1,581 matches
-
reventul (laxativ, dar în doză ineficace) și șofranul (un carminativ), toate în extracție alcoolică 432. În suplimentul la nr. 60 din "Vestitorul romînesc" din 3/5 august 1855 se arăta că farmacistul A. Steege ruga pe "Înălțimea sa Doamna [Elisabeta Știrbei, născută Cantacuzino-Pașcanu] ca, în calitate de Presidentă a Comitetului de binefacere [din Capitală], să binevoiască a primi din partea D-sale o [o]fertă de 50 de sticluțe cu cel mai aprobat medicament preservator pentru holera, sub propria numire de picături anticolerine, spre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu făină, sare, da’ ce nu i-am dat. Când i-am dat ardei plângea cu țâța în gură și tot o sugea. Femeia grasă, oacheșă, cu țâțele lăsate, stătea pe scaun în fața mea. Avea în dreapta ei o altă femeie, știrbă și îmbătrânită devreme. În față, cu spatele la mine, tot în picioare, ca mine, era o altă femeie blondă, cu un lanț de aur gros la gât. Era o mare veselie. Oricum, nimeni nu le băga în seamă. Bătrânele de lângă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
poci să trăiesc cu el că mă gătește” o spus, “mai bine stau și eu încă oleacă până e fata mare și plec”. și eu ce era să spun, “cum vrei mamă”, am spus, “cum vrei”. și acuma... țața Floarea, știrbă, molfăind cuvintele, și cu chipul senin povestea câte le știa ea “domnilor procorori”. - Da’ cum a fost? Ce s-a întâmplat, știți? Interveni un tânăr în costumul cam strâmt pentru trupul lui. - Ce o spus? - Cum s-o întâmplat? Interveni
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fusese ordonat să atârne numai trei zile, dar pe urmă excelența, având în vedere înmulțirea cazurilor criminale, a hotărât să rămâie acolo spânzurații, până la noi ordine... Bologa nu zărise santinelele și de-abia acuma băgase de seamă că plutonierul e știrb. Glasul i se părea cu totul străin și parcă ieșea dintr-un beci umed. Înțelegea fiece vorbă și se mira cum poate vorbi plutonierul atât de liniștit, ca din carte. Apoi simți o nevoie crâncenă să zică și el ceva
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în anularea dreptului oamenilor la speranță. Fiecare secol după Iisus s-a considerat, probabil, piscul Golgotei. Istoria acest cașalot devorator de destine umane. Unele conflicte rămân în frigiderul istoriei și după încheierea păcii. Principiul dinte pentru dinte a lăsat omenirea știrbă. Și greșelile colosale te pot planta în istorie. Condiția umană este f. rezistentă la schimbări. De aceea istoria se repetă. Cotropitorii inteligenți au schimbat lumea ocupată prin cultură, nu prin forță. În revoluție nu poți fi decât erou, ori profitor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
puțini, partea fiecăruia e din ce în ce mai mare și deci se reproduce cu mai mare lesniciune. Când se vor stinge de tot, populația română suplantată [î]i va lua locul și averile. De ce românii sunt viguroși? Pentru c-au fost apăsați. Decretul Știrbei, prin care nu-i lasă în oraș; decretele din Tripartitum din Ardeal, prin care asemenea nu-i lasă să fondeze orașe și să se așeze în ele. [PRIVAȚIUNE ȘI REGENERARE] 2258 Pământul mai sărac silește la muncă mai multă pentru
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
la sută pe lună 100 dob[îndă] 100 " 100 1200 [plus] 100 (capital) = 1300 Sfera de activitate a capitalului mic foarte mică, mișcările lui sunt foarte dese și vii. Dar el e cămătăresc. {EminescuOpXV 359} [ECUAȚIA POPORULUI CINSTIT] 2255 [1] Știrbei - mai bine un popor incult și sărac, dar cinstit decât un popor cult și bogat dar corupt. Mai bine energie conservată decât energie cheltuită în zădar (fără un scop superior, omenesc, etern). Apostolul nostru este Pavel (or[todox]), apostolul vostru
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
puțin. Unul e: s/c Cellalt e: s/i ecuație Nimeni nu datorește pentru - o leafă decât s., suma puterilor sale. O-mparte prin o sumă concretă, ajunge la ecuație, o împarte prin o sumă infinită, e o canalie. [2] Știrbei: Mai bine să fie un popor incult și sărac, dar nestricat, decât unul bogat, dar stricat. Un popor incult cu inima dreaptă e o comoară necheltuită. [MUNCĂ, INDUSTRIE, COMERȚ] 2255 Muncă = produse de-o utilitate imediată. Schimb direct. Pâine = carne
