1,434 matches
-
un curs de apă continuu sau periodic. VALE TRANSVERSALĂ vale care traversează o unitate de relief mai înaltă (formată din roci mai dure) între două unități mai joase (formate din roci mai puțin dure). VARAN cea mai mare specie de șopârlă de pe Terra, având înfățișarea unui balaur; trăiește în Insula Komodo (Indonezia). VÂNT mișcare pe orizontală a maselor de aer, datorită diferențelor de presiune dintre două regiuni; se definește prin direcție și viteză. VEGETAȚIE asociere de plante caracteristică unui anumit teritoriu
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
adauge câteva versuri care să descrie cât mai amănunțit cu putință fărădelegea lui Claudius. Hamlet „adaptează” piesa la realitatea de la Elsinor, știind că teatrul, pentru a trezi conștiințele, are nevoie de ceea ce în fostele țări comuniste din Est se numeau „șopârle”, adică referiri directe la actualitate. Pentru ca reprezentația să-și atingă scopul, prințul-regizor trebuie să intervină personal, să dirijeze actorii, să „instrumenteze” spectacolul în sensul țintelor pe care și le-a propus. Ar fi interesant să vedem o montare a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
neprevăzute (mărturiile vorbesc insistent despre un deținut ars de viu la Peninsula și de evadați uciși În bătaie tot aici, de stive de morți Înghețați În spatele barăcilor, neînregistrați de nimeni)17, perioadele când foștii deținuți Își amintesc că vânau șerpi, șopârle și șoareci de câmp, căutau și buruieni pe care le amestecau În zeama primită drept mâncare la prânz 18, avem explicația numărului mare de decese. Dar cifre exacte nu pare să fie posibil să avansăm. Dimpotrivă, expedițiile de pedepsire menite
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nașpa; neagră; nimic; organ; pantă; pariul; parte a corpului; pensie; de pește; pești; de pisici; picior; pierdut; pitic; plictiseala; plictiseală; probleme; promoție; puf; pufos; rămolită; rău; răutate; reduceri; rest; restanță; la rînd; rînd la magazin; România; de șarpe; scîrbos; slab; șopîrlă; de șoarece; spic; spion; stă; stimă; subțire; sus; televizor; terminal; terminație; topor; urină; urîtă; urmaș; cel din urmă; viață lungă; vîrf; volei; de vulpe (1); 783/187/70/117/0 coborî: scări (107); jos (75); urca (72); vale (39); scară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neutru; nimic; nu; obiect; obiect sfînt; ore; pace; păcate; percepție; peret; pictată; piedestal; pioșenie; poză; prostie; protecție; putere; Rai; recreație; refacere; religiozitate; renaștere; reprezentare; rugăciuni; rugăminte; scumpă; sfinție; sfinții; din sfînt; sfîrșit; slavă; smerenie; soare; speranță; subțire; superman; superstiție; suspiciune; șopîrlă; nu vreau să văd; zeu; zile (1); 788/142/41/101/0 ie: cămașă (88); haină (79); tradiție (65); bluză (39); folclor (24); popular (23); da (16); iepure (12); in (12); este (11); albă (9); alb (9); vestă (9); ei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară; țiglă; uriașă; ușoară; vacă; var; vatră; veșnic; veșnică; veșnicie; vînătaie; zbor (1); 811/204/62/142/0 picior: mers (69); mînă (50); membru (36); corp (30); pantof (29); pas (23); talpă (22); lung
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a urca; urcat; utopic; văzduh; vezi mai bine tot; vise; vizibil; voință; vreau; zmeu; zvon(1); 923/159/50/109/0 șarpe: venin (179); frică (64); veninos (43); reptilă (34); rău (28); animal (22); lung (20); rece (19); pericol (15); șopîrlă (13); viclenie (13); răutate (12); viclean (12); clopoței (11); viperă (11); boa (9); șiret (9); teamă (9); urît (9); verde (9); alunecos (8); păcat (8); spaimă (7); scîrbos (6); tîrîtoare (6); mare (5); măr (5); periculos (5); clopoțel (4); cobră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păsări, zbor; păsările; ca pasărea; pelican; pilot; pene; pica; pilota; plăcere; a pleca; plecare; plînge; ploua; a pluti în aer; plutire; porcul; porumbei; posibilitate; prepeliță; prin; printre nori; proaspăt; pufos; rău; se ridica; rîndunele; sat; a se simți bine; soare; șopîrlă; speranță; a sta; stă; super; superputere; tîrăște; ușă; vaca; vacă; visele; zboară puiule; zbor; zburda; zburdalnic; zmeii (1); 795/192/61/131/0 zgîrcit: avar (187); rău (56); egoist (41); bani (34); lacom (31); bogat (25); darnic (24); om (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
she chuang zi frunză de siminidue fanxie ye frunză de Eriobotrya japonica pipa ye frunză de isatis (fam. Brassicaceae) da qing ye frunză de lotus lian ye frunze de tuia cebai ye Ganoderma lucidum lingzhi Gastrodia tuber tian ma gecko (șopârlă) gejie gelatină din piele de măgar a jiao ghimbir uscat gan jiang ghips shigao ginseng renshen ginseng american xi yang shen Planta cameleon yuxingcao iarbă grasă ma chi xian igname chinezești shan yao Ipomoea aquatica kongxincai lăptișor de matcă feng
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
se împerechea; de Ziua Cucului (25 martie), în apropierea echinocțiului de primăvară, începe cucul a cânta, iar la Amuțitul Cucului /24 iunie, solstițiul de vară) încetează cântecul; de Ziua Șarpelui (14 septembrie, în apropierea echinocțiului de toamnă), șerpii, salamandrele și șopârlele se retrag în pământ, iar la Filipii de Toamnă (mijlocul lui noiembrie) începe împerecherea lupilor. Calendarul popular cuprinde sărbători cu dată fixă și cu dată mobilă, diurne (Sântilie, Călușul) sau nocturne (Anul Nou, Noaptea Strigoilor), cu durată de o zi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcut, mai pe urmă, din oameni, din bărbați și femei. Cucul e din femeie. (...) Dumnezeu, după ce a făcut lumea, oamenii, în loc să fie mai cuminți, din ce în ce se făceau mai răi. Dumnezeu le-a dat felurite dihănii și șerpi, șopârle ș. a. să-i spărie. Dar pe urmă s-au rugat lui Dumnezeu ca să le ia și Dumnezeu le-a strâns într-un sac și le-a dat unui om să le arunce în mare. Omul s-a dus pe câmp
