1,860 matches
-
doua zi cu cine s-a Însoțit, ce să mai facă? A ținut de Arona până ce i-a adus pruncul pe lume. Pruncul, tot un scofâlcit și-un costeliv, căruia i-au spus Șoim, căci maică-sa era din neamul șoimilor din pădurile nesfârșite de la Miazănoapte. Pe vremea aceea, vestea că Tatăl făcuse și dresese Începuse să se ducă de la neam la neam. Nemernica aia de Arona știa să potrivească lucrurile Însă, așa că a răspândit vorba că Tatăl era Într-atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
aia de Arona știa să potrivească lucrurile Însă, așa că a răspândit vorba că Tatăl era Într-atât de sfânt Încât nu ținea decât o femeie, adică pe ea, care femeie nu va aduce pe lume decât un prunc, adică pe Șoim. Asta au aflat toți oamenii, iar Tatăl nu mai avea ce să facă dacă dorea să rămână ceea ce era În ochii celorlalți. Mă și mir că după ce a trecut printr-o poveste care i-a arătat ce putere nemăsurată au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dorea să rămână ceea ce era În ochii celorlalți. Mă și mir că după ce a trecut printr-o poveste care i-a arătat ce putere nemăsurată au cuvintele, a mai avut curaj să-ți lase asemenea legăminte de urmat. Ei bine, Șoim ăsta era la fel de rău ca și mumă-sa. Era și urât, dar la om asta nu prea se pune. Șoim era atât de rău, Încât chinuia animale și oameni nevinovați, curma vieți doar așa, ca să le arate tuturor ce puteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
a arătat ce putere nemăsurată au cuvintele, a mai avut curaj să-ți lase asemenea legăminte de urmat. Ei bine, Șoim ăsta era la fel de rău ca și mumă-sa. Era și urât, dar la om asta nu prea se pune. Șoim era atât de rău, Încât chinuia animale și oameni nevinovați, curma vieți doar așa, ca să le arate tuturor ce puteri are fiul Tatălui și lua cu japca femei care nicicând nu l-ar fi Însoțit. Odată, a pornit chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și o luptă de sânge cu un neam de-al Tatălui, iar lucrul ăsta, deși a adus numai necaz, l-a ajutat pe Tatăl, care a zis tuturor că n-avea cum să lase legămintele pe mâna unui zevzec ca Șoim. Cum alt copil nu mai putea să aibă, căci lumea Îl știa drept omul unei singure femei și drept tatăl unui singur prunc, el și-a luat atunci numele de Tată al tuturor oamenilor. Sunt cel ce v-a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
oricum s-ar fi ajuns aici, sigur e doar că acest Kron a fost cel mai destoinic dintre toți cei aleși de Tatăl, și lui i-a lăsat Tatăl moștenire legămintele, după care l-a trimis cât mai departe de Șoim și de Arona. Kron este tatăl lui Fion, Fion este tatăl lui Marcis, iar Marcis este tatăl altuia, și tot așa până la Mila, mumă a Psarei, care Psara e mumă a lui Moru, care Moru nu te-a legat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Marcis, iar Marcis este tatăl altuia, și tot așa până la Mila, mumă a Psarei, care Psara e mumă a lui Moru, care Moru nu te-a legat la Întâmplare să duci vestea În lume. Pe de altă parte, ticălosul de Șoim a avut și el copii. Hadat, bătrâna care ți-a adus pruncii pe lume, se trage din Șoim, iar Dupna e fiul ei. Cred că trebuie să Însemne ceva că o scoborâtoare din Șoim a adus pe lume copiii scoborâtori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
a lui Moru, care Moru nu te-a legat la Întâmplare să duci vestea În lume. Pe de altă parte, ticălosul de Șoim a avut și el copii. Hadat, bătrâna care ți-a adus pruncii pe lume, se trage din Șoim, iar Dupna e fiul ei. Cred că trebuie să Însemne ceva că o scoborâtoare din Șoim a adus pe lume copiii scoborâtori din Kron, dar n-o să vorbim despre asta, căci aduce ghinion. Ăsta e Dupna, Încheie el. Iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Pe de altă parte, ticălosul de Șoim a avut și el copii. Hadat, bătrâna care ți-a adus pruncii pe lume, se trage din Șoim, iar Dupna e fiul ei. Cred că trebuie să Însemne ceva că o scoborâtoare din Șoim a adus pe lume copiii scoborâtori din Kron, dar n-o să vorbim despre asta, căci aduce ghinion. Ăsta e Dupna, Încheie el. Iar el, chiar că ți-este un fel de văr, nu o venitură de om, ca Dyas acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