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-i fie asigurată. Să mă abonez la Brockhaus - Societatea Matei Basarab [... ] Immanuel Kant Să cumpăr opere de istorie și să mă fac profesor de istorie la universitate. Să mă-nsor ca să pot răscumpăra Ipoteștii - sau să-mp[rum]ut bani de la Știrbei. Avans să dea bătrânul oricât mai are. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele să-ncerc a le plăti eu. Știrbei Rosetti Cabală mare. [2] Sluga * Dimitrie - plan scenă tragică Știrbei plan scenă tragică Să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
universitate. Să mă-nsor ca să pot răscumpăra Ipoteștii - sau să-mp[rum]ut bani de la Știrbei. Avans să dea bătrânul oricât mai are. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele să-ncerc a le plăti eu. Știrbei Rosetti Cabală mare. [2] Sluga * Dimitrie - plan scenă tragică Știrbei plan scenă tragică Să-l văz pe Christache. Să fac curte fetei. Să-l fac a crede că voi s-o iau. Să-l amețesc pe bulgar până ce se va
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
rum]ut bani de la Știrbei. Avans să dea bătrânul oricât mai are. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele să-ncerc a le plăti eu. Știrbei Rosetti Cabală mare. [2] Sluga * Dimitrie - plan scenă tragică Știrbei plan scenă tragică Să-l văz pe Christache. Să fac curte fetei. Să-l fac a crede că voi s-o iau. Să-l amețesc pe bulgar până ce se va da cu totul. La bătrân * 2000 la maica Fevronia 1000
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tragică Să-l văz pe Christache. Să fac curte fetei. Să-l fac a crede că voi s-o iau. Să-l amețesc pe bulgar până ce se va da cu totul. La bătrân * 2000 la maica Fevronia 1000 Vasilicei (? ) Prințul Știrbei Titu Pogor (să iau Cabala lui cu mine) M. E. Redactor-șef al ziarului conservator "Timpul" [3] 2292 Datoria: Maroneanu Scrisoarea: Maroneanu Poate să găsesc bani la rudele lui pentru Ipotești, să-i pun să-i facă tovarăși la arendă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
În exemplele de mai jos, voi sublinia substantivul care adună centripet celelalte cuvinte. „rece lama securii / uitată În colț” „Într-un pantof / cuibul mierlei” „niciun fluture / stârnit de vânt” „luna și o bufniță / la sfat de taină” „ornice Paul Garnier / știrbe de ace” „sperietoarea de ciori / străjer pe uitări” „În cutia cu monede / câteva frunze” „pe-o singură frunză / toată zăpada” „din ce În ce mai mari / urmele pisicii” „o floare fără nume / În gardul de spini” “cuibul berzei gol / pe-acoperișul surpat” “covata crăpată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
maturizare solemn-Încruntată care nu mai știe de joacă din cauza vicisitudinilor sau necazurilor Închipuite. ploaie de vară - copii sărind desculți peste băltoace Lucia Amarandei Copilăria autentică desfide meschinăria părinților care țin copilul În lesă: vezi, că te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii: printre fulgi și soare, zâmbetul știrb al unui copil Florentin Smărăndache Cam didactice, unele poeme vor să accentueze destul de stîngaci capacitatea de abstragere și pierdere de sine a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
desculți peste băltoace Lucia Amarandei Copilăria autentică desfide meschinăria părinților care țin copilul În lesă: vezi, că te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii: printre fulgi și soare, zâmbetul știrb al unui copil Florentin Smărăndache Cam didactice, unele poeme vor să accentueze destul de stîngaci capacitatea de abstragere și pierdere de sine a copilului: Râde un copil. Sar toate lacătele și-un stol de fluturi Vali Iancu culegând scoici copilul ignoră
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
peste gara pustie cu ceasul stricat Luna lui cuptor - ulița e pustie Îmi caut umbra În alte poeme, adjectivarea absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor le accentuează lipsa care e percepută astfel În registrul mai sensibil al amputării unei ființe vii, În timp ce acoperite face
