950 matches
-
Acesta își înțelese greșeala. Scoțând oglinda din dimensiunea timpului, nu adusese doar chipul melancolic al femeii în fața lui. Fenomenul funcționase și invers. Imaginea Bătrânului se dezvăluise și ea Despinei, ca și cum amândoi ar fi privit în același timp în aceeași oglindă. Șocat și răscolit, cu gesturi febrile, Bătrânul acoperi instinctiv cu cearșaful luciul oglinzii, obturând pentru totdeauna privirea rugătoare, surprinsă și nedumerită a Despinei. Deprinsese cu greutate și șovăire să iubească în taină o himeră, o știmă a apelor. Dar nu știa
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
aceste pagini. Pur și simplu, cuvântul se vede liber și se bucură APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 133 129. în solitudine de această libertate. Însă ce ar spune simțul nostru logic în fața acestei libertăți? Dintru început ar fi cu totul surprins, șocat probabil. Și-ar căuta apoi unele refugii, conside rând, de pildă, că nu e vorba decât de un simplu joc literar. Sau un exercițiu de imaginație, asemeni celui din basme, care face plăcere minții de copil. Să fie însă vorba
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
prostu. Răsete. Haideți la masă! x x x Sala de conferințe de la Centrul de Cercetări Spațiale, arhiplină. în sală intră Profesorul și Evelin, amăndoi îmbrăcați 82 în costum de cosmonaut. Evelin poartă și casca costumului. Auditoriul se scoală în picioare șocat și uimit de ceea ce vede. Profesoru Bună ziua doamnelor și domnilor! Vă rog să luați loc. Vă mulțumesc pentru participarea numeroasă. Onorată asistență, ciclul de conferințe, cu participare internațională, va fi susținut în special de către expertul în cosmologie domnul Evelin. Evelin
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
acestei epoci neliniștite. Tigroaica își scoase ghearele și erau gheare de oțel, calme în violența lor. Sufletul acestei femei trebuie să fi fost flacără pură. Mintea începu să treacă în revistă implicațiile celor spuse de Împărăteasă. Rămase pur și simplu șocat. Ea arătase că tunurile ultraputernice erau instalate pe poziții, gata să tragă. Era posibil că, făcînd numărul de telefon al poliției cu cîteva minute mai devreme, tocmai evitase atacul, în ultima clipă. Și, lucrul cel mai rău era că, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
fi strecurat între ei. Până la urmă a aflat că oamenii din sat vorbesc despre ea că umblă prin târg pe la Năsăud să vândă flori, că în zadar a învățat atâta amar de școală dacă a ajuns în rând cu țigăncile. Șocată, s-a ascuns după o căpiță de fân și a izbucnit încă o dată într-un plâns cu sughițuri. Se zbătea ca o apucată, dar totul îi ieșea pe dos. Am ajuns în sfârșit la Ștefi. O casă modestă, lipită de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
s-a mai dus. Și, când a venit, nu le mai avea pe mână“. Zic: „Bine!“. Și ne-am apucat și i-am cotrobăit prin dulapuri. Și, la un moment dat, s-a sculat, s-a trezit victima. Am rămas șocat. Știam că doarme. Cât aș fi fost eu de cul, băiat de cartier... Când treci prin situații originale, atuncea simți pe propria ta piele ce-nseamnă frică, sau spaimă. Trebuie să trăiești astfel de lucruri ca să-ți dai seama de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-l compare cu un actor de cinema... primul care-i veni în minte a fost actorul francez Fernandel. Tomoe nu reușea să găsească la el nimic care să o facă să vibreze cât de cât. — Sora mea. Și Takamori păru șocat când se întoarse ca să o prezinte. — Îmi înțelegeți japoneza? întrebă îngrijorat Gaston. — Înțelegem, bineînțeles. Gaston întinse mâna stângaci și strânse cu putere mâna fetei. Strângerea de mână o făcu să se gândească iar la un cal. Abia a reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
rămas înmărmurit. Pe masa de proastă calitate circula în voie un gândac negru. Si-a ținut respirația și a ascultat. Auzea jetul subțire în chiuveta din colțul camerei. Se pare că bărbatul proceda așa cum îi sugerase Michan. Gaston a sărit, șocat, din pat. L-a înfuriat faptul că bărbatul își făcea nevoile în chiuveta în care alții se spălau pe față. Și-a dus mâna la gură și a tușit tare, ca să se audă și-n camera alăturată. Picuratul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
