795 matches
-
și așa m-am urcat în căruță. Bunica ta avea părul despletit, cum dormise noaptea, seara și-l pieptăna, trăgând de el fără milă. S-a apropiat de căruță, aducând într-o mână pantofii mei noi, iar în cealaltă un ștergar. Pantofii i-a așezat în căruță, mi-a apucat gleznele și le-a tras înspre ea, a ridicat marginea pantalonilor și mi-a curățat picioarele cu ștergarul. Apoi mi-a pus șosete curate și la sfârșit m-a încălțat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de căruță, aducând într-o mână pantofii mei noi, iar în cealaltă un ștergar. Pantofii i-a așezat în căruță, mi-a apucat gleznele și le-a tras înspre ea, a ridicat marginea pantalonilor și mi-a curățat picioarele cu ștergarul. Apoi mi-a pus șosete curate și la sfârșit m-a încălțat cu pantofii. Ne-am sărutat și aceea a fost prima și ultima oară când mama mi-a curățat picioarele. Aveam nouăsprezece ani.” „Ți-a legat și șireturile, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de întors fânul. Nu-și vorbesc unul altuia, uneori tac cât e ziua de lungă. Când ajung pe ogor, parcă îi înghite ogorul și nu se mai arată decât la vremea amiezii. Prânzesc adunați la umbra unui copac, aștern un ștergar și-și așează deasupra merindele. Atunci, poate că țăranul îi spune femeii: «o roșie», «brânza» și deja s-au rostit destule cuvinte.” „De ce vorbesc țăranii așa de puțin?” „Pentru că nu e nimic de spus. Viața unui țăran nu cuprinde întâmplări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
vopsite în verde. Din loc în loc, vopseaua se jupuia. Imediat în spatele băncilor, porneau cărări printre copacii la umbra cărora se odihneau sau dormeau oameni. Perechi de îndrăgostiți, bețivi, țărani. Pe băncile înguste ședeau soldați în termen cu părinții un mic ștergar așternut între ei, iar pe el ouă, carne, roșii, aduse de acasă, din gospodărie. Rareori îi vedeai stând de vorbă. Astăzi erau aici mai multe familii ale soldaților ca de obicei. Aveau liber de la cazarmă. Bătrânii ședeau lângă bastoanele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Ilinca Basarab, Cantacuzina. Ajunsese ajutor de capuchehaie la Istanbul de la nouăsprezece ani, ca să învețe cum se face politica. I-au făcut pomana la Brâncoveni, în Valahia. L-au plâns maică-sa Stanca și frate-său mai mic, Constantin; au împărțit ștergare, colăcei și pitaci de argint, că erau Brâncovenii cei mai bogați boieri din Oltenia. Și când popii ridicau coliva, se spune că s-ar fi auzit plânsetul lui Constantin, rămas singur, doar cu o mamă mai să-și iasă din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de vărsat negru, toată fața, chiar și ochii. Iar când trecură fierbințelile, rămase jupânița cu fața ca un ciur, gaură lângă gaură... — Și? întrebară fetițele în cor. — O învăță mă-sa să-și pună un văl gros, nici maramă, nici ștergar, și să nu și-l dea jos până nu i-o pune vlădica pirostriile pe cap. Zis și făcut. Soacră-sa, mieroasă, că era moldoveancă, „hai Ruxăndiță, dăți matale vălul jos, că aici-i Moldova nu-i Stambul și nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acatist să fie citit la icoana Maicii Domnului de la mânăstirea Radu Vodă, pentru că pe vremea aceea era însărcinată cu Gheorghe; se cam speriase de slut... Între timp slugile aduseseră o masă lungă și îngustă, pe care o acoperiră cu un ștergar, și începură să înșire felurile de mâncare. Vodă își recăpătase buna dispoziție și pofta de mâncare. Se ridicase de pe laviță, ceruse să se aprindă lumânările și se așeză la masă voios. Mitropolitul mânca și el, dar cumpătat, iar vinul rămânea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
negru mai gros având pe margini blană de vidră, așa că se bucură când intră în clădirea arhondăriei, răcoroasă și curată. În sala mare, o masă florentină, lungă și lată cât trunchiul de nuc din care fusese dăltuită, acoperită sumar cu ștergare albe în locurile unde trebuiau puse tacâmurile comesenilor, își arăta splendoarea celor două tăblii care o susțineau, ornamentate cu frunze de acant și terminate fiecare cu câte două labe de leu. La capetele mesei nu era prevăzut să stea nimeni
