KorAP: Find »[drukola/base=ședea & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...267 >

6,670 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353

mare viteză Harlington. Când transmisiunile poliției dădură primele informații confuze cu privire la rănile multiple suferite de Elizabeth Taylor și puțin după aceea fură întrerupte, am înțeles imediat că chinurile morții la care aveam să fim martori nu erau ale ei. Vaughan ședea răbdător lângă mine în vreme ce eu conduceam Lincolnul spre vest, pe direcția locului accidentului. Se uita cu ochi resemnați la fațadele albe ale fabricilor de materiale plastice și ale depozitelor de pneuri de pe marginea șoselei. Asculta detaliile coliziunii triple transmise pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
celei mai recente ciocniri multiple sau coliziuni. Comportamentul nostru împreună deveni tot mai stilizat, ca și când am fi fost un cuplu de chirurgi experți, jongleri sau comedianți. Departe de-a reacționa acum cu oroare sau repulsie la vederea acelor victime rănite, șezând în stare de șoc pe iarbă în spatele mașinilor lor după o accidentare cauzată de ceața primelor ore ale după-amiezii, ori țintuite pe tablourile de bord, eu și Vaughan încercam o senzație de detașare profesională, în care se manifestau primele simptome

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
testicule. După orgasm, m-am ridicat încet de pe Vaughan, ținându-i fesele depărtate cu mâinile, așa încât să nu-i rănesc rectul; și, ținându-le depărtate, mi-am privit sperma cum i se scurge din anus peste canelurile tapiseriei de vinilin. Ședeau unul lângă celălalt, scăldați de lumina care curgea peste peisaj în toate direcțiile. Cu brațul petrecut pe după umerii lui Vaughan, care dormea, am urmărit treptata retragere a izvorului de lumină ce țâșnea din grilajele radiatoarelor mașinilor zdrobite aflate la distanță

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
lui Vaughan întinzându-se după mine. Am mers de-a lungul palisadei spre intrarea năpădită de buruieni a depozitului de mașini dezmembrate. Deasupra mea, mașinile de pe autostradă se mișcau ca niște epave motorizate, cu vopseaua decolorată și scorojită. Șoferii lor ședeau rigizi în spatele volanelor, depășind autobuzele liniilor aeriene pline cu manechine îmbrăcate în haine absurde. O mașină abandonată, cu motorul și roțile lipsă, stătea pe butuci într-o zonă de staționare de sub pasajul superior. I-am deschis portiera cu balamale ruginite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
mașină s-au înmulțit constant. De pe apărătoarea stângă a roții din spate se desprinse un panou și bara de protecție din față rămase agățată de pinionul șasiului, curbura ei ruginie atingând solul la fiecare viraj. Ascuns după parbrizul prăfuit, Vaughan ședea aplecat peste volan în vreme ce conducea cu viteză de-a lungul autostrăzii, neștiind și nepăsându-i de adânciturile și de urmele de impact ale caroseriei, care semănau cu rănile autoprovocate ale unui copil suferind. Încă nesigur dacă Vaughan va încerca sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

se oprește respirația. Acești oameni sunt sfătuiți să slăbească.“ Sfătuiți să slăbească! Ce legătură are greutatea cu somnul? Există o groază de oameni grași care par să doarmă cât se poate de bine; zău așa, era o persoană grasă care ședea adesea sub un copac din fața casei lui Mma Ramotswe și care părea să doarmă cea mai mare parte a timpului. Oare l-ar sfătui cineva să slăbească? Lui Mma Ramotswe i se părea că un astfel de sfat ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
fi total inutil și, probabil, n-ar duce decât la nefericirea persoanei respective. Bietul om ar involua de la a fi o persoană grasă, care doarme confortabil la umbra unui copac, la o persoană slabă, fără un șezut pe care să șadă și, probabil, din cauza asta, incapabilă să doarmă. Și cu ea cum rămâne? E o doamnă solidă - de constituție tradițională - și, cu toate astea, nu are nici o problemă să-și doarmă numărul necesar de ore. Nu era decât un alt atac