lupta de sânge nu era decât cel mai mărunt pas. - Uite cum o să facem, le-am zis Într-un târziu. Spuneți-le tuturor că Logon, cea mai mare iscoadă a lui Scept, e În mâinile noastre, alături de Dupna, strănepotul lui Șoim, zevzecul de care Însuși Tatăl s-a dezis, deși-i era fiu de sânge. Mai vreau ca toată lumea să afle că pe Hadat, deși e muma lui Dupna, o ținem În cea mai mare cinste, căci mi-a adus pruncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
așa cum mă privea Nunatuk câteodată. - Ce mai blestem, spuse. De ce vrei să-l Întărâți așa de tare pe Scept? - Pentru că așa Începe povestea pe care am pus-o la cale pentru lupta asta de sânge. Tatăl s-a dezis de Șoim, strămoșul lui Dupna, iar tu l-ai trădat pe Krog. Neamurile trebuie să vadă că sunteți, și unul și altul, În puterea mea. - Pricep. Dar de ce vrei să ți-l faci pe Scept vrăjmaș de moarte? Până una-alta, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
surdă. După ce s‑a Întors din spital, Ravelstein s‑a simțit destul de bine. Desigur, nu putea să‑și Înfrângă infecția, dar declara: - Nu mă grăbesc deloc să mor. Viața lui socială Înflorea. În zilele bune de odinioară, zburase ca un șoim, cum se descria singur. - Dar acum zbor ca fazanii din curtea ta din New Hampshire. Mergea binișor, deși nu avea echilibru. Putea să se Îmbrace și să mănânce, să se bărbierească, să se spele pe dinți (avea, În partea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
permanentă, numită Boonesborough. Fiind deposedat de pământ de către Guvern, și-a construit o colibă pe malul fluviului Missouri, în care s-a retras. A fost imortalizat de Fenimore Cooper în romanele lui, sub numele de Carabina Lungă sau Ochi de șoim. J.J. Audubon (1785-1851), naturalist american, autorul lucrării Păsările din America. Ansamblu al triburilor amerindiene din marile câmpii ale Statelor Unite ale Americii, în special în Dakota de Nord și Dakota de Sud, precum și din Canada, Statul Alberta. După masacrul, în anul 1890, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mai mult din profunziunea elementelor și evenimentelor exterioare, acea „Încărcătură nouă” revenind În ochiul pururi curios sau - ca În alt vers, din Zodiac, care cere „Să-ți umpli ca o tolbă ochiul de sicomori și gazéle” - implicarea În procesul transformator: „Șoim, ochiul răscolește somnul lînced al plantelor” (Brățara nopților, V). Oriunde am deschide cărțile lui Voronca, eul poetic se definește ca fiind prin excelență spectatorul, În Înțelesul cel mai general al cuvîntului. Organul său de simț cel mai solicitat rămîne ochiul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Dar În veninul acesta e o iubire viitoare, / Ca zborul care crește, nebănuit, În larvă,/ Ca-n penele albe ale nopții, viscolul - o agrafă, / Ca lumina răsărită pe mormîntul tinerei oarbe”; „Un braț alunecă, dar celălalt se desface / Ca un șoim, ca un joc de cărți, ca o pălărie / A oceanului”; „Și am venit spre tine cum grindina spre ringlodă / Cum bucățica de dinamită spre accidentul de cale ferată / Cum oceanul spre urechea fină a scoicilor / Cum din primul vers ești
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în mișcare, fără să distingă clar un animal atunci când ele aleargă în turmă. Dimpotrivă, animalele de pradă ne depășesc din acest punct de vedere; astfel, vulturul are o densitate a conurilor de cinci ori mai mare decât a omului, iar șoimul are o fovee suplimentară, una pentru a vedea de la depărtare și alta pentru a mări foarte mult imaginea. În general, pentru citirea cuvintelor (Overton și Wiener, 1966) sau pentru anumite detalii ale desenelor (Nelson și Loftus, 1980) vederea nu este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
frenezia, monstruozitatea vegetală a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a pămîntului blestemat. În Răzbunarea lui Statu-Palmă dăm, Întîi, peste un peisaj edenic: „CÎte lunci, păduri și codri de cîntări și de flori pline, CÎte paseri vii, măiestre, șoimi și pajuri năzdrăvane, Păuni mîndri, fulgi de sare, dulci minuni aeriene, CÎți lei, pardosi, căprioare, cerbi cu coarnele de aur Cuiburi de privighitoare, cuiburi scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spinii lui femeia iubită de o posibilă mînă străină (CÎntec grădinăresc). Din lumea păsărilor, Conachi caută corespondențe, În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege fagul („copaciul mare”), sub crengile căruia are Ioc mistica Întîlnire și se desfășoară marele ceremonial
