1,046 matches
-
de compunere și un mijloc de dezvoltare a vorbirii, de formare a deprinderilor de scriere corectă. Cele mai importante procese angajate în dezvoltarea capacităților de a vorbi și scrie sunt: convorbirile, povestirile, repovestirile, memorizările, lectura unor texte, jocurile didactice, concursurile, șezătorile literare, înregistrările pe CD, DVD, procese în care elevul observă, ascultă, povestește, memorizează, conversează sau mai târziu este solicitat să creeze independent pe bază de plan, oral sau scris, mici povestiri. Ortografia este poarta de acces la limba scrisă și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
instituții publice, magazine, piețe; Excursii pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale, sportive; Competiții inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv; Programe distractive Audiții: povești, concerte, muzică, spectacole; Vizionări: programe tv, video, diafilme; Șezători, serbări, teatru de păpuși, dramatizări; Acțiuni proprii de proiectare și organizare a timpului liber. a) Salutul - mod de comunicare Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care se întâmpină pe cineva. Deși formele de salut sunt vechi de când lumea, salutul
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
important și longeviv editor al operelor lui Creangă, care a încercat să studieze manuscrisele și nu le-a mai găsit, a întreprins mai multe investigații pe care le-a sintetizat în Notiță asupra manuscriselor lui Ion Creangă, publicată în revista Șezătoarea, a lui Artur Gorovei. Kirileanu arată că după stingerea din viață a lui Eduard Gruber, soția, Virginia Micle-Gruber, le-a vândut doctorului A. Mendel, care le-a risipit. Majoritatea dintre ele au fost pierdute pentru totdeauna (Parascan, 1996, p. 44-45
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
rugăciunea mea / Seara de trei ori și dimineața de trei ori / Du-l, du-l, Doamne, du-l / La mese Întinse / Pe la făclii aprinse / Pe la fântâni curate / Și scoate-l din păcate”. Îmi spunea cum a fost odată la o șezătoare și au venit lătureni de pe alte sate și fiecare lăturean stătea lângă o fată și fetele torceau și una din ele, Onica, a scăpat fusul și când s-a aplecat În jos a văzut că bărbatul de lângă ea avea În loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cîntă la fluier În timp ce domnii dansează grațios la lumina focului de tabără. Pare-un fenomen rezervat elitei sătești În serile de iarnă, cînd cei prezenți se simt bine Împreună spunînd povești cu prefețe, iazuri, balerine Înecate și ghicitori. Se numește șezătoare iar participanții sînt uniți prin afinități literare, au aceleași aspirații estetice și un program comun, care ține pînă cînd se stinge focul. În ciuda acestei remarcabile reprezentări mentale, nu-i zăream utilitatea, cu toate că reuniunile aveau loc vineri. Prin urmare m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
arsură a poeziei În bust, izbucnind În lacrimi la Horia + Radu și zîmbete canonizate la sfîrșit. Îmi atrăgeau interesul plin de respect fiindcă purtau sutien - se făcea mereu iarnă pe-atunci, așa-mi amintesc cenaclul, pentru explicații suplimentare vezi cuvîntul șezătoare - Însă, ce păcat, tinerele nu aveau noroc, talent, inspirație, aveau numai rimă, peste tot, aducîndu-mi În memorie brusc singura mea notă proastă, la matematică În clasa a șasea. Așa că le lăsam singure risipite-n jurul mesei. În alte condiții le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
muzică care nici măcar nu se poate ține minte. Totuși, din cînd În cînd, cu un confortabil sentiment de superioritate - la urma urmei Îl lăsa să locuiască la el, Îl tot scăpa din cele mai neașteptate Încurcături -, Îi cere ca la șezătoare un cîntec normal, vesel, de apartament, rusesc, audiindu-l În timp ce mănîncă castraveciori și bea șampanie ținînd o tîrfă cu ciorapii rupți pe genunchi, vrea o melodie clară, pe care să danseze, Sașa Își dă toată silința, se execută preț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rolul de a-i pregăti pe tineri pentru viața de familie, pentru rosturile omului În colectivitate, datorie civică, comportament social, toate Într-o zonă a moralității care să confere individului aoreola de om frumos. Însăși basmul, balada, doina, datinele, sărbătorile, șezătorile