1,066 matches
-
dimensiune, culoare și felul de mâncare servit în acestea; în schimb, șorțurile se triază pe culori, materiale și grad de murdărire; - exemple: nu spălați simultan: a) șorțurile din nylon (chiar și cele inscripționate bbc 100%) și cele din bumbac; b) șorțurile albe și cele viu colorate; c) șorțurile murdare cu slănină de porc și desuuurile din dantelă purtate concomitent cu acestea; - excepții: șorțurile albe pot fi spălate laolaltă cu cele îngălbenite de vreme, albul imaculat nu iese la spălat; nici gălbeneala
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în acestea; în schimb, șorțurile se triază pe culori, materiale și grad de murdărire; - exemple: nu spălați simultan: a) șorțurile din nylon (chiar și cele inscripționate bbc 100%) și cele din bumbac; b) șorțurile albe și cele viu colorate; c) șorțurile murdare cu slănină de porc și desuuurile din dantelă purtate concomitent cu acestea; - excepții: șorțurile albe pot fi spălate laolaltă cu cele îngălbenite de vreme, albul imaculat nu iese la spălat; nici gălbeneala; de asemenea, puteți amesteca fără grijă șorțurile
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu spălați simultan: a) șorțurile din nylon (chiar și cele inscripționate bbc 100%) și cele din bumbac; b) șorțurile albe și cele viu colorate; c) șorțurile murdare cu slănină de porc și desuuurile din dantelă purtate concomitent cu acestea; - excepții: șorțurile albe pot fi spălate laolaltă cu cele îngălbenite de vreme, albul imaculat nu iese la spălat; nici gălbeneala; de asemenea, puteți amesteca fără grijă șorțurile XL și XXL cu cele S ori M; nici mărimea nu iese la spălat. La
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
șorțurile murdare cu slănină de porc și desuuurile din dantelă purtate concomitent cu acestea; - excepții: șorțurile albe pot fi spălate laolaltă cu cele îngălbenite de vreme, albul imaculat nu iese la spălat; nici gălbeneala; de asemenea, puteți amesteca fără grijă șorțurile XL și XXL cu cele S ori M; nici mărimea nu iese la spălat. La acest capitol, aș vrea să vă mai atrag atenția asupra unui singur lucru: nu toate hainele pe care nu le mai purtați din cauza grăsimii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în social a noii familii, are loc la uncrop 223 (bulg. Ykpoп-băutură fierbinte), a doua zi, după masa mare, consacrarea legăturilor realizându-se prin muzică și dans
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apleca tatăl meu, mai ales pentru că unele erau frumoase melodii românești, romanțe, așa cum este “Numai una” și pe care, cu ocazia sărbătorilor mă punea să o cânt: „Pe umeri pletele-i curg râu, Mlădie ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins la brâu, O pierd din ochi de dragă. Si când o văd, mă-ngălbenesc Si când n-o văd, mă- nbolnăvesc, Iar când vin alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă...” Această poezie nu este numai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a mâncat; și i-a dat și bărbatului său, care era cu ea, și el a mâncat. Atunci amândurora li s-au deschis ochii și au cunoscut că erau goi; și au cusut frunze de smochin și și-au făcut șorțuri. Și au auzit glasul Domnului Dumnezeu purtându-se prin rai în boarea amurgului; și de la fața Domnului Dumnezeu s-au ascuns Adam și femeia sa printre pomii raiului. Și Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam și i-a zis
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Oare ce aștepta de la tata? Credea c-o să obțină ceva de la el. Acuși o să-i dea un șut în fundul ăla mare al ei. Dar înainte, Marcu trebuia s-o execute, ca să-i strice și treburile lui taică-su. Purta un șorț roz, pregătită de gătit. O făcea pe marea bucătăreasă, așa cum o făcea și pe aia interesată de copii. Tata o prostise bine! În așteptarea mesei, tata i-a lăsat să stea pe canapea în fața televizorului. Să vă purtați frumos, da
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
