801 matches
-
au avut cinci copii. Era bună gospodină, harnică, îndemânoasă la treabă, la lucrul de mână, la țesut, la împletit lâna, ambițioasă. Mi s-a părut totdeauna cam zgârcită și prea aspră cu copii ei. Avea stare materială bună. N-a școlit nici unul dintre copii. Pe toți i-a făcut gospodari în satul Boarca. MAMA ILEANA A doua soră a tatei a fost „mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
deloc bisericos, voia ca slujba de adio să i-o fac eu, cu lecturi din toate evangheliile posibile. Bunicul s-a prăpădit înainte de a merge la seminar dar i-a dat mamei vie în plus ca să aibă din ce mă școli. Nu știu ce l-a făcut pe bunicul Ion Mihai să se grăbească cu plecatul, că era de felul lui calm și liniștit, dar de părere de rău s-a împotrivit parcă și iarna, c-a trebuit să-l scoată din bordei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Nu știu nimic despre agricultură. Nici nu cred că aș putea să mă descurc în așa o muncă. Pe lângă toate acestea, nu am mai lucrat cu oamenii. Nu am avut niciodată o funcție de conducere. Vei merge, tovarășa Țâru. Te vom școli! Avem școli înalte de formare a celor care trebuie să conducă. E ordin de la partid! Am plecat în secție revoltată și necăjită. Mă așteptam ca după terminarea acelor cursuri să primesc sarcini în fabrică, în activitatea culturală care mă pasiona
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
bine întreținută. Directoarea coordonatoare, devotată muncii și bun organizator, se îngrijea de toate școlile, având o legătură strânsă cu primăria. Învățământul din comună era asigurat de un colectiv de cadre bine pregătite, cei mai mulți stabiliți în comună. În majoritatea satelor erau școli de ciclu primar , iar în unele erau și grupe de grădiniță. Biserici erau în cele două sate mari, dar erau bisericuțe și în alte două sate. Într-un sat situat în mijlocul comunei era un dispensar, care avea un medic generalist
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
maghiari, greci nu există Învățământ În limba maternă. Grecia În afara minoritarilor musulmani turci nu există Învățământ În limba maternă pentru grupurile de aromâni, albanezi, pomaci, țigani etc. Italia În regiunea Trentino-Alto-Adige din zona de frontieră cu Austria pentru sloveni sunt școli cu limba de predare germană sau slovenă. Aceștia nu au Învățământ superior În limba maternă. Jugoslavia În Voivodina Învățământul În limba română funcționează În grădinițe, 28 școli primare și două licee. Parțial aceste școli nu funcționează (1995) din motive economice
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
maternă. Jugoslavia În Voivodina Învățământul În limba română funcționează În grădinițe, 28 școli primare și două licee. Parțial aceste școli nu funcționează (1995) din motive economice și lipsă de cadre. Polonia Învățământul de Stat pentru minoritari este studiat suplimentar și școli biligve. În toată Polonia pentru minoritatea lituaniană este o singură școală. Bulgaria limba maternă a minorităților este studiată ca materie de Învățământ. Nu sunt admise școli pentru grupuri etnice. Slovacia Clase cu limbă de predare pentru copii maghiari, școli și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
istoria unui celebru spion născut la Baku, din tată neamț și mamă rusoaică, Richard Sorge, căruia i s-au dedicat zeci de articole, cărți și un lung metraj coproducție internațională Franța, Italia, Japonia, RFG intitulat " Cine ești dumneata, domnule Sorge?". Școlit în Germania lui Hitler, dar cu ideologie "maternă" de stânga, a făcut servicii enorme spionajului sovietic, dar se pare și celui german și japonez. Acreditat în anii celui de al Doilea Război Mondial corespondent la Tokio, "Omul cu trei fețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se lasă de școală? De ce să le plătim sănătatea de bază când ei fac excese? De ce să îi angajăm preferențial? De ce am investi bani în cartierele lor? De ce le-am face șosele dacă umblă cu căruța? De ce le-am face școli? De ce i-am sprijini să aibă o elită educată, dacă nici nu sunt în stare să-și controleze natalitatea? De ce le-am sprijinii proprii lideri când ei pot deveni corupți? Toate acestea pe banii noștri munciți din greu. Probabil veți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cît îl ținea gura despre nevoia schimbării macazului spre linia nazistă. În anii aceia, 1928 1930, era departe de a miza pe cartea Hitler. Fără îndoială că fascismul era fericit că o mare țară ca Germania părea să se lase școlită de Italia și să se apropie, total sau parțial, de doctrina economică și socială a lui Mussolini. Acesta însă, în fond, era reticent și nu prea convins de puterea lui Hitler. La primul contact direct îl găsise vorbăreț și confuz