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor le accentuează lipsa care e percepută astfel În registrul mai sensibil al amputării unei ființe vii, În timp ce acoperite face un joc de cuvinte și mai complex: deși face să dispară murdăriile, acoperirea cochetează cu dosirea, tăinuirea; acceptăm puritatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai oprit, pe care le-am pierdut, care au tot stat să vină și n-au mai sosit. Și iată-le acum stînd alături de noi, pe banca de lemn. Troienindu-ne. Soare cu dinți Soare cu dințisingură la fereastră fetița știrbă Cornel C. Costea Sigur că putem rezuma satisfacția noastră suficientă la faptul că observăm și savurăm un joc facil de cuvinte referitor la dantură. E la fel de ușor să ne și emoționăm de biata fetiță, poate bolnavă, poate jinduind să iasă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În rînjetul Îmbietor al soarelui (căci gîndul nostru matur și chibzuit nu mai știe să dea crezare unui gest plin de candoare și generozitate). Și totuși, cu puțin mai mult discernămînt, vom sesiza că tîlcul poemului pivotează În jurul ferestrei. Fetița știrbă este condusă spre fereastră de un anume tropism al luminii la care cei vîrstnici au devenit de mult imuni. Pentru ei, ecranul televizorului și buletinul meteo decretează Într-un continuu catastrofsim panicard vremea (definitiv dușmănoasă și periculoasă). Fetița nu este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
meteo decretează Într-un continuu catastrofsim panicard vremea (definitiv dușmănoasă și periculoasă). Fetița nu este și nu se simte În niciun fel persecutată de singurătatea ei la geam. Din contra, ea caută firesc și benefic tovărășia soarelui căruia-i zîmbește știrb, fără rețineri, deschis și neascuns. Prietenia nepretențioasă, fără menajamente a stihiilor Îi e deajuns. Fereastra nu este pentru ea termopanul protector, ci modalitatea de a cocheta prin transparența ei cu stihia momentan interzisă de cei atît de chibzuiți. Și aici
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
surdină, poate pudică, dar care reușește acea performanță exemplară de a amplifica ceea ce vrea să tăinuiască. Frumusețea poemului ține de felul În care erotismul este doar sugerat prin jocul atitudinilor și prin cuvintele aluzive. Golind desaga golind desagaMoș Crăciun la fel de știrb ca și bunicul Valeria Tamaș Văd Înscenarea În doua versiuni, ambele Însă au nevoie de kireji, cele două părți ale poemului fiind diferite prin atitudinea celui care ia parte la ritual alături de moș și, În consecință, prin viziunea lui distinctă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
revoluției și să stopeze lupta pentru unitate și independență. Potrivit Convenției de la Balta Liman, Încheiată Între Rusia și Turcia, În 1829, au fost numiți, domni pe 7 ani puși sub controlul puterilor de ocupație Grigore Al. Ghica În Moldova, Barbu Știrbei În Țara Românească. Adunările obștești regulamentare erau Înlocuite cu divanuri ad-hoc formate prin numire, din boieri credincioși domnilor. Ocupația luă sfârșit după mai mult de doi ani și jumătate dar pentru scurt timp deoarece, În timpul războiului Crimeii Principatele erau ocupate
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cu avizul Rusiei Țariste, având atribuții sporite; dizolvarea Adunărilor Obstești și înlocuirea lor cu Divanuri legislative alcătuite din boieri numiți de domn; menținerea trupelor de ocupație ruso-turcești (până în 1851); au fost numiți noi domnii: Grigore Al. Ghica în Moldova; Barbu Știrbei în Țara Româneacă. -Activitatea imigrației românești și-a concentrat eforturile pentru a impune o ”cauză românească” în atenția opiniei publice și cabinetelor europene: ocazia care a permis împlinirea aspirațiilor românilor de a-și întemeia un stat național a fost oferită
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și astfel au făcut împrumuturi reciproce pe care latina lear fi preluat și supus legilor fonetice specifice evoluției sale, rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure, viezure, mal, baligă, abure, țarc, țeapă, a grăpțăna, jimb „știrb, cu gura strâmbă”, cursă, fărâmă, bască, strungă, brad, căciulă, mânz, baltă, țap etc. Afară de cuvintele moștenite din graiurile strămoșești (traco-geto-dacic și ilir), pe care albaneza se crede că le confirmă, Pușcariu susține că „avem un număr destul de mare de vorbe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ROMÂNEASCĂ îN SECOLUL XIX Medicina și în acest secol este influențată de evenimentele istorice: Revoluțiile lui Tudor Vladimirescu și cea din 1848; Unirea Principatelor (1859), instaurarea monarhiei (1866); Războiul de Independență (1877). Credem că Legea dată în 1853, sub Barbu știrbei, privind „întinderea așezămintelor sanitare și îmbunătățirea serviciului medical“ poate fi luată ca dată care împarte Istoria Medicinei românești din sec. XIX în două perioade. Ea demonstrează încă odată capacitatea românilor de a comprima timpul, întrucât este aproape sincronă cu prima
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]