iar scaunele nu erau încă așezate pe mese. Spera ca și în bucătărie să fie la fel de pustiu. Îi ochise poziția încă de cînd își lua cina, așa că nu i-a fost greu s-o nimerească. Acolo trebăluia o femeie în șorț alb, pe alocuri cu pete de grăsime. Spăla vasele. L-a auzit, în ciuda zgomotului apei, și s-a întors. Nu părea supărată c-a intrat cineva necunoscut în spațiul unde era permis doar accesul persoanelor autorizate. I-a zîmbit. Te-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cu fundul în sus". În aceste circumstanțe epuizante din toate perspectivele imaginabile, femeia are puterea să mai ia o decizie ce pare, inițial, în acord cu toate prevederile înțelepciunii practice: "Apucă pe Păunaș adormit, îl învălătuci în scutece și în șorț și, scobind sub căpiță, făcu o ascunzătoare. Vârî copilul și ticsi fânul la loc, apoi porni, nebună, fără să le vorbească, fără ca să mai știe". Întâlnirea cu moș Dănilă vine ca materializare a evaziunii în Câmpiile Elizee. Interesant este că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur sta, în iarbă, o largă spulberătură de fulgi cenușii, ca după o încăierare de vulturi". Naratorul are extraordinara intuiție de a nu sincroniza diegeza cu terifianta încatenare de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aduce mătrăgună și, de asemenea, de a vorbi amabil și frumos cu toată lumea. În caz contrar, efectul mătrăgunei este invers decât scopul inițial. În unele părți , mătrăguna este dusă la biserică În postul Paștelui, În joia sfântă, ascunsă sub un șorț sau sub haină și așezată sub piatra bisericii ca să fie binecuvântată. De Sfântul Gheorghe este purtată ca să fie jucată. În situația În care este culeasă „pe dragoste”, cei care participă la ritual se Îmbrățișează, se sărută, Își spun vorbe de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ci calificarea unui actor (personaj sau obiect). Să luăm un exemplu pentru acest tip de transfer: (53) (...) Apăruseră aprinzătorii de lămpi de stradă. Înrolați de către Departamentul de Poliție, ei își începeau ziua stingînd luminile la ora stabilită. Încinși cu un șorț care le proteja hainele de pete de ulei, avînd pe cap o pălărie turtită pe care își purtau cutia în care erau aranjate toate sculele necesare, ei deschideau în fiecare dimineață încuietoarea tubului care proteja lampa, o coborau, scoteau capetele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-se cu zgomot. De obicei glumeau pe socoteala lui, deoarece ursul acesta rușinos își ascundea cu încăpățânare părțile nobile. Dar astăzi nimeni nu păru să-l bage în seamă. Esposito ieși de-a-ndaratelea, înfășurându-și prosopul în jurul șalelor, ca pe un șorț. Apoi intrară pe rând și ceilalți, și Marcou tocmai se plesnea cu putere peste trupul gol, când, deodată, auziră cum poarta atelierului aluneca pe roata ei de fontă. Lassalle intră. Era îmbrăcat tot ca atunci când venise prima oară dar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
vase de lut. Între masă și pat se afla un fel de poliță, pe care fusese așezată la loc de cinste o cromolitografie înfățișându-l pe Sfântul Gheorghe. În rest, doar un morman de zdrențe, îngrămădite în dreapta ușii, și niște șorțuri de toate culorile, spânzurate la uscat de tavan, deasupra focului. D'Arrast, nemișcat, trăgea în piept izul de fum și de sărăcie care se ridica din pământul colibei, tăindu-i răsuflarea. În spatele lui, comandantul bătu din palme. Inginerul se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
departe. Peretele din fund n-avea decât ferestre. Toate deschise, în soarele verii care albise tencuiala. Lumina venea, însă, parcă, circular, prin toate încăperile care înconjurau holul. Văzu, în oglindă, tava cu cești de cafea adusă de o fată în șorț negru și cu dantelă albă la guler. Cercurile negre ale cafelelor deveniră, și ele, dintr-odată, de aur, galbeni aliniați pe un prosop alb. Lumina, înțelese abia atunci, lumina, mai mult decât vastitatea și eleganța locuinței, mai mult decât furtuna