sunt pătrunse de la un capăt la altul de Feți Frumoși și Ilene Cosânzene, de zâne și eroi, de haiduci, neveste și mame devotate, a căror frumusețe fizică și morală, Întotdeauna În slujba binelui și adevărului, crează o adevărată plăcere estetică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cei șapte ani de acasă”, cu referire la aceste aspecte, nu este câtuși de puțin o anecdotă. Societățile tradiționale au conservat aceste aspecte În numeroase obiceiuri și datini. Parcursul tinerei generații În drumul ei către viața de familie: Însurățitul, Înfirtățitul, șezătorile, cetele de flăcăi, cetele de fete, fata de măritat, flăcăul de Însurat, toate acestea au o puternică conotație educativă. d) Protecția și solidaritatea de grup (a patra funcție a familiei) fac din familie o structură socială solidă În care resorturile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tânăra căpăta noțiunile de bază privind: viața de familie, rolul bărbatului, rolul femeii, raporturile dintre ei, locul nașterii În cadrul familiei, relațiile cu copiii, obiceiurile, tradițiile, aspecte ce erau treptat preluate de tânăra generație. Am evocat mai sus ceata de fete, șezătorile, ceata de flăcăi, flăcăul de Însurat, fata de măritat, ritualurile și obiceiurile care acompaniau fiecare moment În evoluția tânărului În drumul său către căsătorie, toate cu adânci semnificații educative. Depășirea vârstei optime pentru căsătorie de pildă (20 ani la fete
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
I. Papadopol sub titlul „Ce a scris...?”, adresate în special elevilor, completate intermitent cu selecții de texte („Pagini uitate”), rubricile informative „O seamă de cuvinte” și „Ecouri”, cât și, doar în prima parte a anului 1926, dări de seamă asupra șezătorilor organizate de Societatea Scriitorilor Români, redactate mai ales de Perpessicius (care semnează și Pentapolin). Rezultatele sunt remarcabile și în domeniul esteticii, al științelor socioumane proxime, al istoriei literaturii și al celorlalte arte, în paginile revistei întâlnindu-se Mihail Dragomirescu (cu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Corbea, Lucian Valea, Dragoș Vicol, Ion Apostol Popescu, Ion Sofia Manolescu, Petru Homoceanul, Florin Dumitrana ș.a. Câțiva sunt încurajați, publicându-li-se scrierile în spațiul rezervat colaboratorilor propriu-ziși. La prestigiul săptămânalului a contribuit, între 1938 și 1940, un șir de șezători („ale scriitorilor tineri”) organizate în Capitală și în țară, în special în Transilvania, precum și „Colecția «Universului literar»”, în care au fost editate numeroase cărți ale redactorilor ori ale colaboratorilor apropiați. După evenimentele din august 1944 U.l. continuă să apară
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fie slobozi a vinde întru alt chip vreun feliu de băutură, decât numai, dacă se vor învoi cu stăpânul moșiei, fiind și îndatorați locuitorii fiștecărui sat a cumpăra numai pentru treburile lor numai de la orânda moșiei, la care se află șezători” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 161-162. footnote>. Dreptul la crâșmă era de obicei arendat. Astfel, pe la 1772, cei ce vindeau vin în Vama, plăteau egumenului mănăstirii „câte un leu de fiecare butoi de vin” <footnote T.Bălan, op. cit., vol
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la târgul Sucevii, ca să cercetăm după poruncă toate supărările ce le are. Venind la Suceava atât vămenii, cât și egumenul de Moldovița, am cercetat dacă și-au îndeplinit vămenii slujbele după hotărârile Divanului în care se poruncește ca toți locuitorii șezători pe moșiile mănăstirii Moldovița să lucreze 12 zile pe an și să dea de a zecea din toate sau să plătească câte 2 lei de casă. Întrebați fiind dacă au lucrat pentru mănăstire au răspuns că n-au lucrat și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
biblioteci din școală și oraș care vizează a-i învăța pe elevi să privească cartea ca pe un minunat și statornic om, ca pe o cămară cu multe provizii, vrea să-i familiarizeze cu manifestările cultural artistice cum ar fi: șezătoarea literară, concursuri pe teme literare, expoziții de carte, lansări de carte, etc. Acest proiect își propune să sădeasca în sufletele copiilor dorința de a citi, și deprinderea aceasta să devină o obișnuință și cartea să fie un prieten nedespărțit al
