783 matches
-
puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc lumânări aprinse. Mortul este condus într-un dric sau o căruță cu doi cai a unui gospodar bun, având fiecare câte un ștergar, legat cu fundiță neagră. Ștergare se pun și la cele douăsprezece sau opt "prapuri", la cruce, la colivă și a coroanele aduse de rude și prieteni. (În total se folosesc vreo patruzeci de ștergare). Gospodinele din Costișa se îngrijesc să țesă din vreme astfel de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
gospodar bun, având fiecare câte un ștergar, legat cu fundiță neagră. Ștergare se pun și la cele douăsprezece sau opt "prapuri", la cruce, la colivă și a coroanele aduse de rude și prieteni. (În total se folosesc vreo patruzeci de ștergare). Gospodinele din Costișa se îngrijesc să țesă din vreme astfel de ștergare mari, cu motive cu ață neagră pentru toată familia (în special pentru cei vârstnici sau bolnavi). Unii pregătesc și sicriele, din lemn de stejar, să fie mai traince
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se pun și la cele douăsprezece sau opt "prapuri", la cruce, la colivă și a coroanele aduse de rude și prieteni. (În total se folosesc vreo patruzeci de ștergare). Gospodinele din Costișa se îngrijesc să țesă din vreme astfel de ștergare mari, cu motive cu ață neagră pentru toată familia (în special pentru cei vârstnici sau bolnavi). Unii pregătesc și sicriele, din lemn de stejar, să fie mai traince. La groapă, după slujba susținută de 2-3 preoți, un cantor, un pălimar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de in, în fiecare an. Prelucrate, mama țesea multe valuri de pânză albă pentru cămăși și lenjerie de pat. Mai țesea valuri de ștergare mari și mici, mineșteguri (marame) și ițari. Trecea apoi la țesutul lăicerelor, palitarelor, valurilor de țoale (pentru pus pe jos) precum și valuri pentru saci și țuhali. Toate se făceau în cantități considerabile, fiind în casă două fete de măritat. Lada
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au ajuns cu construcția sus la căpriori. De data asta, a venit la noi Bodoașcă cel bătrân, tatăl factorului Ion și i-a cerut mamei să respecte obiceiul satului: Cumătră Mărioară să dai meșterilor, să pună sus pe căpriori un ștergar alb și-o năframă! Mama a ales din lada cu zestre un ștergar alb și frumos și un lucrător mai tânăr l-a atârnat sus, în vârful casei. Alt bun vecin, Ion Moloce, și-a dat cu părerea că, în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noi Bodoașcă cel bătrân, tatăl factorului Ion și i-a cerut mamei să respecte obiceiul satului: Cumătră Mărioară să dai meșterilor, să pună sus pe căpriori un ștergar alb și-o năframă! Mama a ales din lada cu zestre un ștergar alb și frumos și un lucrător mai tânăr l-a atârnat sus, în vârful casei. Alt bun vecin, Ion Moloce, și-a dat cu părerea că, în vârful casei noi, trebuie să se pună și o cruce de cetină și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
băiat bolnav). Cât timp a fost plecată mama că caute rufele, eu am rămas în cameră cu țiganca, cu ochii pe ea, ca să nu fure ceva. Dânsa mă tot trimitea să-i aduc, ba apă, ba niște ciorapi, ba un ștergar... ca doar o rămâne singură înăuntru. De la o vreme n am mai vrut s-o ascult și m-am așezat lângă fereastră. Ea a venit în fața mea, nu știu ce-a boscorodit din gură, că pe dată am căzut pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
începea o casă nouă. Acesta era un semn al bunei conviețuiri în întrajutorări între săteni. La construirea unei case noi, la temelie, la colțuri se așezau bani (monede), pentru bogății. Când se ajungea cu ziditul până la căpriori, se punea un ștergar alb frumos țesut și două cruci de lemn, cu cununițe de busuioc. Noaptea nu este indicat să se fluiere în casă, căci apare riscul de-a rămâne pustie. La biserică întotdeauna să te duci cu flori și să le depui
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe gardul de la livadă și ogradă și dacă era soare până seara, se strângeau uscate. Cu rufele era mai complicat. Aveam foarte multe cămăși de-ale tatei (care umbla la serviciu numai național), ițari, mineșterguri (marame), cămăși de-ale noastre, ștergare, așternuturi de pat, perdele, cuverturi etc. Acestea trebuiau să fie albe "ca ghiocul", spunea mama. De aceea, de cu seară, în tindă, într-un obroc mare se așezau toate rufele murdare. El se punea apoi pe o scândură lată, deasupra
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce trecea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
odihnit, sănă tos și plin de energie. Bineînțeles, fu Întâmpinat ca un prieten vechi și, așa cum se cuvenea unui oaspete de soi, fu dus Într-o chilie În care un novice Îl aștepta cu un lighean de argint, cu un ștergar de pânză fină și o masă cel puțin la fel de bogată ca cea din ajun. În acest timp, părintele Urban Îi povestea tot ce se Întâmplase. Dar jupânul Urs nu se atinse de nimic și dori doar să-l vadă de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sănătoși, cu servicii bune și sigure și... să nu uite s-o mai viziteze din când în când, măcar toamna, când se face vinul!... Iar până atunci... câte-un telefon a neuitare. Să aibă și ea motiv să mai tragă ștergarul frumos brodat de pe aparat, să nu-l biruie praful. De-ar ști ei cum adoarme seara bătrâna fixând cu ochii înlăcrimați dușmanul cel încăpățânat în muțenia-i chinuitoare! Și se mai plânge c-o dor ochii de la televizor! Femeie cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică, țesută