809 matches
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Milos Crnjanski, mai mult decât un nume de stradă Considerat a fi cel mai important reprezentant al modernismului sârb, el s-a școlit la Timișoara O uliță-n Mehala De regulă, multora prea puțin le pasă de cine sau ce se ascunde dincolo de numele străzii pe care locuiesc. Iar dacă i-a interesat cu adevărat cândva, a fost după Revoluția din decembrie 1989
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
spus-o, Ioane, da’ una tot n-o știi”. „Nu mai spune. Ce nu știu, Vasile?” „Apoi când credeai tu că mă învăța cucoana regulele de servit la o masă cu musafiri de soi?” „De unde să știu eu când te școlea căpităneasa?” „Vezi? Asta-i. De unde să știi tu, dacă eu nu ți-am spus? Dimineața, Ioane. Dimineața, când căpitanul era ofițer de serviciu pe reghiment. Atunci căpitanul nu avea nevoie de mine, că avea pe cine fugări și înjura. Pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a supranumit astfel. Ioan Pavel era un bărbat înalt, brunet, cu o ținută atletică, cu fața ovală și ochi negri, cu un mers măsurat și elegant, bogat sufletește, calm și talentat. Fiu al satului, a plecat de copil ca să se școlească la Normala domnului Iancu de la Șendriceni și s-a întors în localitatea botoșăneană Dorobanți pentru a-și înfăptui idealul profesional de învățător. Îndrăgostit de satul natal și de oamenii lui, Ioan Pavel nu l-a părăsit, deși ofertele nu au
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
noastre moderne - solidaritatea dezinteresată, ideală, patriotică -, trebuia, mai devreme sau mai târziu, să se clatine sub presiunea vântului recei realități. Geografia socio-economică românească se va dovedi infinit mai complexă decât se vedea prin ochii avizi de cunoaștere ai tinerilor noștri școliți la Paris. Ei, pașoptiștii, concretizau dorința de a fi a națiunii; rămânea să edificăm însă esențialul, anume capacitatea, putința, perseverența întru noua ființă, esențial deosebită de cea anterioară, și anume modernitatea instituțională și aptitudinile industrioase. Generația critică, formată la Junimea
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
aceste condiții analfabeții nu mai sînt cei care nu știu să citească, ci acei care nu știu ce să citească. Civilizația europeană, precum gripa aviară ... ! Scriitorii români, de dinainte și de după Eminescu, ca să avem un reper, au tins spre Europa, s-au școlit în marile universități, în marile civilizații, după care s-au întors, în cea mai mare parte, acasă. Pospaiul de civilizație de după „patrușopt”, așa a venit la noi, cam cum vine acum, din sezon în sezon, „gripa aviară”, adusă pe tălpile
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
fiecare fermă, brigadă, 3 stat, cooperative agricole secție, sector, atelier de producție, întreprinderi �� pentru mecanizarea agriculturii 3. Insitutii și organizații 1 Pînă la 250 de angajați 3 obștești 4. Idem 2 La fiecare 500 de angajați 3 5. Școli generale, școli 1 Pînă la 200 de elevi 5 profesionale, licee, școli de specializare postliceala 6. Idem 2 201-350 de elevi 5 7. Idem 3 Peste 350 de elevi 5 8. Instituții de învătămînt 1 Pentru fiecare facultate 5 superior 9. Internate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134596_a_135925]
-
forme. Ce contează! Poetul avea conștiința propriei sale valori, dar o ascundea, ipocrit, sub vălul unei false modestii. Atunci cînd el declara, în perfectă antifrază, că "n-am învățat nici o limbă din cele poleite" și că "de-ar fi fost școli ca acum, învățam și eu vreo limbă din cele lăudate" (vezi prefața la Fabule și istorioare, 1841), Pann, cunoscător a patru-cinci limbi străine, avea conștiința arhaicității sale și se delimita radical de poezia neologică a pașoptiștilor. Originalitatea sa trebuie căutată
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
zilnic zor cu identitatea de interese între România și Austro-Ungaria, o jumătate a poporului nostru e supus unui tratament cu totul escepțional. Naționalități egale la număr cu românii au de mult o poziție politică. Cehii discută în Dieta Boemiei, au școli și o universitate plătită de stat; în Galiția limba polonă e oficială, atât la autorități cât și în învățămînt. Croații au Dieta proprie și guvern propriu; românilor, nu numai că n-au o reprezentațiune politică ori un teren de viață
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