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
au avut cinci copii. Era bună gospodină, harnică, îndemânoasă la treabă, la lucrul de mână, la țesut, la împletit lâna, ambițioasă. Mi s-a părut totdeauna cam zgârcită și prea aspră cu copii ei. Avea stare materială bună. N-a școlit nici unul dintre copii. Pe toți i-a făcut gospodari în satul Boarca. MAMA ILEANA A doua soră a tatei a fost „mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
semnul nefast al fundamentalismului. În esență, ar fi vorba despre reducerea occidentală a șariei doar la codul penal represiv, despre ignorarea dimensiunii spirituale a Jihadului, despre neluarea în calcul decât a interpretării literale a coranului, întreținută de intelectualii tehnici musulmani școliți în Occident, de trecerea sub tăcere a reacțiilor față de secularizare și modernizare în versiune occidentală, de tratarea cu super ficialitate a sistemului social din spațiile musulmane tradiționale, acolo unde nu avem de-a face cu separația de tip occidental a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pronunțe cuvîntul transcendental! în timp ce-și citea raportul, a greșit de două ori. L-am corectat. A doua oară a aruncat cît colo hîrtiile și l-a invitat pe Radu Enache să citească mai departe. Citește dumneata că ești școlit ca și dînșii!» Atunci miam exprimat nedumerirea de ce ne judecă pe noi școliții niște neșcoliți? Toate ironiile și protestele au fost degeaba”. „«Afacerea» - mi-a spus el în continuare - a avut următoarele consecințe: a afectat 200 de oameni, printre care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de protecție gratis. Apoi miliția, plină de elemente pripășite, fără scrupule, lovește, zbiară, te insultă, căci nu există o lege de protecție a cetățeanului. Ei au legea lor care i-a educat. Nu s-au educat singuri în brutalitate; sunt școli unde se învață arta și meseria de milițian socialist. Aceste două armate Securitatea și miliția formează aparatul de opresiune internă a PCR, ele sunt forța de stăpânire. A treia armată a țării este aceea îmbrăcată în haine kaki pe care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care se întâmpla să treacă pe acolo. Așa ajungea să priceapă referințele mitologice de care literatura epocii era plină, așa auzea despre capodopere și mari personalități literare, așa își forma ideile despre poezie. Punea întrebări, iscodea, prindea din zbor, se școlea prin conversații. "I-a fost un fel de educație"1 spune Heliade Rădulescu. Nu avem niciun semn că geniul ar fi mai mult decât atât, o idee trivializată într-un dialog inteligent. Poate că Mumuleanu a și citit, poate că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scrupul, nu avea nimic uman. Anchetatorul a făcut școală de securitate la Moscova, la NKVD, pentru că majoritatea anchetatorilor au făcut școală în Uniunea Sovietică la NKVD. Și nu numai cei de la Securitatea din Iași, ci de peste tot din țară, erau școliți și specializați în Uniunea Sovietică. Nu era aproape niciun anchetator care să nu fi fost școlarizat la Academia Militară Frunze sau în alte locuri din Uniunea Sovietică. Făceau pe viu practică la sovietici și apoi erau trimiși în țară. Pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
chemați a se aduna în București și Craiova; în Bârlad și în Iași, la școlile preparandale spre a se mai perfecționa în cunoștințele pe care le predau. Aspiranții frecventau și școlile primare urbane și secundare ale orașelor unde nu erau școli preparative, pentru care mai mulți dintre profesorii respectivi au făcut în timpul vacanțelor cursuri suplimentare speciale învățătorilor destinați la conducerea școlilor model. S-au întocmit instrucțiuni pentru îndatoririle ce au aspiranții a îndeplini în tot timpul preparațiunii lor pentru noul examen
