1,589 matches
-
consacrat aflata măsură prin multe uvraje date la tipar. Stânjenul lui Constantin vodă a fost folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. Din stânjenul nou, a lui Știrbei vodă, s-au făcut 50 de modele de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și ștampate de Ministerul Justiției”", care au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Ileana s-a născut la București la 5 ianuarie 1909, ca fiica cea mică a reginei Maria a României și a regelui Ferdinand I al României. Deși au existat zvonuri că tatăl adevărat al Ilenei este de fapt Prințul Barbu Știrbei, regele a admis paternitatea, scrisorile prințului Știrbei către regină nelăsând nimic de înțeles în acest sens, el păstrând față de Ileana aceeași atitudine pe care o avea față de ceilalți copii ai cuplului princiar Ferdinand-Maria. Ileana a avut patru frați mai mari
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
5 ianuarie 1909, ca fiica cea mică a reginei Maria a României și a regelui Ferdinand I al României. Deși au existat zvonuri că tatăl adevărat al Ilenei este de fapt Prințul Barbu Știrbei, regele a admis paternitatea, scrisorile prințului Știrbei către regină nelăsând nimic de înțeles în acest sens, el păstrând față de Ileana aceeași atitudine pe care o avea față de ceilalți copii ai cuplului princiar Ferdinand-Maria. Ileana a avut patru frați mai mari: Carol, Elisabeta - mai târziu Prințesă Moștenitoare a
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
Ileana a avut patru frați mai mari: Carol, Elisabeta - mai târziu Prințesă Moștenitoare a Greciei, Maria - mai târziu regină a Iugoslaviei - și Nicolae. Despre fratele ei mai mic, Mircea, de asemenea s-a spus că ar fi fost copilul Prințului Știrbei; Prințul Mircea a murit la aproape patru ani de febră tifoidă. Până la vârsta de 5 ani s-a bucurat de toate privilegiile unei vieți la palat. Declanșarea Primului Razboi Mondial, a obligat famila regală, împreună cu guvernul și parlamentul, să se refugieze din
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
probabil de condițiile de existență mai bune și de suprafețele mari pentru pășunat , pe teritoriul localității s-au adunat moșneni și clăcași , veniți din diverse regiuni ale țării , mulți dintre ei ca păstori . Cei mai mulți păstori însă , au venit în timpul domnitorului Știrbei Vodă ( 1849 - 1856 ), printre aceștia numărându-se , oltenii “, care au venit comuna Butoiești , județul Mehedinți ,, jienii “, ce au venit de pe malurile râului Jiu , din județul Gorj , iar , ungurenii “ sunt păstori , proveniți de prin părțile Sibiului. În vremea domnitorului Brâncoveanu exista
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
județul Mehedinți ,, jienii “, ce au venit de pe malurile râului Jiu , din județul Gorj , iar , ungurenii “ sunt păstori , proveniți de prin părțile Sibiului. În vremea domnitorului Brâncoveanu exista la Slobozia și un conac pentru popasul domnesc , ce a fost refăcut de Știrbei Vodă , acesta moștenindu-l împreună cu ținuturile din jur . Mai târziu , acesta a fost moștenit de unul dintre descendenții nobilei familii moldovene Sturdza , pe nume Costache , prin căsătoria sa cu Irina Câmpineanu , cea care moștenise acest domeniu. Familia Sturdza a păstrat
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
de televiziune "Der Alte" (cunoscut și sub denumirile "Vulpea" sau "Inspectorul Kress") transmis la 12 octombrie 1979 și în filmul "Fii tandru, piguinule" ("Șei zärtlich Pinguin") - 1982. De asemenea a participat la transmisia piesei polițiste radiofonice "Mori frumos odată cu Shakespeare" ("Știrb schön mit Shakespeare"). A mai jucat în filmul Mlad i zdrav kao ruza (Tânăr și sănătos că un trandafir) produs în Yugoslavia în 1971. Rolul pentru care este menționată de cele mai multe ori este cel al Aleksandrei Kollontai din filmul "Iubirea
Olga Demetriescu () [Corola-website/Science/319345_a_320674]
-
Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile (reședința) și Vistieru. Comuna se situează între zona de deal și cea de munte, pe valea râului Doftana. Pământurile pe care se află comuna au aparținut în trecut familiei domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Doftana, în zona cursului său mediu, la nord de orașul Câmpina. Două șosele județene paralele leagă comuna spre sud de municipiul Câmpina: DJ207 trece prin satele din zona înaltă
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
Cornului, având 1568 de locuitori și fiind arondată plaiului Prahova al județului Prahova. În comună funcționau 4 mori, 3 pive și o dârstă (toate pe râul Doftana), precum și o școală și 2 biserici ortodoxe — una la Frați ridicată de prințul Știrbei în 1886 și una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca fiind formată din satele Lunca Mare, Șotrile-Câmbineanul și Șotrile-Vistierul, cu 2292 locuitori. În 1931, era alcătuită din satele
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea palmei cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cele două etaloane vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "palma lui Știrbei vodă". "Palma lui Șerban vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). În măsură modernă "palma lui Șerban vodă" păstrată pe o șipcă de lemn de la sfârșitul secolului 18 cu textul: "„palma domnească a lui Șerban vodă; opt
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
Constantin Brâncoveanu (1688-1714), având 25,25 cm, fiind ceva mai mare decât cea anterioară, a lui Șerban vodă. Palma lui Constantin vodă a fost folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
mai mare decât cea anterioară, a lui Șerban vodă. Palma lui Constantin vodă a fost folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
secolului al XIX-lea putând fi numărate peste 200 de persoane în viață care se trăgeau din Constantin Brâncoveanu. Descendenți ai familiei care au jucat un rol politic important au fost conducătorul Eteriei Alexandru Ipsilanti, domnii Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, premierii Barbu Catargiu, Nicolae Kretzulescu, Gheorghe Grigore Cantacuzino (poreclit „Nababul”) și George Manu.
