2,719 matches
-
rol special prin faptul că Întruchipează simbolul animalului pentru o Întreagă suită de personaje din roman, care au ca trăsătură comună lăudăroșenia. Cea a lui Kuro se face simțită În diverse activități specifice pisicilor, una dintre ele fiind numărul de șoareci prinși, competență În care nu ezită să-și umfle performanțele. Kuro are un omonim printre ființele umane, pe cineva care frecventează casa profesorului. Acest personaj, M., este supranumit de naratorul-pisică estetul cu ochelari cu rame aurite care se deosebește prin
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Omul stăpânește prin inima-i bună, dar și printr-o limbă fără de minciuni”.) „Oamenii cei mai primejdioși sunt aceia care spun că le place virtutea, o predică, dar n-o practică.” (Diogene din Sinope) „Caracterul omului este destinul său.” (Heraclit) șoarecii cei mai șireți sunt prinși cei dintâi. (Prea Încrezători În viclenia lor, nu-și iau nici cele mai elementare măsuri de precauție.) „Cel mai bun mijloc pentru a fi Înșelat e să te crezi mai deștept decât alții.” (La Rochefoucauld
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și, În plus, credința că ceea ce face cu mâna lui este mai bun, mai sigur, mai trainic.) Găina, când prea mult cotcodăcește, nu prea clocește. (Lăudărosul nu este nici pe jumătate din ceea ce pare a fi: „Pisica răzgâiată nu prinde șoareci niciodată”; „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci”.) „Să fii mândru numai atât cât Îți Îngăduie meritele.” (Lucan) „Crezându-te că ești mai mult decât ești, nu vei Înainta niciodată spre ceea ce-ți Închipui că ești.” (N. Iorga) Ia-l
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu mâna lui este mai bun, mai sigur, mai trainic.) Găina, când prea mult cotcodăcește, nu prea clocește. (Lăudărosul nu este nici pe jumătate din ceea ce pare a fi: „Pisica răzgâiată nu prinde șoareci niciodată”; „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci”.) „Să fii mândru numai atât cât Îți Îngăduie meritele.” (Lucan) „Crezându-te că ești mai mult decât ești, nu vei Înainta niciodată spre ceea ce-ți Închipui că ești.” (N. Iorga) Ia-l de pe mine, că-l omor. (Lăudărosul nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
face să nu te mai poți bucura de respectul semenilor.) „Cine pierde onoarea nu mai are ce să piardă.” (Publilius Syrus) „Există platoșă mai puternică decât o inimă curată?” (W. Shakespeare) Părinți - copiitc "Părinți - copii" Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă. Unde nu e pisică, șoarecii steag ridică. (Când sunt lăsați de capul lor, copiii Își impun regulile.) Consecințele delăsării În educație le vor suferi sigur părinții: „Adeseori, mustrarea de cuget pentru ce n-ai făcut e mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
respectul semenilor.) „Cine pierde onoarea nu mai are ce să piardă.” (Publilius Syrus) „Există platoșă mai puternică decât o inimă curată?” (W. Shakespeare) Părinți - copiitc "Părinți - copii" Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă. Unde nu e pisică, șoarecii steag ridică. (Când sunt lăsați de capul lor, copiii Își impun regulile.) Consecințele delăsării În educație le vor suferi sigur părinții: „Adeseori, mustrarea de cuget pentru ce n-ai făcut e mai chinuitoare decât aceea pentru ce ai făcut” (N.
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
conștiință, care stă la baza gestului etic.” (M. Ralea) Lupu-și schimbă părul, dar năravul, ba. (Ceea ce provine din ereditatea speciei nu poate fi transformat sau Înlocuit pe moment ori ca expresie a unei simple dorințe: „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”; „Din ouăle de șarpe nu ies pui de găină”; „Nu faci miel din câine tăindu-i coada”. La fel se spune și despre cei la care răul a devenit o necesitate sau un mod de viață: „Năravul din fire