de gospodine și lucrată din lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din clasa I. Utile pentru gospodine sunt diferitele preparate realizate din carne de porc, mâncăruri de post, o listă de bucate pentru cele trei zile ale Crăciunului și noaptea Anului Nou, aperitive, sfaturi practice pentru făcutul săpunului în casă, curățarea ștergarelor de borangic, curățirea cojoacelor etc. Revista din aprilie 1943 prezintă interes pentru că vorbește despre ouăle de Paști, alimentația săteanului, încondeierea ouălor, înrebuințarea plantelor medicinale, preparate în casă, rețete pentru prepararea cozonacilor, a plăcintelor, borșurilor, a preparatelor din urzici și alte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la intrare. Lascha Bakradze, attendent-ul nostru georgian, se scuză pentru această „repartiție” mai puțin fericită, dar n-a putut obține locuri mai bune. Hanul se cheamă Zbyszko și are camere numai pentru două persoane: paturi joase, de campanie, câte un ștergar și, slavă Domnului, televizor. VITALIE CIOBANU: Fetele din stufful polonez sunt foarte impresionate de apariția noastră, asta mă face să mă simt și eu din altă lume, superioară. Îmi iau un aer sigur și ușor arogant, ușor provocator - o imagine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii în prima zi, este similară genezei chinuitoare și plânsului cosmic. Fecioara nu doar aude muzica sferelor, ci o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oameni erau într-o stare de jale: slabi morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele aduse din casa d-nei Stolojan și le-a făcut haine, cu ajutorul maicelor. Sus la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
precupeți și al băie ților de prăvălie, cu rețeta lui radicală și suverană: sticlă pisată băută cu rachiu de drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli și la fântânele pentru lăsat sânge din tăietura cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu pielița curată și catrințe proaspete pe ele, unele tinere, altele „borese“ În toată firea, slujind prin hotelurile cu odăi multe În care se perindau zi și noapte perechi-perechi de Îndrăgostiți ocazionali pentru o desfătare de o clipă; aducându-le ștergarul, apa caldă, netezind așternutul mânjit după plecarea acestora, scoțându-le lăturile, mirosindu-le În acest timp urmele spasmu lui lor pasa ger. Nici o femeie din Regat nu se angaja la aseme nea treburi, afară de câteva țigănci sordide pe la bordelurile de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
curele cu paftale de piele bătute cu rânduri-rânduri de bumbi mari de aramă cât unghia; ploști vrednice să slujească numai la nunți domnești, dacă nu m-am fost Învrednicit până acum să torn din ele, cu lăutarii cârd și cu ștergarul Înflorat cu alesătură din război, atârnat de gâtul cobzei, la nunta băiatului, plănuită sus pe Bucegi, unde și-a pe tre cut copilăria și tinerețea. La 8 septembrie 1887 s-a născut, În București, Constantin, fiul lui Dumitru Gh. Beldie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a impus prin fidelitate absolută față de patrie, față de masele largi care l-au voit și l-au născut din sânul lor.“ (Informația Bucureștiului, 6 aprilie 1971) „Partid, pe albe magistrale venim în sărbători, venim: străluminatele mulțimi de flacăra credinței tale. Ștergar cu chipuri de eroi așternem cerul dimprejururi slăvind în slava ta de-a pururi nedespărțirea dintre noi.“ („Și suntem una“, Contemporanul, 1 ianuarie 1972) „Bărbatul fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cum să prindă cu scoci afișe cu eterna și fascinanta Românie (Castelul Bran, Marea Neagră etc.), ca să știe, la o adică, turistul de pe Croazetă ce ratează venind pe Coasta de Azur în loc de Mamaia sau Moeciu... Nu lipseau decât mileurile, canceurile și ștergarele artizanat. în orice caz, contrastul între această imagine a României (meșteșugită în birourile capitonate ale ministerelor) și filmul lui Mungiu (dur, direct, fără înflorituri) este imens. în același timp trebuie spus , contrastul este la fel de tare între ceea ce așteaptă o mare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
se slujească prohodul și s-o însoțească pe drumul cel din urmă pe ființa cei născuse, îi crescuse și le îndrumase pașii și îi învățase cum să trăiască. Prapurii de la biserică erau sprijiniți pe cerdac având fiecare legat câte un ștergar împodobit cu cusături alese având câte un ban legat la unul din capete. A venit preotul, lumea se adunase, sicriul pus pe năsălie era purtat de cei patru bărbați ce săpaseră groapa și cortegiul a pornit spre cimitir, în dangătele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
meu era mereu pozitiv și în două-trei zile ridicam de la Centrala Cărții un camion de cărți și de la magazinul "Romartizana" de pe Calea Victoriei alt camion cu 5-6 expoziții complete de artizanat, fiecare set cuprinzând 6 costume populare bărbătești, 6 femeiești, scoarțe, ștergare, marame, opinci, brâie, ceramică, articole din lemn, instrumente muzicale... Când mi-am schimbat "profilul", axându-mă pe "muzică și film", am devenit un personaj important, producător de discuri și pelicule cinematografice, simțindu-mă într-un fel coleg de breaslă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dar și realizatori din Argentina, Brazilia, Peru, Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când cate un păhărel de țuică sau coniac. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]