Familia Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332425_a_333754]
-
fost întemeiat din nou Turnu Severin, când domnul Alexandru Dimitrie Ghica a emis actul înființării orașului. Planul inițial al orașului a fost gândit de arhitectul Xavier Villacrosse, secundat de inginerul Moritz von Ott, prin grija domnitorului din acel moment, Barbu Știrbei. În anul 1841, capitala județului s-a mutat de la Cerneți la Turnu Severin. Este așezat în partea vestică a Olteniei, coordonatele sale fiind 22° 33' longitudine estică și 44° 38' latitudine nordică. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
arhitectului Feisser și terminată în 1839 de către ing. Popovici, care în prezent este Clubul garnizoanei. Planul inițial al orașului a fost gândit de arhitectul Xavier Villacrosse, fiind secundat de inginerul Moritz von Ott, prin grija domnitorului din acel moment Barbu Știrbei (1849-1856). Cum însă locuitorii Cernețului nu se prea grăbeau să se mute în noul oraș, refuzând să plătească dreptul la strămutare, la 25 iunie 1836, se acordă străinilor permisiunea de a-și cumpăra locuri și a se așeza în noua
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
este un palat situat la 20 de kilometri de București. Barbu Dimitrie Știrbei, domnitor al Țării Românești a început în 1850 construcția palatului de la Buftea ca o culă, prevăzută cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Urmașii săi au adăugat acestei clădiri încă două etaje și i-au adus o serie
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
au adăugat acestei clădiri încă două etaje și i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, și anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul său Alexandru B. Știrbei, în 1863. Palatul Știrbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise și "Palatul Știrbei" de pe Calea Victoriei din București. În 1916, în Primul Război Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
încă două etaje și i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, și anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul său Alexandru B. Știrbei, în 1863. Palatul Știrbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise și "Palatul Știrbei" de pe Calea Victoriei din București. În 1916, în Primul Război Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru Regina Maria împreună cu cinci
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
ani, și anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul său Alexandru B. Știrbei, în 1863. Palatul Știrbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise și "Palatul Știrbei" de pe Calea Victoriei din București. În 1916, în Primul Război Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru Regina Maria împreună cu cinci dintre cei șase copii ai săi. Îi plăcea să călărească în pădurea domeniului și să se plimbe cu copiii
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
arhitecților Robert Voll și Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile tuturor fațadelor, au fost completate profilaturile din cărămidă aparentă și piatră, iar structura de zidărie portantă a fost consolidată. Proprietatea, care a aparținut familiei princiare Știrbei, cuprinde Palatul Știrbei, structurat pe patru nivele (D+P+2E), cu o suprafață construită de 2.000 mp, repartizați în mod egal (500 mp construiți/nivel) și compus din 7 apartamente, 2 camere duble și 2 săli de conferință. Lângă
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
și Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile tuturor fațadelor, au fost completate profilaturile din cărămidă aparentă și piatră, iar structura de zidărie portantă a fost consolidată. Proprietatea, care a aparținut familiei princiare Știrbei, cuprinde Palatul Știrbei, structurat pe patru nivele (D+P+2E), cu o suprafață construită de 2.000 mp, repartizați în mod egal (500 mp construiți/nivel) și compus din 7 apartamente, 2 camere duble și 2 săli de conferință. Lângă palat se găsesc
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
28 septembrie 2000, privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000, "Complex Buftea" situat în orașul Buftea, str. Stirbei Voda nr.36, jud. Ilfov, compus din: Palatul Știrbei, Capela Știrbei, Vila Știrbei, Clădire poartă, Clădire administrație, Construcții speciale, Parc, lac cu terenul aferent a trecut în administrarea RAAPPS și a fost deschis publicului. Moștenitorii legali ai palatului și domeniului, descendenți ai Principelui Barbu Știrbei, sunt Costinescu Tătăranu Alexandru
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]