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părul blond tăiat scurt, conform tunsorii regulamentare de recrut, își face de lucru cu o țigară scoasă dintr-unul din nenumăratele buzunare ale salopetei de zbor. Amândoi arborează zâmbete reținute. Lângă ei, pe o masă pătrată, obișnuită, acoperită cu un ștergar alb, un fund uriaș de lemn susține o mămăligă rotundă și aurie ca un soare, din care ies aburi calzi, îmbietori. Mirosul apetisant al sarmalelor din castronul adânc, stropite din belșug cu smântână, poate face marți chiar și glandele salivare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îmbrobonată. Abia mai suflă și printre buzele întredeschise se strecoară un fir subțire de sânge. E rănit la șold și umăr. Iovuț caută în sacul de merinde după un pansament. Uitase că nu mai avea așa ceva de mult. Scoate un ștergar și presează rana mare de la șold. Își desface vestonul și trage fâșii lungi din poala cămășii. Improvizează un bandaj legat strâns, pe după gât și umeri. Rănitul ridică încet pleoapele și ca prin ceață, ochii lui deslușesc trăsăturile fratele său mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
umăr ca pe-un buzdugan, de colo un ol negru cu lapte. îi place zerul cu cartofi. Pentru treaba pe care o face nu cere plată decât un căuș de făină, pe care-l deșartă într-un tăbultoc cusut din ștergare care put acrit. De astă toamnă s-au pus difuzoare în sat și toată lumea află o mulțime de vești. După o dușcă de rachiu din sfeclă, lui Mazarache i se dezleagă limba. - A spus la radiosu cela de sarsalit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din iarmaroc intrau în plinul târgului gata cinstiți, acasă ori pe la bodegi. Pe șoseaua albă treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă cu ceapă. Mai departe, în fundul șanțului, dormeau doi flăcăi beți. Ieșind din iarmaroc împreună cu pădurarul și nevasta lui, un jandarm se opri să-l zgâlțâie pe unul : - Scoală, bă. De unde ești ? Flăcăul ridică pleoapele grele și privi alburiu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a mai adus cinci poli." 19. El i-a zis și lui: Primește și tu cîrmuirea a cinci cetăți." 20. A venit un altul, și i-a zis: "Doamne, iată-ți polul, pe care l-am păstrat învelit într-un ștergar; 21. căci m-am temut de tine, fiindcă ești un om aspru; iei ce n-ai pus și seceri ce n-ai semănat." 22. Stăpînul i-a zis: "Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Știai că sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pe perete ca o pată orbitoare. Când începu să i se deprindă ochii cu întunericul, desluși mai bine conturul lucrurilor din jur. Toate erau așa cum le știa de în urmă cu un an... Laițe pe două laturi, pe măsuță un ștergar lat alb cu flori roșii și frunze verzi, și un opaiț cu mucul ars aproape tot. Pe brâul sobei, de jur împrejur, erau înșirate câteva mere... iar pe peretele dinspre răsărit, în colț... iconița Sf. Gheorghe și un smoc de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bună și a doua zi îi așteptau noi surprize. Dimineață, Petre aducându-și aminte de copilăria sa, i-a invitat pe toți afară, așteptându-i cu un vas cu apă proaspătă, un ou roșu , un ban de argint și un "ștergar". Așa apucase el dimineața primei zile de Paști în copilărie și se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele căuș în apă, mai întâi cu banul de argint, apoi cu oul, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dimineața primei zile de Paști în copilărie și se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele căuș în apă, mai întâi cu banul de argint, apoi cu oul, s-au uscat cu ștergarul... Apa, oul și banul de argint semnificau curăția, legătura cu Mântuitorul și norocul în viață. Petre le spunea la fiecare "Hristos a înviat" și ei îi răspundeau "Adevărat a înviat". "Familia" a mai rămas prin livadă, supravegheată de Toni, admirând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fazele superioare ale unei cupe europene la handbal, căzând la tragerea la sorți cu „Hypobank” Viena. Câteva jucătoare, care îmi erau paciente la Policlinica Nicolina Iași, mi-au preluat un pachețel cu suveniruri îo carte de bucate, câteva fotografii, un ștergar bucovinean, o ie) pentru mătușa Hylde. Ajunse la Viena și voind să-mi îndeplinească rugămintea de a-i da cadourile, fetele au făcut greșeala de a cere voie conducătorului delegației, fostul sabrer Dan Irimiciuc, supranumit “Balena Ucigașă”, care le-a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sporovăiala noastră. Iar noi, profitând de neatenția lor, i-om lua ca din oală! Strașnică idee, părinte! Rămâne doar să vedem dacă se potrivește socoteala de acasă cu cea din târg. Călugărul a scos o bucată de mămăligă dintr-un ștergar și mi-a întins și mie din ea. Acum, la lucru și noroc! Până aici treaba-i bună, n-am ce spune, dar despre ce vorbim astăzi? De-o iei de la capăt ori de-o iei de la coadă tot despre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