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

amintesc mare lucru din asta, dar infirmiera de zi mi-a vorbit despre pozele făcute de poliție. Poze, poze mari 20x25, lucioase, frumoase ca orice altceva din portofoliul meu. În alb și negru, a zis infirmiera. Dar în acele 20x25 șed pe-o targă cu rotile, cu spatele lipit de peretele camerei de urgențe. Infirmierei de serviciu i-a luat zece minute să-mi taie rochia de pe mine cu forfecuța aia chirurgicală, ca de manichiură. Partea cu tăiatul mi-o amintesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
mine-n cearșaful cu Proprietatea Spitalului Memorial La Paloma că ar trebui să mă gândesc să mă reîntorc în viața mea. Ar trebui să-ncep să fac planuri. Știi tu, zice el, să faci niște cursuri. Să-mi iau diploma. Șade lângă patul meu și ține pozele între noi, așa că nu reușesc să le văd nici pe ele, nici pe el. În carnețel, cu creionul, îi cer lui Manus în scris să mi le arate. — Când eram mic, creșteam pui de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
cu trusa lui cu cuțite și ace, sau conducând de-a lungul autostrăzii spre următoarea victimă, sau îngenunchind lângă un câine, anesteziat și ciopârțit într-o cadă de baie mizerabilă, e omul pe care-l urăsc un milion de câini. Șezând lângă patul meu, Manus zice: — Trebuie numai să-ți pui la păstrare visele de cover-girl. Fotograful de modă din mintea mea urlă: Dă-mi milă. Flash. Dă-mi încă o șansă. Flash. Asta făceam înainte de accident. Spuneți-mi că-s

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Sari la o zi deloc specială în spital, chiar în fața biroului logopedei. Infirmiera mă conducea ținându-mă de cot pentru exercițiu și, când am dat colțul, puțin mai încolo de ușa deschisă a biroului, bum, uite-o pe Brandy Alexander, șezând glorioasă într-o postură de Prințesa Alexander, într-un costum iridescent de pisică marca Vivienne Westwood, care-și schimba culoarea la fiecare mișcare. Vogue pe viu. Fotograful de modă din mintea mea, strigând: Dă-mi magie, păpușico. Flash. Dă-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
creionul, scriu: ha, ha, ha. Sari cu puțin înainte să-mi fie date jos bandajele, când o logopedă zice că ar trebui să cad în genunchi și să-i mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a lăsat limba-n gură, nevătămată. Ședem în biroul din cărămizi cenușii, cu jumătate din cameră ocupată de biroul ei de oțel, iar logopeda, mă învață cum face un ventriloc păpușa să vorbească. Vezi, ventrilocul nu te poate lăsa să-i vezi gura cum se mișcă. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
invizibilă de la vagin. Ceea ce contează e că să fii manechin profesionist înseamnă să primești bani ca să reacționezi exagerat la lucruri cum ar fi prăjiturile de orez și pantofii noi. La Brumbach beam Cola dietetică pe-un uriaș pat roz. Sau ședeam în fața unei mese de toaletă, folosind pudră de contur ca să ne schimbăm forma fețelor, în vreme ce, la câțiva metri de noi, profilul vag al oamenilor ne privea din întuneric. Poate că becurile direcționale se reflectau în ochelarii cuiva. Atrăgând atenția cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
umplutură, tata se uită-n farfurie și zice: Știi ceva despre rimming? Știu că despre asta nu se vorbește la masă. — Și despre fisting? întreabă mama. Zic că da, știu. Nu pomenesc de Manus și de revistele lui porno profesionale. Ședem acolo, toți în jurul unui lințoliu albastru, cu curcanul semănând mai mult ca niciodată cu un mare animal mort și copt, umplutura plină de organe pe care încă le poți recunoaște, inima și pipota și ficatul, sosul îngroșat de grăsime gătită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
meu biroul logopedei se acoperă cu aur. Brandy zice: — Ăsta-i voal de bumbac. Mai aruncă un pumn de ceață, și lumea se înnegurează în spatele auriului și verdelui. — Crep georgette, zice Brandy. Aruncă un pumn de scântei, și lumea, Brandy șezând în fața mea cu coșul ei de nuiele desfăcut în poale. Amândouă singure, încuiate în biroul logopedei. Posterul cu o pisicuță de pe peretele de cărămidă. Toate astea capătă luminozitatea pală a unei raze de stea, fiecare colț ascuțit șters sau mânjit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
fără să le îndoaie. Până și fața mea, locul unde duce fiecare nerv al corpului, nici chiar fața mea n-o simte. E nevoie de-o echipă de plozi indieni, zice Brandy, copii vegetarieni de patru și cinci ani care șed cât e ziulica de lungă pe bănci de lemn, obligați să tragă cu pensetele cam un trilion de firișoare de mătase ca să lase doar desenul în aur. — Nu vezi copii mai mari de zece ani făcând treaba asta, zice Brandy

