6,446 matches
-
Minerva a refuzat să ilustrez volumul scos în 1986, cu un studiu introductiv al meu și cu bibliografia operelor lui și cu a celor despre el. Ai un portret, nu bustul, ci el, cu corpul lui întreg, îmbrăcat în costum țărănesc? Așa ceva Editura ar publica, mi-a spus. Firește, le-aș publica în vol[umele] II și III, care va cuprinde proza lui folclorică. D[omnu]l Cruceană pare mâhnit că nu l-am citat în studiul meu și are dreptate
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
va fi nevoie, vom schimba numele Fundației, ca să nu semene cu cel al partidului. Până atunci, trebuie definit ce înseamna denumire similară? Primul cuvânt diferă, din câte știu, chiar dacă sunt similare două cuvinte. Dar Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc, sunt similare, daca diferă ultimul cuvânt? Oricum, părinții se sacrifică pentru copii. Nu e o tragedie să schimbăm numele Fundației. Partidul Mișcarea Populară va candida la europarlamentare cu sigla deja cunoscută și anticipez un rezultat cu două cifre, la prima
CCR respinge contestația lui Băsescu. Partidul sau Mișcarea Populară, ce siglă va rămâne pe piață? () [Corola-journal/Journalistic/32600_a_33925]
-
Iordachescu Ionut Președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, Aurelian Pavelescu, salută înregistrarea Mișcării Populare în registrul partidelor, adaugând că vor urma negocieri pe partea dreaptă a eșicherului politic. Deocamdată, discuțiile pe marginea unei alianțe nu iau în calcul PDL-ul, care a refuzat sistematic o coaliție
Pavelescu: Urmează negocieri PNȚCD - PMP - FC. PDL, exclus by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32784_a_34109]
-
poezie în 1966 și nouă ani mai târziu a publicat volumul considerat capodopera lui, North, impresii din țara natală. Este recunoscut drept cel mai irlandez dintre poeții irlandezi, pentru influența folclorică a poeziei sale, în care exploatează și propriile rădăcini țărănești. Ceea ce nu-l face un poet mai puțin rafinat și chiar un teoretician, care a predat, vreme de cinci ani, poezie la Oxford și a conferențiat la Harvard. Poetul turbăriilor din Irlanda și-a croit, cu versurile lui misterioase și
Despărțirea de Seamus Heaney () [Corola-journal/Journalistic/3281_a_4606]
-
și produse tradiționale, în curtea Muzeului Național al Țăranului Român, în perioada 23 - 25 mai 2014. Târgul acestei ediții, din preajma sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena, reunește numeroși creatori populari, care vor expune icoane, ceramică de Korund, țesături și costume țărănești de la Gura Humorului, podoabe tradiționale, obiecte ingenios lucrate din lemn. Din Maramureș, producătorii vin cu fructe delicioase din Șomcuța Mare, sucuri și siropuri, miere și desigur prăjituri făcute după rețetele bunicuțelor din zonă. Din Bucovina, gospodinele aduc cozonaci și poale
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]
-
de observații fundamentale: tendința spre enorm și marele simț al limbii, culminând cu "crengismele", viziunea homerică pe care o mai semnalaseră și alții (N. Iorga, G. Ibrăileanu), humuleșteanul făcând "operă de Homer al țărănimii românești", creînd "un adevărat ciclu rapsodic țărănesc." Nimeni dintre scriitorii noștri, afirmă criticul, n-ar fi fost mai indicat să traducă Odiseea decât Creangă. Semn al unei construcții sufletești primitive, marelui povestitor îi lipsește sentimentalismul, erosul său nedepășind nivelul instinctului. Nostalgia amoroasă ar fi treabă orășenească. De
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
să mă prezint la "cercul literar" al facultății (nu exista cenaclu), unde era programat să citească. Iar m-a impresionat cu amicii lui literari, căci a venit să-l asiste Al. Andrițoiu, poet cunoscut. Fănuș citi o povestire cu subiect țărănesc, "Cocoșul roșu", care-mi plăcu mult. Ne proiecta într-o lume de câmpie evocată cu farmec și naturalețe, cu totul altfel decât aceea întâlnită în proza țărănească schematică a vremii (încă nu apăruse Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu a
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
să-l asiste Al. Andrițoiu, poet cunoscut. Fănuș citi o povestire cu subiect țărănesc, "Cocoșul roșu", care-mi plăcu mult. Ne proiecta într-o lume de câmpie evocată cu farmec și naturalețe, cu totul altfel decât aceea întâlnită în proza țărănească schematică a vremii (încă nu apăruse Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu a inclus-o în volumul său de debut, Ningea în Bărăgan, căruia la apariție, în 1959, am avut prilejul să-i consacru o recenzie de întâmpinare în "Gazeta
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
