1,700 matches
-
piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gimnastul" este un poem din volumul De partea lucrurilor (Trad. de Irina Mavrodin în ediția bilingvă, București, Univers 1975, p. 51): GIMNASTUL Precum arată G-ul său gimnastul poartă un barbișon și o mustață pînă la care aproape coboară o șuviță groasă de păr răsucită în cîrlig de inimi pe o frunte îngustă. Mulat într-un maiou care face două cute pe vintre mai poartă, precum Y-ul său, coada pe stînga. Devastează toate inimile, dar e dator să fie cast
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aliterație fonemul /m/ și continuă cu un joc al omofoniei cu litera N și cu "aine" [vintre] ("cuta de la coapsă pînă sub burtă", cum spune Littré). Omofonia literei M cu prezentul verbului aimer: [/em/] declanșează izotopia erotică deja prezentă în șuvița răsucită în cîrlig de inimi din primul paragraf, în devastează toate inimile din al treilea și apoi în diversele elemente în erecție (de la "funia cu noduri"22 la "viermele" care iese din bulgărele lui de pămînt). Jocul cu partea fonică
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
8/ porte le bouc et la moustache /8/ que rejoint presque une grosse mèche /8/ en accroche-cœur sur un front bas. /8/ [Precum arată G-ul său gimnastul poartă un barbișon și o mustață pînă la care aproape coboară o șuviță groasă de păr răsucită în cîrlig de inimi pe o frunte îngustă.] Ritmul celui de al doilea paragraf este subliniat din punct de vedere morfo-sintactic: construcția detașată formează ea însăși un alexandrin de 6 + 6 silabe, iar continuarea frazei este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
spațială și/sau temporală în cotextul anterior sau posterior, prin intermediul altor enunțuri descriptive. Pe de altă parte, vecinătatea spațială a două obiecte poate fi atît de mare, încît unul poate deveni o parte a celuilalt. Pălăria și bastonul lui Charlot, șuvița și mustața lui Hitler, pipa lui Popeye, îmbrăcămintea și trabucurile americanului din T67 devin elemente constitutive ale personajului. - c2. Relație de analogie: asimilare comparativă sau metaforică ce permite descrierea întregului sau părților sale punîndu-le în relație cu alte obiecte-indivizi (pd
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și treptele iererhice și de a procura informații direct de la sursă (în acest sens, șuetele sunt cele mai cunoscute modalități de procurare a informațiilor neconfidențiale). Difuzarea informațiilor neoficiale în cadrul comunicării informale Există 4 modele ale comunicării informale: modelul liniar (tip șuvița) - fiecare persoană spune altei persoane, comunicarea mergând de la om la om ; modelul suetă (margareta) - o persoană spune concomitent tuturor; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE modelul probabilistic - o persoană spune întâmplător altor persoane; modelul ciorchine - presupune difuzarea informației prin
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
și treptele iererhice și de a procura informații direct de la sursă (în acest sens, șuetele sunt cele mai cunoscute modalități de procurare a informațiilor neconfidențiale). Difuzarea informațiilor neoficiale în cadrul comunicării informale Există 4 modele ale comunicării informale: modelul liniar (tip șuvița) - fiecare persoană spune altei persoane, comunicarea mergând de la om la om ; modelul suetă (margareta) - o persoană spune concomitent tuturor; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 23 modelul probabilistic - o persoană spune întâmplător altor persoane; modelul ciorchine - presupune difuzarea informației
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
și aspectele care țin de mediu. El a analizat, într-un studiu de numai 5 pagini („An Analysis of Creativity", 1961), 40 de definiții ale creativității și 16 ale imaginație, și a reprezentat creativitatea ca pe o împletire a patru șuvițe cu identități distincte, dar operând funcțional numai în unitate. Este vorba despre cei „4 P": persoana, procesul, produsul și press, presiunea mediului, mai exact „relația dintre ființele umane și mediul lor" (Rhodes, 1961, p. 220). Termenul „press" va fi înlocuit
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
