78-94. 15. Vezi Certificatele de școlaritate, în Eminescu și Bucovina, pag. 108-115 și apoi pag. 155-156 și 208-209. 16. LECA MORARIU, ibidem, pag. 159. 17. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare,.,, pag, 279. 18. Eminescu și Bucovina (citat), pag. 205. 19. Omagiu lui Mihail Eminescu, București
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu știe însă să le folosească. Explicația o află în inconsistența educației cetățenești realizate prin instituțiile culturale existente în societatea epocii sale. Școala primară oferea prea puțin pentru educația cetățenească a tinerilor muncitori. De aceea pedagogul german considera necesară prelungirea școlarității cu încă 3 clase (școala supraprimară clasele V-VII), continuarea procesului de educație cetățenească în perioada adolescenței și a primei tinereți, pînă dincolo de încheierea stagiului militar. În concepția lui Kerschensteiner, educația cetățenească cuprinde două aspecte: 1. înțelegerea de către tinerii muncitori
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]