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mellett [Lângă vatra rece], Târgu Mureș, 1959 (în colaborare); Nina Cassian, Nyávogóherceg [Prințul Miorlau], București, 1958; Magda Isanos, Versek [Versuri], București, 1959; Theodor Constantin, Oszlik a sötétség [Se destramă noaptea], București, 1961; Ion Pas, A huncut egerek [O istorioară cu șoareci], București, 1961; Nicolae Țic, Reggel hatkor [Ora șase dimineața], București, 1961; Emil Isac, Őszi ének. Válogatott versek [Cântec de toamnă. Versuri alese], București, 1962; Petre Ispirescu, Ifjúságunk ifjúsága, élet, amely nem ér véget [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
MAJTÉNYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287965_a_289294]
-
Peter Eckermann, Oscar Walter Cisek, Hermann Hesse, Aimée Sommerfelt, Francis Cârco, Friedrich Gerstäcker, Herbert Eullenberg, ca și tălmăcirea piesei Britannicus de Jean Racine. Traduceri: Charles Baudelaire, Leș Fleurs du mal, București, 1939; Herbert Eullenberg, Heinrich Heine, București, 1957; G. Feustel, Șoareci, lacrimi și un colț viu, București, 1957; N. Lenau, Versuri alese, București, 1957; Walther Victor, A fost primăvară... 1848, București, 1958; Alfred de Musset, Poezii, București, 1960; Corneille, Racine, Teatru, București, 1960; Wilhelm Busch, Album, București, 1960, Plici și plum
ILIESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
să poată scăpa. Dialogul sprinten, replicile vioaie fac din această piesă, ca și din celelalte inspirate din contemporaneitate, agreabile lucrări dramatice cu priză la public, în pofida unei recuzite convenționale. De o cu totul altă factură, Noaptea (1976) și Reduta și șoarecii (1977; Premiul Academiei Române) încearcă reconstituirea trecutului istoric. Culoarea locală, limbajul nu pot rămâne însă la latitudinea autorului, nu pot fi inventate, iar documentarea, în astfel de cazuri, ar fi fost nu numai o fază necesară, ci absolut indispensabilă, fiindcă altfel
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
în plus, București, 1969; Lumea într-o picătură, București, 1971; Altfel despre sport, București, 1972; Sâmbătă la veritas, București, 1973; Din Azore în Antile, Iași, 1973; Departe, Iași, 1975; Noaptea, București, 1976; Razna prin trei continente, București, 1977; Reduta și șoarecii, București, 1977; Oastea oștilor, I, Iași, 1980; ... și alte piese, Iași, 1985; Noaptea, pref. Valentin Silvestru, București, 1986; Martor, Iași, 1988; Puterea ingrată la români, Iași, 1990; Cronica Basarabiei. 1990-1995, Chișinău, 1995; Cercul, Iași, 2000; Uimiri, București, 2001; Noaptea asta
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
fictivizată) proprie. O parte dintre cărțile sale au comentarii de escortă ample, fiind înzestrate de pildă cu numeroase subtitluri concurente. Primul roman, Dus-întors (1988), este subintitulat Cuvântul pe dinlăuntru sau O străbăteau cu pași rari sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă sau Nicolae Iliescu. Peste mai bine de un deceniu, Depășirea interzisă (2001) etalează la rândul ei o veritabilă arhitectură de subtitluri concurente, Viața, 9 (În construcție), Proiect de asanare a insomniei, în fine Deschis pentru renovarea timpului. Prozele lui
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
simplul motiv că tu nu poți avea modurile de a ști ale altuia.țț De exemplu, se spală ca o pisică, fiindcă motanul Zapp i-a servit, În copilăria timpurie, drept mamă și tată. Se răsfață ca o pisică. Prinde șoareci. Și totuși, nici unul din aceste argumente nu este cel care mă face să o văd drept o pisică. Ci faptul că Dina, un alt om, mai mult, tocmai acest om cu care Împărtășesc mai mult decât cu oricare altul, Îi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai de seamă poeți ai vremii, publicația acordând întâietate celor care se inspirau din tradiție. Tipăresc aici G. Coșbuc poemele Moartea lui Gelu și Ghiaură, Duiliu Zamfirescu poeziile Domnița Mezirea, Fiica Haosului, În ruine, D.C. Ollănescu-Ascanio basmul în versuri Împăratul șoarecilor, poezia De la Grivița, satire. Cu foarte multe poezii este prezent, după 1900, D. Anghel (În grădină, Floarea soarelui, Se trec și florile de toamnă etc.). Sporadic este întâlnit Al. Vlahuță. Mai semnează Haralamb G. Lecca, Th. Șerbănescu, V.D. Păun, Th.