durat până la 31 august 1973. Ca director de școală s-a remarcat prin calitățile sale organizatorice deosebite, prin corectitudine, spirit de inițiativă, fiind un metodist de excepție, îndrumând cu tact cadrele didactice aflate la început de carieră. În ceea ce privește conducerea unei școli a fost și mentorul autorului (Ioan Ciubotaru, n.r.), de la el învățând că nimic nu se poate realiza fără ordine și disciplină, fără implicarea întregului colectiv didactic în realizarea idealului educațional, că triada elev - părinte cadru didactic este și va fi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
model, un ideal de afirmare a personalității noastre. Fotografia alăturată reprezintă o întâlnire plăcută între PROFESOR și fostul STUDENT, cu ocazia sărbătoririi centenarului Școlii Generale nr. 3 din Huși în anul 1967, când studentul devenise profesor și director al acestei școli centenare. La această sărbătoare, profesorul Ion Gugiuman a scris în cartea de onoare a școlii, următoarele: „La aniversarea a 100 ani a Școlii nr. 3 din Huși, mă bucur ca și un fost elev, deși am absolvit Școala nr. 2
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
spunea de altfel tata: „respectând aceste valori, prieteniile, alianțele nu te vor alege, viața va alege cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera directă, a stat la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
spunea de altfel tata: „respectând aceste valori, prieteniile, alianțele nu te vor alege, viața va alege cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera directă, a stat la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
creier de bibilică. Îți zic „e șapte fără cinci“ iar tu, în sinea ta, îți spui „Ce cretină poa’ să fie!“ Ei bine, n-am creier de bibilică și nici pizdulice nu sunt numai și numai fiindcă nu m-am școlit la căcatul ăla de Harvard! Și nu mă mai fute la cap cum trebuie să mă comport față de soții Lindsay. Ce mare căcat s’ alde Lindsay? Un bășinos de primar și nevastă-sa. Un rahat de primar! Îți reamintesc, în caz că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vezi moaștele sfintei Dumitra! Și te duc și la capela cimitirului, să vezi picturile lui Ioan Polcovnicul, cel care-a zugrăvit cu mână de înger parcă, la anul 1838, bisericuța. Ceva deosebit, eu de multe ori am fost să mă școlesc pe acolo, la fața locului. Și, dacă n-o să fii cuminte, te bag la beci, în osuar, și te țin încuiat acolo până-ți vine mintea la cap!... La auzul unei asemenea amenințări, Bart a amuțit și el pentru câteva
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
la care unul a început să aplaude, și în câteva secunde aplaudam toți, fără să știm de ce. A, e ziua lui Cornel, sănătate, multă fericire. Șeful. Om cumsecade. E încă tânăr, cu toate că părul i-a încărunțit deasupra urechilor. A fost școlit în Danemarca, dar e limpede că acolo venise un instructor american, pentru că altfel nu-mi explic de unde abundența asta de expresii yankee traduse, „people”, adică „oameni buni”, „let’s make some greens”, adică „să facem niște verzișori”, ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
arta de a lăsa Răul să se scufunde sub propria greutate. Realizam că parte din această fantezie care mi-a defilat o clipă prin fața ochilor în timp ce discutam cu Teo Haiduc provenea din faptul că, la fel ca întreaga mea generație școlită în mare parte în vremea comunismului, îmi fusese inoculat adânc în minte un model utopic, romantic, al existenței, în care patriotismul, curajul și dragostea de țară fuseseră valorile primordiale. Și, cu toate că, crescând, am realizat neconcordanța între teorie și practică, am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Poate, doar, pentru a dovedi încă o dată că viața poate fi mai tristă și mai dureroasă în realitate, decât în romane...! Și, gândurile îl purtară în trecutul mult mai îndepărtat, tocmai pe vremea când bunicul lui, ” Judecătorul patru lupi” se școlea la Paris... ”Orașul lumină”... Totuși, a nu se uita că Franța a fost, de la începutul civilizației noastre europene, chiar totdeauna un model; acolo s-a născut sistemul feudal, care s-a întins apoi, în toată Europa; acolo a apărut prima
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