așa ceva? — Ba nu vrei, spune Suze, încrețindu-și nasul. Sunt o porcărie. Te trezești cu tone de scrisori adresate Onor Domnișoarei... — Și totuși. Ar fi foarte cool. Ce-aș putea să fiu? — Păi... Suze se chinuie să-și descâlcească o șuviță. Dame Becky Bloomwood? — Parcă aș avea nouăștrei de ani, spun cu îndoială. Dar ce zici de... Becky Bloomwood, MBE? E destul de ușor de obținut un titlu din ăsta, nu? — Floare la ureche, zice Suze sigură pe sine. Poți să primești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
brațele când am terminat.) Iar acum Suze se îhmhâie și se aaahăie încercând să aleagă din vreo șase tiare ale familiei, în timp ce eu beau șampanie. Doar ca să scap de trac. — Dar mama ta? o întreabă coafeza pe Suze, aranjându-i câteva șuvițe blonde în jurul feței. Nu vrea s-o usuc cu foehnul? — Nu prea cred, zice Suze, strâmbându-se. Nu prea e cu chestiile astea. — Cu ce se îmbracă? o întreb. — Dumnezeu știe, spune Suze. Cu primul lucru care-i cade sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
urmă cu patru luni. Și chiar și atunci n-am stat împreună decât trei zile, pentru că dup-aia ei au plecat în Florida la Everglades. — Ce bine arăți, mami! Ți-ai făcut ceva la păr? — Mi-a făcut Maureen niște șuvițe, zice ea, încântată. Și azi-dimineață am trecut un pic pe la Janice, ca să mă fardeze. Știi, s-a apucat de un curs de machiaj profesionist. E expertă în toată regula! — Se... vede! reușesc să îngaim, uitându-mă cu groază la fardul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
copile!”) și tonul ridicat al reproșului („M-ați supărat!”) și palma care se abate asupra elevului. De altfel, diversitatea formelor de exprimare și comunicare subiectivă este extrem de mare, aici incluzându-se și mișcările de descărcare: elevul care-și răsucește automat șuvița de păr, doar-doar, va apărea răspunsul, eleva care-și tot aranjează bluza Ă care stă bine de altfel! Ă în timpul tatonării rezolvării, copilul care face bucăți creta în timpul răspunsului oral, profesorul care-și învârte tot mai nervos ochelarii, pe măsura
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Richet o întâlnește pe „Phygia, preoteasă a templului din Heliopolis și una dintre fostele sale soții faraonice [convingerile lui Richet în privința metempsihozei par să nu lase nici o îndoială], o apariție nudă de o frumusețe impresionantă care i-a oferit o șuviță din părul său în schimbul câtorva inele” (Parot, p. 439) (metempsihoza este credința că renaștem sub altă formă în alte vieți); dar, conform unui paparazzo al epocii, Richet și prietenul său au cinat cu Phygia și cu mediumul său de câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
loc mâinilor cu degete împreunate, par niște madone coborâte direct de pe etamina brodată. Pelerina dezvoltare personală : tânăra directoare de multinațională aflată în rând chiar în apropierea mea, însoțită de două dintre colegele sale. Ochelari cu rame fine, tunsoare elaborată cu șuvițe multicolore, dar nimic strident, haine ușoare, practice, călduroase, telefon BlackBerry setat pe „silențios”, dar care nu a încetat să sune niciun moment, ecranul se aprindea și se stingea intermitent. O aud cum le spune colegelor sale, două la număr, prezente
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nesaț vîrful Buchet. Încerc o pace pe care de mult n-am mai cunoscut-o. Nu vreau cafea, nu vreau apă, de fapt n-am nevoie de nimic. Afară, un izvor umple un bazin care la rîndul său sloboade o șuviță de apă în prăpastie. Se creează o muzică perpetuă, monotonă, liniștitoare. Simt cum ideile se sedimentează, cum inima capătă un ritm de ceasornic și cum mă împac cu toată lumea. Și cu cea bună și cu cea rea. O fi un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dulce" nu există negru bun și nici tamarindo dulce (fruct cu gust astringent). De regula erau biciuiți, locul de aplicare numindu-se "tumbadero", iar biciuirea se numea "bocabajo" cu gura în jos. Biciul era confecționat din vână de bou sau șuvițe din piele de vită, fiind utilizate și vergile vegetale. Numărul loviturilor aplicate era la bunul plac al stăpânilor. "Regulamentul sclavilor" din 1842 menționa printre pedepse biciuirea, ce nu putea depăși 25 de lovituri, prinderea în butuc a capului, mâinilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