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care părea „mai surâzător decât al cultelor". „Câteva sute de școli noi rurale, urbane și secundare s-au deschis în anul încetat dar acestea sunt departe de a fi îndestulat trebuința. Din peste 3000 de comune rurale, abia 1300 au școli, dar ce școli, în ce calitate! Ceea ce se cheamă local de școală în comunele rurale este în general o mizerabilă șură, în care zăpada și ploaia străbat, dar în care nu străbate și lumina; în care vântul suflă dar în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Walter a luat-o sub aripa lui, în fiecare zi stătea la el acasă, și marele dirijor Bruno Walter a învățat-o, notă cu notă, să cânte partitura personajului Leonora. Astăzi nu mai există timp, audițiile sunt din ce în ce mai multe, sunt școli foarte bune... A.V. Și dacă nu mai există această etapă de pregătire, cu cine învață ei cum să cânte? V.I. Cu pianiștii. Aici voiam să ajung... A.V. Deci, tragi spuza spre turta ta... V.I. (râde) Da, sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Ministerul de Externe, eram sigur că are toate calitățile necesare funcției cu pricina, dar eram, de asemenea, aproape sigur că demnitatea pe care i-o propuneam urma să fie un simplu episod din biografia sa. Cerusem unui ins studios și școlit să-și amâne, un timp, proiectele academice pentru a sprijini un proiect obștesc. „În țările noastre, e prea devreme să lăsăm politica în mâinile politicienilor” - îmi spusese Bronis³aw Geremek, când îl întrebasem dacă i se pare utilă și legitimă decizia
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
românească ,poșta electronică" ne-ar conferi un avantaj. Apoi, este cunoscut faptul că la începutul anilor '90 - în mare măsură situația a rămas neschimbată - toate calculatoarele care au intrat în țară aveau comenzile în limba engleză. Pe ele s-au școlit mai toți, fie că știau engleza, au învățat-o ulterior sau nu o știu nici astăzi, cu excepția comenzilor de la calculator. Mărturisesc că și eu am avut dificultăți atunci cînd am fost pus pentru prima oară în fața unui program Word cu
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
act de curaj (...) au fost inițiative de sus, aprobate de cei de jos și nu o dată așteptate de aceștia pentru că, direct sau indirect, erau în folosul celei mai largi categorii de cetățeni” (p. 138). Spre deosebire de mulți dintre politologii de azi, școliți în marile universități occidentale, Alexandru George își întemeiază judecățile pe o foarte profundă cunoaștere a istoriei noastre și pe o importantă experiență de viață. Născut (în 1930) în perioada cea mai fastă a democrației românești, a avut șansa să observe
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
de sine (alazon), după cum, pe urmele lui Aristotel și ale altor mari bătrîni, precizează Northrop Frye. Și ce laudă de sine, ce fanfaronadă a fost mai deșănțată decît cea a regimului opresiv în sînul căruia s-au născut, s-au școlit și și-au început activitatea literații în cauză? În acel context istoric, stilul ironic a constituit mai întîi o reacție defensivă a conștiinței agresate de obligativitatea stereotipiilor ideologice și a limbii de lemn, apoi (sau concomitent!) un nostalgic indiciu al
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
soiul de purtători de uniforme a căror competență se măsoară în slugărnicia față de șef și în fidelitatea față de politrucul care le dă un os de ros. Nu împărtășesc, nici pe departe, entuziasmul unui Bogdan Chirieac față de cadrele tinere din armată, școlite în Occident. Că vor fi fiind și excepții, nimic de zis. Problema e că selectarea celor trimiși să studieze în Apus au făcut-o tot vechii Moș Teacă, după criterii bineștiute: pila, ploconul sau mita. Astfel încât nu e de mirare
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
să fie luați În primire. Supraveghetorul Stangicel, un țigan condamnat pentru crimă, care avea drept de viață și de moarte asupra deportaților politici, s-a adresat unui aviator care nu se ridicase În picioare În fața lui. „Tu de ce nu te școli În picioare când vorbesc cu voi” ? Ofițerul a fost luat pe sus de câțiva deținuți de drept comun, lovit În cap cu o măciucă de supraveghetor și aruncat În cuptorul cărămidăriei. La curățirea cuptorului, după un timp, s-au descoperit
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
de cerințe pe care elevii le au și pentru ca acești elevi să fie incluși sub toate aspectele vieții școlare. Educația incluzivă mai înseamnă un proces de identificare, diminuare și eliminare a barierelor care împiedica învățarea, din școala și din afară școlii - deci de adaptare continua a școlii la copii. Familia extinsă - rudele copilului până la gradul al IV-lea inclusiv. Fișa de înregistrare a copilului - prima fila din dosarul copilului care cuprinde datele de identificare ale copilului și părinților sau reprezentanților săi
GHID din 19 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi ��i încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]