comunist.” Nu avem cunoștință ca vreun membru marcant al P.D.L. să fi reacționat prompt la această minciună uriașă. În realitate, În fruntea Partidului Social Democrat se află, ca președinte de onoare și ca Întemeietor, domnul Ion-Ilici Iliescu, care a fost școlit, În anii ’50, În Rusia bolșevică, și a devenit cel mai longeviv lider comunist din Europa, fiind unicul supraviețuitor al gărzii vechi, bolșevice, a Partidului Comunist din România. Domnul Emil Boc nici nu era născut În 1956, când domnul Iliescu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
2 ani înființat și își lua avânt. Erau mulți cu pluta, pile cu secretara de partid, femeie frumoasă, soție de securist. Aveam securist al întreprinderii și cam jumătate erau turnători. Era foarte interesant. Directorul era licențiat la zi, fost sindicalist, școlit în Franța. Directorul tehnic - inginer la zi, dintr-o familie de activiști PCR. Contabilul șef nu avea licență. Cadrista, evident cadrista, turnătoare pe față. Secretara directorului - soție de ofițer de miliție. Eram împărțiți în trei mari servicii: analiza, programare, explorare
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de-abia terminaseră liceul de informatică și care veniseră de la țară și avuseseră o pila ca să fie angajate aici. Șefi de tură, de formație numai oameni verificați. Șefii de ateliere la fel, obligatoriu PCR. De altfel, nu puteai să fii școlit în afara fără recomandarea PCR și DSS, la fel dacă instruiai în informatică în țările în care exportam calculatoare etc., China, unde generații de ingineri de sistem, IIRUC-iști, analiști, programatori au instruit chinezi la Wuhan, dar și în alte părți
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
rezonanță, Alexandru Agache, deja în plină glorie internațională, dar și mai tinerele/tinerii Nicoleta Ardelean, Anda-Luise Bogza, Carmen Oprișan, George Petean sau surpriza plăcută a serii, debut absolut în România, o voce chiar de mare viitor, un român din Ucraina, școlit la Cernăuți și trecut pe la Viena și ajuns la București: Marian Talaba. Dezamăgitor Ștefan Ignat, neașteptat, în monologul mare din Oedip, ca și un fragment din Wagner, Lohengrin, unde lui Marius Vlad nu prea i-a ieșit rolul. Nu vrem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
a finanța o încercare temerară fundamental nouă, științifică. În viitor, Statele Unite nu pot deveni competitive fără să reinvestească în inovațiile esențiale legate de știință, așa cum sunt celulele stem astăzi. Statele Unite vor rămâne în urmă Având în vedere că cele mai multe persoane școlite pe teritoriul Statelor Unite și care au obținut doctoratele în științe pleacă apoi să muncească dincolo de granițele lor, dacă fiasco înregistrat cu cercetarea în domeniul celulelor stem se va repeta și în alte domenii ale inovațiilor, creșterea competitivității Statelor Unite va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
deveni adevărate arme.” Un bețișor chinezesc bine țintit - de fapt, poate ar fi bine să spunem un bețișor care și-a greșit ținta - poate străpunge ochiul victimei și să ajungă direct în creier. Într-o zi, Jianhong Zhu, un medic școlit la Harvard, își trata unul dintre pacienți aplicându-i bețișoare în creier, când a avut o revelație inovatoare: a colectat și folosit drept cultură din țesutul creierului uman și apoi l-a transplantat înapoi în creierul aceluiași pacient. Așa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
și să petrecem un week-end împreună. Face parte din mâna aceea de copii excepționali care află în primul an de facultate câte ceva despre Platon, Heideg-ger sau Noica, care dau, cuminți, examene cu tine și pe care îi regăsești după licență, școliți în Germania, Anglia sau Franța, tobă de carte, la curent cu ultimele noutăți bibliografice și cu care abia mai poți ține pasul când intri în cotloanele "deceniului fenomenologic" la Heidegger. La Freiburg, Bogdan a studiat limbile clasice și îmi amintesc
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dreptului fundamental la învățare pe tot parcursul vieții. Pentru prima oară, în chip explicit, mediului preuniversitar și celui academic i se reglementează, ferm, structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului: învățământ preșcolar, primar, secundar și terțiar, public, privat și confesional. Iar școlii românești, i se direcționează, hotărât și limpede, arealul optim dezvoltării libere și armonioase a individualității, premisă sine qua non spre împlinire și dezvoltare personală, pentru cetățenie activă și inserție socială armonioasă, pentru, în cele din urmă, dezvoltări, realizări și împlinire
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]