măi, dacă ție nu-ți placi să lucrezi pentru altul?!” Și dus a fost. Ionică voia altceva. Roata din vis îi aducea mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut aici un adevărat muzeu etnografic: ștergare, icoane, linguri și străchini, fuse și furci de tors, vârtelnițe, raghile, suveici, piepteni de lână, fuse de letcă, chiuă cu chilug (piuă cu pilug), vatale, spete, iepe și război de țesut, covoare cu vechi motive românești. Să vină urmașii răzeșilor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sarmale moldovenești, cum numai la bunica am mâncat. Pentru că Ionică prețuiește bucătăria veche, are grijă să nu lipsească nimic de pe masa călătorului flămând. Chiar și coșul cu turte dospite are farmecul lui prin aromele de vatră, care te îmbie de sub ștergar. Războieni, biserica de pe umerii uriașilor Îi place să vorbească mult despre „triunghiul lui de aur”, unde se simte protejat: Hanul Răzeșilor, Mânăstirea Războieni și Schitul Țibucani. Plecăm mai întâi cu urmașul răzeșilor prin pădure, spre locul în care Ștefan a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Tatăl său își lustruia cizmele pe prispă, iar mama aprindea candelele sub icoane. Vaca n-o mai mulgeau; era lăsat vițelul să sugă tot laptele. Mîncarea fusese pregătită de sîmbătă și aștepta în bucătăria de vară, pe masă, acoperită cu ștergare de cînepă. Cînd soarele era sus, părinții îl trezeau pe Mihai să-l anunțe că ei pleacă la biserică. Alteori îl lăsau să doarmă, deși mamă-sa era de părere că-i păcat să stai culcat cînd popa e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
și se rumenește bine. Când scoatem tava de la cuptor o lăsăm la loc cald ca să nu crape mălaiul iar deasupra ungem cu sirop de zahăr ars ca să nu prindă coajă. O acoperim cu o coală albă și apoi cu un ștergar foarte curat. Secretul acestui mălai moldovenesc este în a-l lăsa în tavă să se închege bine și să absoarbă (siropul de caramel) cu care am uns mălaiul pe deasupra. Abia apoi poate fi tăiat în felii. Este un preparat consistent
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în acest sens, porțile maramureșene, unde sculptarea măiastră a lemnului duce, uneori, la adevărate capodopere. - țesutul este un meșteșug ce folosește ca materii primă lâna, inul, bumbacul și mătasea și are ca produse finite diferite obiecte de îmbrăcăminte, așternuturi, covoare, ștergare ș.a. Prin această îndeletnicire, se creează portul și specificul interioarelor din casele țărănești, de o mare diversitate și originalitate. - cojocăritul sau prelucrarea pieilor este, de asemenea, o activitate cu tradiție, indispensabilă în vederea confecționării hainelor de iarnă (cojoace, bundițe, căciuli). Se
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
te omor“. Din fericire, tocmai atunci intră Celso, anunțîndu-i că un tînăr pe nume Palomino venise pentru injecții. Vilma se uită cu atenție să vadă dacă nu cumva Julius Își murdărise hainele și-l șterse la gură cu un mic ștergar parfumat. Știa că acum era sănătos și că vărsase din altă pricină decît boala, așa că era mai bine să nu afle nimeni și În nici un caz medicii și practicantul care venise pentru injecții. Palomino se ridică În picioare cînd Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aceași sobrietate specifică locuințelor rurale din județul Caraș Severin. Aici nu sunt cunoscute paretarele, dar ,,culmea’’ care în alte zone este folosită pentru expunerea unor obiecte de artă, aici este folosită pentru înșirarea hainelor puse la uscat. De remarcat sunt ștergarele de ,,givar’’( vornic) folosite la nuntă, învelitorile de leagăn, covorul (,, poneava’’; ,,pricoița’’; ,,procovița’’; ,,cilim’’) care este Țesut în război, cu motive geometrice, pe un fond închis și care este folosit în camera de oaspeți sau la diferite ocazii, măsaiele ornamentate
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]