femeii care-i dăduse să mănânce oden. — A, tu erai? — Nu vorbi așa de tare. — Și aici te ții de shoben? — Vorbește mai încet... De ce-ai plecat de la sensei? Te-am văzut aseară și am fost pur și simplu șocată. Gaston tăcu. — Știi cu cine te-ai înhăitat? Ăla e Endō, din banda lui Hoshino. Are tuberculoză. N-are sânge, n-are lacrimi. Ucide fără remușcări. Nu mai are nici el mult de trăit. Întinde-o repede de-aici. Gaston
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ștergerea urmelor. Poliția ne-a tot pus întrebări în zilele ce au urmat, apoi au venit și alții să ne ia la întrebări. Le-am zis că nu-l văzusem în seara aceea, iar Carla a afirmat același lucru. Era șocată și nu vorbea prea mult. N-a vrut să mă mai vadă-n ochi și plângea mai tot timpul. Apoi ea a plecat. A stat un pic de vorbă cu mine înainte să plece și mi-a spus că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
făcut cu Enro, dacă l-ai fi prins? Seniorul gardian zâmbi. Gosseyn se uită în curtea care Se transforma. Se ridicau spânzurători. Douăsprezece erau gata, iar la nouă atârnau deja niște forme inerte. Gosseyn se uită îngândurat la morți, nici șocat, nici impresionat. Oriunde oamenii acționau în mod talamic, se găsea o mulțime de spânzurați. Secoh vorbi iar: - Enro a reușit să fugă, dar i-am prins pe unii dintre înverșunații lui prieteni. Mai încerc încă să-i conving pe unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de gât. Încă nu trecuse jumătate de oră când, aflat deja În mașina oficială care-l ducea acasă, a fost sunat de cardinal, Bună seara, domnule prim-ministru, Bună seara, eminență, Vă sun ca să vă spun că mă simt profund șocat, Și eu, eminență, situația este foarte gravă, cea mai gravă din câte a avut de trăit această țară până astăzi, Nu e vorba despre asta, Despre ce este vorba atunci, eminență, Este total deplorabil faptul că, la redactarea declarației pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
dar nu-ți cer decât un sfert de oră, atât. Adriana își dădu ostentativ ochii peste cap și-i arătă din noul degetul mijlociu, de data asta ținându-l destul de sus ca să vadă toată lumea din salon. Se delectă cu privirile șocate ale doamnelor din înalta societate care arătau toate ca maică-sa. Văzu cu coada ochiului că bărbatul care se uita la ea și la Gilles avea pe chip un mic surâs amuzat. Sunt prea bătrână pentru așa ceva, își zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
spusese lui Dean ceva despre Toby în avion în ziua aceea? Avea să fie prinsă sau demascată de cineva cu ceva? Ajunse repede la concluzia că nu, cel puțin până în acel moment nu făcuse nimic rău, dar era încă prea șocată ca să reacționeze cum ar trebui. Din fericire, Dean părea mult mai stăpân pe el. Chiar amuzat. — Adriana, da? Frumos nume! Mă bucur să te cunosc. Întinse mâna. — Și eu mă bucur, reuși ea să spună. Când mâna ei o atinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
se culcase cu bărbați (la plural) pe care îi cunoscuse în taxi în drum spre casă când se întorcea dimineața de la petreceri și pe care nu-i mai văzuse niciodată până atunci, și tocmai ea avea tupeul să se arate șocată că Emmy a cunoscut un tip drăguț printr-o relație de serviciu și a luat decizia matură, trează fiind, să-și facă de cap. Pardon, Adi, își zise ea în sinea ei dându-și ochii peste cap, să aibă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
poate e un album de fotografii. Poate un ghid din acela cu fotografii cu marile hoteluri sau un tur al uneia dintre insulele Carraibe pe care le vizitau în rarele vacanțe ale lui Duncan. Emmy deschise nerăbdătoare sacoșa și descoperi șocată nimic altceva decât un top de hârtie pentru imprimantă. Duncan observă expresia de surprindere de pe chipul ei și ridică din umeri. — Am stat în nenorocitul ăla de magazin mai bine de-o oră. A trebuit să cumpăr ceva. — Aha. Vasăzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