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să nu mai ai. / Tu, șarpe, / Capu` să nu te doaie, / Deochiat să nu fi, / Leac să ai."373 În alte descântece, exteriorizarea răului se realizează prin intermediul enunțurilor dialogice care constituie, în același timp, formula magică de anihilare a patologicului: " Șopârlă lată, / Fost-ai la baltă? / Fost. / Prins-ai pește? / Prins. / Fiertu-l-ai? / Fiert. / Săratu-l-ai? / Sărat. / Mâncatu-l-ai? / Mâncat. / Dar lui N. n-ai lăsat? Ptiu, c-am uitat. / Și gâlca a secat."374 Construcția comparativă, din unele descântece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în spiritul tradiționaliștilor: "Primiți cu colindul, cinstiți gospodari?/ Primiți Vicleimul?/ Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului, pentru că zac în el osemintele strămoșilor. Sentimentul dezrădăcinării este atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rustic, bine conturat, în care se afirmă puternic viața: Venim cu oile de prin pădure/ Berbecii merg împodobiți în frunte/ câinii pe margine, ca să nu le fure/ lupii prin locurile strâmte". Din nou un eden blagian 1 încărcat cu șerpi, șopârle, greieri, învăluiți într-o lumină ce fierbe, încât nu-ți rămâne decât să "te dezbraci de trup ca de-o povară/ Când te cuprinde somnul sub care te-ncovoi". În al doilea ciclu al volumului apar cântecul albastru, fata în albastru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca în poemul "Somnul" lui Lucian Blaga, constituie o stare de iluminare, poezia înseamnă sinteză și selecție: Taie lumina-n mine ca-n faguri,/ ochi stau albaștri în destinul meu/ Și toarnă cheltuindu-se mereu/ Materie pentru săgeți și arcuri" ("Șopârla"). Alteori invocă desprinderea din femeie, contactul dintre suflet și trup, o anume voluptate a nașterii, încercând să o echivaleze cu mișcarea intimă a creației: "Poetul are o mamă, ce paradox/ Mama poetului este propria feminitate/ Suavă dependență de matca femeiască
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la animale? Imităm conștient mereu? Animalele o fac și ele conștient? Cu ce scop imită animalele? Secvența 1: 15 min. * Se formează grupe de lucru care primesc fiecare câteva poze cu înfățișări variate de animale: cameleon, urs polar, vulpe polară, șopârlă, călugărița, pești cu bioluminiscență, crocodil, broaște viu colorate etc. * Se solicită elevilor să definească noțiunile de mimetism, homocromie, camuflaj. * Se cere elevilor să identifice animalele din poze și să le asocieze cu una din următoarele situații: mimetism, camuflaj, homocromie. * Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn Toader călare pe-un cal alb, sare cu el pe tine și te șoimănește. Șopîrlă Șopîrla a fost prima nevastă a șarpelui. Șopîrlă să nu ucizi, că e păcat. Cînd vezi pe lîngă tine o șopîrlă, n-o ucide, că ea te vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn Toader călare pe-un cal alb, sare cu el pe tine și te șoimănește. Șopîrlă Șopîrla a fost prima nevastă a șarpelui. Șopîrlă să nu ucizi, că e păcat. Cînd vezi pe lîngă tine o șopîrlă, n-o ucide, că ea te vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn Toader călare pe-un cal alb, sare cu el pe tine și te șoimănește. Șopîrlă Șopîrla a fost prima nevastă a șarpelui. Șopîrlă să nu ucizi, că e păcat. Cînd vezi pe lîngă tine o șopîrlă, n-o ucide, că ea te vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se aștepte omul. Se crede că, dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cumpăna nopții, că vine Sîn Toader călare pe-un cal alb, sare cu el pe tine și te șoimănește. Șopîrlă Șopîrla a fost prima nevastă a șarpelui. Șopîrlă să nu ucizi, că e păcat. Cînd vezi pe lîngă tine o șopîrlă, n-o ucide, că ea te vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se aștepte omul. Se crede că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el pe tine și te șoimănește. Șopîrlă Șopîrla a fost prima nevastă a șarpelui. Șopîrlă să nu ucizi, că e păcat. Cînd vezi pe lîngă tine o șopîrlă, n-o ucide, că ea te vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se aștepte omul. Se crede că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de șopîrle. Șulumîndrița* este un fel de șopîrlă foarte frumos împestrițată: neagră cu picături
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ucizi, că e păcat. Cînd vezi pe lîngă tine o șopîrlă, n-o ucide, că ea te vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se aștepte omul. Se crede că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de șopîrle. Șulumîndrița* este un fel de șopîrlă foarte frumos împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-o ucide, că ea te vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se aștepte omul. Se crede că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de șopîrle. Șulumîndrița* este un fel de șopîrlă foarte frumos împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vestește că vine șarpele. Cînd iese șopîrla în drum, la mare nenorocire să se aștepte omul. Se crede că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de șopîrle. Șulumîndrița* este un fel de șopîrlă foarte frumos împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]