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
suni decât când ești în criză și ai nevoie de ceva. Sari înapoi la mine în patul din Seattle, singură cu telecomanda pe care apăs un buton și iau sonorul televizorului. La televizor sunt trei sau patru oameni pe scaune, șezând pe-o scenă joasă în fața unui public de platou. Asta-i la televizor ca un fel de spot publicitar, dar când camera se apropie de fiecare persoană pentru un prim-plan, pe pieptul persoanei apare o dungă mică. Pe fiecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Crăciun și toți stăm în jurul bradului, tata pregătit cu briceagul pentru panglicile înnodate. Mama are o pungă maro de cumpărături și zice: — Înainte ca lucrurile să scape de sub control, hârtia de împachetat se pune aici, nu alandala. Mama și tata șed în balansoare. Eu șed pe podea în fața șemineului, cu șosetuțele lângă mine. Scena asta e-ntotdeauna la fel. Ei șezând la cafea, aplecați spre mine, așteptându-mi reacția. Eu șezând în stil indian pe podea. Toți încă-n halate de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
în jurul bradului, tata pregătit cu briceagul pentru panglicile înnodate. Mama are o pungă maro de cumpărături și zice: — Înainte ca lucrurile să scape de sub control, hârtia de împachetat se pune aici, nu alandala. Mama și tata șed în balansoare. Eu șed pe podea în fața șemineului, cu șosetuțele lângă mine. Scena asta e-ntotdeauna la fel. Ei șezând la cafea, aplecați spre mine, așteptându-mi reacția. Eu șezând în stil indian pe podea. Toți încă-n halate de baie și pijamale. Perry

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
și zice: — Înainte ca lucrurile să scape de sub control, hârtia de împachetat se pune aici, nu alandala. Mama și tata șed în balansoare. Eu șed pe podea în fața șemineului, cu șosetuțele lângă mine. Scena asta e-ntotdeauna la fel. Ei șezând la cafea, aplecați spre mine, așteptându-mi reacția. Eu șezând în stil indian pe podea. Toți încă-n halate de baie și pijamale. Perry Como cântă „I’ll Be Home for Christmas“. Primul lucru pe care-l scot din șosetuța

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
de împachetat se pune aici, nu alandala. Mama și tata șed în balansoare. Eu șed pe podea în fața șemineului, cu șosetuțele lângă mine. Scena asta e-ntotdeauna la fel. Ei șezând la cafea, aplecați spre mine, așteptându-mi reacția. Eu șezând în stil indian pe podea. Toți încă-n halate de baie și pijamale. Perry Como cântă „I’ll Be Home for Christmas“. Primul lucru pe care-l scot din șosetuța mea este un ursuleț koala de pluș, din ăla care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
e o cutie pe care nu reușesc s-o scot. Ai mei încetează orice activitate, se apleacă peste ceștile lor cu cafea și se uită fix la mine. Perry Como cântă „Oh, Come, All Ye Faithful“. În cutiuță sunt prezervative. Șezând chiar lângă bradul nostru de Crăciun scânteietor și magic, tata zice: — Nu știm câți parteneri ai pe an, dar vrem să fii protejată. Vâr prezervativele în buzunarul halatului de baie și cobor privirea spre bezelele în miniatură care se topesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
se uită la mama și zice: — Dar asta e de obicei provocată de-o alergie la un prezervativ din latex sau un spermicid. Mama bea niște cafea. Coboară privirea la mâinile care strâng cana, apoi ridică ochii spre mine care șed aici. Ce încearcă tatăl tău să spună, zice ea, e că ne dăm seama acum că am făcut unele greșeli cu fratele tău. Zice: Încercăm doar să te ferim de probleme. În șosetuță e o a patra cutiuță cu prezervative

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
din toate astea n-a fost vina mea. Declarații la poliție. Un asistent social s-a dus prin cartier să discute cu vecinii noștri, cu prietenii de la școală, cu profesorii, până când toți cunoscuții m-au tratat de sărmană mititică vitează. Șezând aici în dimineața de Crăciun, cu toate cadourile astea pentru care mi-ar trebui un penis să le folosesc, nimeni nu știe nici jumate din adevăr. Chiar și după ce anchetatorul poliției și-a încheiat treaba și nu s-a dovedit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
inteligențelor strălucite. Nimeni nu face poze pentru un catalog în Cancún în sezonul de vârf, mai ales nu cu țărănoaice osoase ca Evie Cottrell. Dar cu mine moartă, asta deschide o lume întreagă de posibilități. Sunt un nimeni invizibil care șade pe-o sofa de damasc alb pusă în fața unei alte sofale albe peste o măsuță de cafea care seamănă cu un bloc mare de malachit de la primele lecții de introducere în geologie. Evie s-a culcat cu logodnicul meu, așa că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]