titlul acestui editorial. Știu și eu? La urma urmelor, l-a întrebat cineva pe Urmuz de ce a pus drept morală a fabulei sale Cronicari versul absurd „Pelicanul sau babița”? (Jurnalul Național, 11 februarie 2005) Off-shore Se comentează mult pe seama rebelei șuvițe de păr a dlui Băsescu. Eu unul cred că nu șuvița e problema acestui președinte, ci capul, adică, mă rog, obrazul peste care fuiorașul se prăvale în momente nepotrivite luând vederea și obliterând viziunea președintelui. Dl Băsescu s-a afirmat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
întrebat cineva pe Urmuz de ce a pus drept morală a fabulei sale Cronicari versul absurd „Pelicanul sau babița”? (Jurnalul Național, 11 februarie 2005) Off-shore Se comentează mult pe seama rebelei șuvițe de păr a dlui Băsescu. Eu unul cred că nu șuvița e problema acestui președinte, ci capul, adică, mă rog, obrazul peste care fuiorașul se prăvale în momente nepotrivite luând vederea și obliterând viziunea președintelui. Dl Băsescu s-a afirmat drept omul multor curajuri. Totuși, cât de curajos poate fi, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
prăvale în momente nepotrivite luând vederea și obliterând viziunea președintelui. Dl Băsescu s-a afirmat drept omul multor curajuri. Totuși, cât de curajos poate fi, cu adevărat, un om care nu are curajul propriei chelii? Confruntat cu aceeași problemă, a șuviței, cel mai faimos primar al planetei, Rudof Giuliani, rezolva situația printr-o frizură „pe măsura realității”. Cred că dl Băsescu nu are nevoie de consilieri de imagine foarte sofisticați pentru a tăia acest nod gordian, fiindcă prea mult de tăiat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
acum aproape o jumătate de veac [?]; ba Încă un erou a două drame amoroase, pe urma cărora mai păstrează și acum, În sertarele lui de om cu oarecare dichis până și În patimile lui, o arhivă de scrisori, versificații, fotografii, șuvițe blonde, brune, castanii sau chiar cârlionțate, cum și un pumn de țărână cu flori uscate smulse de pe morminte uitate sau Îndepărtate, atâtea mărturii care abia mai vorbesc eroului, strânse, cum se găsesc, În voa lu rile lungi, de plajă, ale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gata oricând de lucruri mari și coborâtă de-a dreptul de pe ecranul filmelor italienești din acea vreme (Lidia Borelli, Pina Menichelli, Fran cesca Bertini), care mi se mărturisea odată, din recunoștință, punându-și furoul roșu ca focul și adu nându-și șuvițele ei negre răvășite sălbatec: „Tu n-ai să-mbă trânești niciodată, Beldie! Ar fi păcat să-mbătrânești!“ Cuvinte memorabile, vrednice a fi săpate pe lespedea tombală a libertinului impenitent și rocam bolesc. Am chemat-o deunăzi la telefon pe această nimfă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în fața ei și încercă s-o sărute. Ea se împotrivi, dar nu atât cât ar fi vrut. Era primul lor sărut, un sărut mai mult furat și grăbit. Îi șopti la ureche un „te iubesc” și ridicându-și totodată o șuviță de păr parcă lăsată intenționat să cadă. Tăceau amândoi. El avea privirea tăioasă ca a unui diamant, iar tăcerea lor spunea foarte mult. Carlina simțea că obrajii îi iau foc. Își duse palmele amândouă pe față, se fâstâci, iar pofta
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Vrei să-ți fac o listă cu motivele mele? - Toți avem motivele noastre. Asta ar însemna să fim cu toții niște epave de alcooliști și drogați? Ochii cenușii și împăienjeniți ai bărbatului se fixară asupra ei. Vântul îi răscolea părul în șuvițe mici care combinate cu starea și înfățișarea lui, îl transforma într-o ființă diabolică. În momentul acela Carlina ar fi vrut să-l pălmuiască, dar o forță mai puternică decât mânia o făcuse să înghită în sec, conducând-o către
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
nimic din toate cele spuse de ea și înălță capul puțin mai sus decât de obicei și începu a vorbi ca și când ar fi avut pregătit ceea ce vroia să spună venind cu o ploaie de complimente. Leon își plimbă degetele prin șuvițele ei de păr mătăsos apoi spuse încet de parcă ar fi vrut să audă numai el:Ești o persoană minunată, ești splendidă! Ochii tăi...Dumnezeule! Ai o fizionomie foarte plăcută. Nu ai nevoie de nici un fel de machiaj, iar părul ăsta
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]