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
împrejurare, o epocă. În ultimele luni stăruise prin cercetări amănunțite asupra funcționalității castelelor feudale, asupra arhitecturii lor. Vorbea de Frederic de Suabia cu un amestec de invidie și de ură, cita din memorie fragmente întregi din tratatul despre vânătoarea cu șoimi, și chiar se lua la întrecere cu Tommaso. Uneori uluia prin bogăția amănuntelor privind Palermo sau Melfi sau alte locuri din Italia. Chestiunile legate de Italia îl interesau cel mai mult, astfel că, chiar și atunci când vorbea despre Aristotel, se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tu, un biet vierme, un călugăraș tâmp și păcătos. Șarpele în vechime era un simbol al fecundității. Istoria, Dumnezeu n-a făcut-o să înceapă cu Cristos, ci mult mai înainte, când lumea nu era stăpânită de asupritori și canalii, șoimi și corbi, șacali și vulpi. Pe-atunci oamenii trăiau unul lângă celălalt, împărțind mâncarea și bucuriile, zorii și asfințiturile. S-ar putea să fii nebun, eretic ești cu siguranță. Continui să sfidezi puterea lui Dumnezeu și pe reprezentanții săi cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
196. 191 Ibidem. 75 domn mai bune și mai îngrijit decât slujea nevastă-sa, ca una ce era aleasă întru deprinderi, nespus de înțeleaptă și pururea la locul ei. Apoi o lăudă zicând că știe a călări, a duce un șoim la vânătoare, a scrie și a citi, a face o socoteală mai bine ca un negustor.”192 Ilustrează, fără îndoială, un prototip ideal al feminității din amurgul Evului Mediu, care nu deține doar frumusețe, ci și o pricepere desăvârșită în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Tenedos, dacă ținem seama denumeroșii crabi aflați pe acolo, În locul numit Asterion șcrabț. (400) Sunt singurii care poartă pe carapacea lor amprenta unei securi 3. În sfârșit, un șalt argumentț; dacă Zeul Însuși arată afecțiune pentru corbi, lebede, lupi și șoimi 4, În schimb nu i se atribuie nici un fel de afecțiune pentru broaște. Sarapion Își dădu atunci cu părerea: prin acest simbol artistul a vrut poate să semnifice faptul că elementul lichid oferă Soarelui 1 principiul hranei sale, al nașterii
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
196. 191 Ibidem. 75 domn mai bune și mai îngrijit decât slujea nevastă-sa, ca una ce era aleasă întru deprinderi, nespus de înțeleaptă și pururea la locul ei. Apoi o lăudă zicând că știe a călări, a duce un șoim la vânătoare, a scrie și a citi, a face o socoteală mai bine ca un negustor.”192 Ilustrează, fără îndoială, un prototip ideal al feminității din amurgul Evului Mediu, care nu deține doar frumusețe, ci și o pricepere desăvârșită în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cunoscutul roman al scriitorului de origine bârlădeană Constantin Chiriță.” „Revista cireșarilor” a apărut în 10 numere și a fost apreciată ca una dintre cele mai bune publicați i ale elevilor de la cercurile de creație care funcționau la Casa Pionerilor și Șoimilor Patriei din Bârlad Începând cu numărul 11/1989 revista va părăsi numele „Cireșarilor” și va deveni „Pagini de jurnal.” (Constantin Chiriță fugise din țară). În 1986 ea se redacta sub îndrumarea poetului Cristian Simionescu și cu îngrijirea grafică a lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Povestea republicii noastre, Editura Tineretului, București, 1967. Idem, Drum de luptă și glorie, Pagini închinate independenței, Editura Politică, București, 1978. Idem, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978. Idem, Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, ilustrații Valentin Tănase, vol. I-III, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982-1984. Idem, 1933. Eroicele lupte ale clasei muncitoare, ilustrații de Valentin Tănase, Editura Ion Creangă, București, 1983. Aylett, J. F., The twentieth century world, Hodder
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]