putut, cîndva, să vină surprize, niciodată nu ar mai fi fost privit ca pînă atunci. Poate, Într-o izbucnire, mama sa ar fi dat totul pe față, Juan aflînd ceea ce - nici pregătit dinainte - nu ar fi trebuit să afle. Adolescentul, șocat, ar fi avut un comportament imprevizibil, ar fi fugit de acasă sau ar fi Încercat să se sinucidă, oricum, viața lui ar fi fost dată peste cap multă vreme, poate pentru totdeauna. Așa ar fi putut să stea lucrurile. Însă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui Julie, în vara aceea m-am întors în Anglia dependentă de revista Vogue și de MTV, și posesoarea unui puternic accent american, pe care l-am obținut revăzând de nenumărate ori High Society. Mama a fost de-a dreptul șocată, ceea ce însemna că făcusem treabă bună. Nu-mi doream nimic altceva decât să mă mut la New York și să am șuvițe la fel de uimitoare ca ale lui Julie. În acest scop, i-am implorat pe mama și pe tata să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
-l iau de la studioul din East Village. —Nu vin. Ți-am spus că detest dracu’ zilele de naștere. Nu mă mai hărțui! — Dar am pregătit ceva special, ca să nu le mai urăști. Să nu mai fii nefericit niciodată, am bâiguit șocată. —Nu pricepi? Îmi place să fiu dracu’ nefericit. Nu funcționez altfel. Cum vrei să-mi fac bine treaba dacă sunt al dracu’ de fericit tot timpul? Mi-a trântit telefonul în nas. Am încercat să-l sun de vreo câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
fără scrupule, după ce a făcut sex cu tine și... — Iâh! țipă Lara. Nu trebuie să-i dai toate detaliile sexuale intime. Nici măcar Xanax-ul nu poate șterge asemenea detalii. Fiecare clipă oribilă îmi era însemnată pe creier cu fierul roșu. Eram șocată și îngrozită. Acum știu ce trebuie să fi simțit biata fată din Exorcistul. —Iubito, trebuie să mănânci ceva, schimbă subiectul Lara. Comandăm la room-service. Ce-ai vrea? Doar un cuțit de desert din argint, i-am răspuns. —Ce-ai zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
fi aflat c-am citit multă literatură importantă, ca Doamna Dalloway și Valea păpușilor. Ciudat, și eu, care credeam c-o imit pe Virginia Woolf, i-am replicat. M-a apucat de umeri cu violență și m-a scuturat. Eram șocată. —Trebuie să te maturizezi și să termini cu copilăriile astea. Putea să se termine rău, mi-a spus. Încetează! am țipat. Încetează să fii atât de răutăcios cu mine. Nu mă simt în formă în clipa asta. Viața-i groaznică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
a răspuns. Ce noroc pe capul meu. Imediat am devenit atentă. —Jazz? am întrebat. —Acia-i menajera, mi-a răspuns o voce cu un puternic accent filipinez. —Jazz e acasă? Îhî. — Pot să vorbesc cu ea? —Doarme. Era ora prânzului. Eram șocată. Până acum trăiam cu impresia că sunt singura persoană din New York care nu se scoală mai devreme de 10.30. I-am spus: Când se trezește, poți să-i spui să mă sune, te rog? Poți să-i spui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
decid în ziua nunții, răspunse Julie. —Și ceilalți n-or să se supere? întrebă Caroline. —Mda, probabil, răspunse Julie zâmbind dulce. Dar știi, eu sunt extrem de răsfățată, foarte bogată și excepțional de frumoasă, așa că fac exact ce vreau. Văzând expresia șocată a lui Caroline, adăugă: E-n regulă, nu trebuie să-ți fie milă de mine. Mă plac așa cum sunt. Și unde-i sărbătoritul? întrebă Caroline. —Peter fumează cu adolescentele, îi răspunse mama. Dar unde e micuțul tău? În drum spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
întunecoasă, sub un cap de cerb împăiat. Încordată, am văzut cum se deschide ușa și apare o siluetă. Am tresărit. Era Charlie. Ce căuta aici? Nu era în drum spre LA? S-a uitat glonț la mine. Părea și mai șocat decât mine. Ah, Dumnezeule, mi-am spus, acum trebuie să-mi cer scuze de la om la om și să recunosc că am luat cutiuța, să mă comport matur și să fiu sinceră în legătură cu totul. Acum, că mi se ivise ocazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
întors cu un nasture lipsă, adaugă. Cea cu dungi albe și roz. — A, zic. Păi... e OK. O trimit înapoi. Nu mă costă nimic. — Dar poți și tu să coși un nasture, draga mea ! spune doamna Farley, cu un aer șocat. Nu-ți ia mai mult de două minute. Trebuie să ai un nasture de rezervă în cutia de cusut. În ce ? — N-am nici o cutie de cusut, îi explic cât pot de politicoasă. Pentru că nu prea cos. — Nu-mi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]