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
cinci poezii de C. Conachi și scrisoarea acestuia către mitropolitul Veniamin Costache, fragmentul Răzvan-Vodă din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de N. Bălcescu, Jalnica Moldovei întâmplare de Al. Beldiman. Spiritul critic este ilustrat prin fabulele tipărite de Gr. Alexandrescu (Răzbunarea șoarecilor, Ogarul și iepurele) și Al. Donici (Nada și chiticul, Știuca și motanul), printr-un articol despre mitropolitul Iacob Stamati scris de Mihail Kogălniceanu sau prin studiul social-istoric al acestuia, Sclăvie, vecinătate și boieresc, ca și prin multe dintre paginile lui
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
cu Valeria Sadoveanu), Talente și admiratori, București, 1957 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu); Honoré de Balzac, Verișoara Bette, București, 1952; A. P. Cehov, Povestiri, București, 1957 (în colaborare cu Anda Boldur, Valeria Sadoveanu și Xenia Stroe); John Steinbeck, Despre oameni și șoareci, București, 1957 (în colaborare cu Sima Zamfir); Vasili Stefanik, Frunze de arțar, București, 1958 (în colaborare cu Val Cordun); M. A. Gherșt, N. I. Danilov, Jucătorul, București, 1960 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu); William Saroyan, Unu, doi, trageți ușa după voi
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
față, nu înseamnă neapărat bunuri financiare, materiale culturale etc., ci, în principiu, orice dimensiune comună a spațiului sociocultural al unei colectivități umane. Un exemplu ilustrativ al acestei probleme este cel oferit de J. Coleman, interpretând fabula lui Esop cu privire la sfatul șoarecilor. Sfatul șoarecilor s-a reunit pentru a discuta cum să înlăture (să controleze) acțiunile pisicii prin care aceasta decima încet, dar sigur populația șoricească. În limbajul TAR, aceasta constituie problema de ordin prim a bunului public (în cazul de față
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înseamnă neapărat bunuri financiare, materiale culturale etc., ci, în principiu, orice dimensiune comună a spațiului sociocultural al unei colectivități umane. Un exemplu ilustrativ al acestei probleme este cel oferit de J. Coleman, interpretând fabula lui Esop cu privire la sfatul șoarecilor. Sfatul șoarecilor s-a reunit pentru a discuta cum să înlăture (să controleze) acțiunile pisicii prin care aceasta decima încet, dar sigur populația șoricească. În limbajul TAR, aceasta constituie problema de ordin prim a bunului public (în cazul de față, a răului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acțiunile pisicii prin care aceasta decima încet, dar sigur populația șoricească. În limbajul TAR, aceasta constituie problema de ordin prim a bunului public (în cazul de față, a răului public), întrucât prin acțiunea sa pisica impune efecte negative severe asupra șoarecilor, creând un pericol constant pentru fiecare dintre ei. Problema de ordin secund începe o dată cu propunerea șoarecelui bătrân (și înțelept) ca un clopot să fie legat de gâtul pisicii astfel încât, atenționați de apropierea ei, șoarecii să scape de pericol. Ea constă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pisica impune efecte negative severe asupra șoarecilor, creând un pericol constant pentru fiecare dintre ei. Problema de ordin secund începe o dată cu propunerea șoarecelui bătrân (și înțelept) ca un clopot să fie legat de gâtul pisicii astfel încât, atenționați de apropierea ei, șoarecii să scape de pericol. Ea constă în faptul că, așa cum acțiunea pisicii determină efecte (negative) asupra tuturor din populație, tot așa sancționarea pisicii are efecte (pozitive) pentru toți, ei vor beneficia de această sancțiune; da, numai că beneficiul pentru el
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu ochii verzi, București, 1982; Mireasmă și suspin, Cluj-Napoca, 1985; Marea năpârlire, Cluj-Napoca, 1996; Legați-vă centurile de siguranță, îngr. Maria Vaida-Voevod, introd. Mircea Vaida-Voevod, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Friedrich Dürrenmatt, Acuzatul, București, 1990, Violul, Cluj-Napoca, 1990; Agatha Christie, Cursa de șoareci, București, 1990. Repere bibliografice: Ion Vitner, Prozatori contemporani, II, București, 1962, 313-323, 381; Silvian Iosifescu, Artă și arte, București, 1965, 108-112; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 65-74; Ardeleanu, Însemnări, 177-181; Oarcăsu, Oglinzi, 224-230; Oprea, Mișcarea, 101-109; Cubleșan, Miniaturi
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
Adami desăvârșiți). Ca și păgânii despre care Irineu scrie (29, 1): „Păgânii, care nici n‑au ridicat ochii la cer, nici n‑au adus în vreun fel mulțumire Creatorului lor, nici n‑au voit să vadă adevărul, ci, întocmai unor șoareci orbi (sicut mures caeci), stau pitulați în străfundurile neștiinței (in profundo insapientiae), pe drept cuvânt au fost socotiți [de Scriptură] o picătură de apă pe marginea urciorului, un fir de pulbere pe cântar, o nimica toată (sicut nihil); ei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să crească sau cum paiele arse ajută la prelucrarea aurului”. Păgânii sunt asimilați ființelor iraționale, căci ei nu și‑au ridicat ochii la cer (pentru rugăciune); n‑au adus în nici un fel mulțumire Creatorului; au refuzat să cunoască adevărul. Asemenea șoarecilor, ei se ascund în „găurile” întunecate ale ignoranței. Pe de altă parte însă, prin opoziția lor, accelerează procesul de maturizare spirituală a celor credincioși. . Teología..., pp. 248‑249. . Notăm, cu titlu anecdotic, că numărul 666 pare a fi fost modificat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cluj-Napoca, 1991; Istoria literaturii maghiare din România, Cluj-Napoca, 1996; Viața lui George Coșbuc, pref. Ion Vlad, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: George Coșbuc, Opere alese, I-VI, pref. edit., București, 1966-1982, Versuri și proză, postfața edit., Cluj-Napoca, 1991; Homer, Bătaia broaștelor cu șoarecii, tr. Iosif Kontz (după versiunea maghiară a lui Csokonai Vitéz Mihály), Budapesta, 1991. Antologii: Antologie de literatură română, vol. IV, 1-2: Poezia română din perioada interbelică, Budapesta, 1993. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, În amintirea lui Coșbuc, GL, 1957, 35; V.
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
pot fi evidențiate, cu oarecare bunăvoință, câteva poezii (Primăvară mică, Sat părăsit, Negoiul) ori versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă de nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează cu câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]