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
el cu mâna întinsă, rostind apăsat: ― Mare cinste ne faci, domnule locotenent... De-acu numai să fie într-un ceas bun și cu noroc și să trăiți. Apostol, luminat de bucurie, se apropie de Ilona, care își acoperise obrajii cu șorțul, plângând mereu înăbușit. ― Ilona! șopti el mișcat. Vrei să fii mireasa mea, Ilona? Ea își dezveli fața și-i răspunse printr-o privire fierbinte, izvorâtă din plâns și împodobită cu un surâs de fericire. Și Apostol o sărută, fără sfială
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mîncat; a dat și bărbatului ei, care era lîngă ea, și bărbatul a mîncat și el. 7. Atunci li s-au deschis ochii la amîndoi, au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorțuri din ele. 8. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei: și omul și nevasta lui s-au ascuns de Fața Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină. 9. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
necrezut, peste putoarea dulceagă a locurilor... O căruță trasă de-un cal, plină de sticle goale, era oprită aproape de locul unde fusese casa. Țiganul zăcea pe capră ca un sac de cartofi, iar țiganca aduna sticle de pe maidan în poala șorțului. M-am întors pe Nada Florilor dezolat de parcă aș fi pierdut șansa vieții mele. îmi făcusem planul nebunesc să cumpăr acea odaie și să vin să stau, măcar din când în când, acolo. E singura casă pe care mi-am
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
corpurile cailor și din căruță, toate sfărâmate de stânci. De atunci eu nu mai beau vin, vezi că sunt singurul din crâșmă care beau apă gazoasă. - Uite-o pe Piasa! O femeie voinică, cu părul prins sub baticul galben, având șorțul pătat, zâmbitoare și sprintenă, în ciuda staturii care-o făcea să pară greoaie, se strecura printre mese, neașteptat de iute, de la un client la altul. Nașul, atât cât se pricepuse, îl ajutase pe băiat. Piasa, voind să simtă dacă oasele
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
se îneca lătrând furios, mușcând în gol. - Cuțu-cuțu, fii cuminte! Eu sunt de-al casei urâtule! Adevărat, tu nici nu existai când am plecat de aici. Femeia se ridicase de deasupra covățelei în care spăla rufe, își șterse mâinile de șorțul din pânză de casă, privind spre poartă. - Marș, mâncate-ar lupii! Nu-ți fie frică domnule, numai gura-i de el, că nu mușcă! - Mamă, dar sunt eu, Ionică! Femeia nu auzi. Legase câinele care se zbătea furios în lanț
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
aici În Lojă sunt mai mult meșteșugari. E ca și cu golfu: În Scoția sunt cluburi de șmenari ca Silverknowes. Încearcă tu să fii un simplu meșteșugar și să te nscriintrun club de golf În Anglia. Eu personal cred că șorțurile sunt bune pentru fufe, să le poarte ele la bucătărie, nu pentru oameni În toată firea când ies seara În oraș. Deși ritualurile din Lojă Își au și ele rostul; m-au făcut mult mai inventiv sexual. Asta mă ajută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
petrecute la ei, mesele îmbelșugate, atmosfera plăcută din jur, îmi creau întotdeauna un sentiment de pace și liniște sufletească. - Ilie, strigă sora, fugi și prinde o găină, dar vezi să fie una mare și grasă. Rapid, ea și-a pus șorțul, a dat foc în sobă și au început pregătirile Ajutată și de cumnata ei, au început să pregătească găina care era deja sacrificată. Amândoi am intrat în beci, am scos un vin alb cu miros îmbietor. Apoi am mai gustat
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
acelei persoane fie a furat un obiect care avea acea formă, fie i-a fost poftă de ceva anume în timpul gravidității. "Eu am o pată pe umăr și mama mi-o spus că a furat ceva și a pus în șorț când era gravidă cu mine. Așa o rămas forma asta" (I.A., 62 ani, Suceava). "Să știți că sunt oameni însemnați care pot face anumite lucruri. Dacă unii au un ochi de un fel și unul de alt fel este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]