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
capăt: punct și linie ... lucru cel mai greu a fost să-l mențin cu orice preț în lumea lui. Lucrând în atelier cu ceilalți colegi, dar care făceau cu totul altceva, tentațiile îl chinuiau continuu.”( Prof. Ion Popdan) Vasile Ionici Șezătoare Desen în tuș, 1976 „Ionici a reținut doar ceea ce i se potrivea, raportul dintre adevărul știut de el și virtuțile al ductului grafic. O lecție la care a ajuns implicit Ionici a fost aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a fost aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare, vatra ce-i adună pe oameni in jur, în șezători, în datini, tot ce înseamnă pentru Ionici, sublimat, adevărul despre Oaș.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 91) Istrate Maricela 1960 Pictor „Pictura naivă este cea mai frumoasă carte de povești, pe care o scriu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a fost aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare, vatra ce-i adună pe oameni in jur, în șezători, în datini, tot ce înseamnă pentru Ionici, sublimat, adevărul despre Oaș.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 91) Istrate Maricela 1960 Pictor „Pictura naivă este cea mai frumoasă carte de povești, pe care o scriu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
la „Făt-Frumos”, „Cuget clar”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc literar”, „Cele trei Crișuri”, „Dacia Traiană”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Viața literară”, „Universul literar”, „Românul” (Arad), „Drapelul” (Lugoj), „Flacăra roșie” (Arad) ș.a. Prezență deosebit de activă în viața literară, organizează conferințe și șezători literare, inițiază Expoziția de Cărți Românești din Timișoara (1933), participă la înființarea Societății Scriitorilor Români din Banat (1934), al cărei prim președinte este. După 1945 se stabilește la Arad, unde activează în Cercul Literar „Al. Sahia” și în Cenaclul „Lucian
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
Pericle Papahagi, Iosif Popovici, Sextil Pușcariu, Sterie Stinghie, Ion Scurtu. De asemenea, a atras o serie de studenți germani spre studierea limbii și culturii populare românești, precum K. Schladebach, Arthur Byhan, Ernst Bacmeister, Martin Block. A urmărit cu atenție revista „Șezătoarea” de la Fălticeni și i-a recomandat conducătorului ei, Artur Gorovei, să publice texte transcrise riguros fonetic. W. a fost foarte apreciat de oamenii de știință din România, N. Iorga, spre exemplu, opunându-l, în 1903, folcloristului „indirect”, „de cabinet”, și
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
superlativ, ceea ce ține, într-un fel, de paradigma primei jumătăți a secolului. Atitudinea e de regăsit și în atmosfera favorabilă culegerii și studierii folclorului, pe care el o întreține în „Familia”. Când paginile revistei devin neîncăpătoare, îi adaugă altă publicație, „Șezătoarea” (1875-1882), destinată folclorului. El însuși semnează intervenții programatice, disertații, articole despre literatura populară română, din care traduce în periodice de limba maghiară. Societatea culturală maghiară Kisfaludy îl primește membru extern în 1871, discursul de recepție fiind Poezia populară română. V.
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
al lui Foarță, îmi este greu să nu mă arunc cu minte în sala de curs unde era la fel de natural ca la această lansare a nu mai puțin de patru volume frumos colorate și lucioase. Așa că, în timp ce stăm, ca la șezătoare, alături de Ion Barbu, realizatorul caricaturilor din rimoromanul Un mire fără căpătâi, scos de Polirom și „Suplimentul de cultură“, de Șerban Foarță, maestrul de ceremonii, și de Robert Șerban, neobositul apărător al culturii din îndepărtata noastră zonă de vest, ascultăm cuminți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in Istoria literaturii romane, voi. I, București, 1962. Dintre lucrările bibliografice menționăm : C. T. Niculescu-Varone, Bibliografia poeziei noastre populare 1330-1935, București, 1936 ; Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu, 1945; bibliografiile publicate de Ion Mușlea în Anuarul Arhivei de folclor și, începînd cu 1956, în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]