susținut că ar trebui făcută o experiență de laborator cu planta respectivă. Era foarte sensibil la astfel de probleme. Odată mi-a mărturisit cum a scăpat el de închisoare. Era, după 23 August, într-un birou, la sediul Partidului Național Țărănesc, unde ședea de vorbă, la o cafea, cu Corneliu Coposu, cu Emil Serghie și cu alții. A venit cineva, cu un pachet de țigarete americane, Pall Mall, tocmai când Vinea era pe picior de plecare. "Stai, stai, i s-a
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
devenit gorgan în care fantasmele tale călare pe armăsari albi zac îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un vîrtos vin țărănesc la teascurile metisajului precenegavargetodaciclatino-grectigănescsisciticoslav care încă le mai dă ghes felcerilor autohtoni să privească în savantele lor eprubete "puritatea" precipitatului... încotro? cînd bine te-ai întrebat odată dacă există viață înainte de moarte și te-a surprins uluirea propriei tale îndrăzneli
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
lui Iorga nu mai au nici un rol. Rebreanu își scrie proza în răspăr cu contemporaneitatea lui. Îl deconcertează și pe E. Lovinescu, al cărui cenaclu îl frecventase și alături de care în 1919 realizase revista ,Sburătorul". Poetica realistă din romanele sale țărănești Ion și Răscoala, dar și din romanele psihologice obiective (o contradicție în termeni) Pădurea spânzuraților sau Ciuleandra sfidează pur și simplu modernitatea, așa cum se contura ea în anii ´20-´30 și așa cum o cerea E. Lovinescu, ca o exigență de
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
obiectiv". Evitarea subiectivității este clară și curioasă. Romanul Ion este dedicat ,celor mulți, umili", o categorie din care scriitorul nu a făcut niciodată parte, dar cu care voia să se identifice compensatoriu. Fiul de învățător se revendica adesea din clasa țărănească, avea nevoie de această genealogie (în fond, falsă, neadevărată), pentru a-și asigura credibilitatea realistă de reprezentant al ei. Pentru a autentifica viziunea romanescă din Ion sau Răscoala, Rebreanu, fiu de învățător, se pretindea țăran. Era o identificare vinovată sau
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
confruntat cu o lipsă de probitate intelectuală, întrucât nu puteam presupune că Frunzetti n-a fost capabil să-și dea seama că într-un tablou cum este, de pildă, Drum seara, care se vrea pictat la Barbizon, apar case caracteristic țărănești de la noi, cum întâlnim de altfel într-o seamă de pânze executate de Grigorescu. în cazul lui Frunzetti abaterile de la probitatea intelectuală se înscriu însă într-un registru aparte, deoarece depășesc limita raționalului și sfidează cea mai elementară prudență. Este
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
mergeau în diverse regiuni ale țării în ideea asistării și ajutorării țărânilor în domenii că agricultura, sănătatea, construcții sau activități culturale. În 2012 scriam că Gusti a ocupat "că tehnocrat, funcția de ministru (1932-1933) în guverne dominate de Partidul Național Țărănesc"15. Dar analize recente relevă că Gusti participase "nemijlocit la campania electorală. [...] Nu a fost deloc neutru, ci a intrat în lupta electorală în județul Ilfov alături de lideri țărăniști redutabili, ca Ion Mihalache și Virgil Madgearu, ei candidând pentru Cameră
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
după terminarea campaniei electorale, ba dimpotrivă"17. Deși mărturisește că nu a identificat în istoria PNȚ documente precum carnetul de membru de partid al lui Gusti, Rostás aduce suficiente argumente în sensul afilierii lui Gusti la linia ideologică a partidului țărănesc - atașament pe care il menționează și istoricul Lucian Boia18 -, precum și în favoarea ideii că Gusti "trădă un comportament de membru de partid". Fapt care, adaugă Rostás, explică ocuparea de către Gusti a unor funcții de conducere la Casa Autonomă a Monopolurilor Statului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
socială n.n.), a trebuit sa croim o națiune modernă. Modelul a fost civilizația franceză, mijlocul a fost însă cultură germană. Ceea ce a rezultat a fost o construcție culturală a națiunii, care își găsea sursă și legitimitatea în cultura populară, adică țărăneasca. Adică ceea ce numim astăzi o națiune etnică, după "model german", diametral opusă națiunii civile de riț francez. Chiar și pentru Gusti, națiunea nu era decât cea mai cuprinzătoare "comunitate", nu o asociere de indivizi liberi. Problemă a fost - și rămâne
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
diametral opusă națiunii civile de riț francez. Chiar și pentru Gusti, națiunea nu era decât cea mai cuprinzătoare "comunitate", nu o asociere de indivizi liberi. Problemă a fost - și rămâne - una structurală: supraevaluarea culturii țăranului român și subevaluarea ponderii societății țărănești. Țăranului i s-a construit mai degrabă un muzeu decât o politică - iar politicile au fost mai degrabă reactive, într-o societate care a cunoscut practic ultima mare revoltă țărăneasca din Europa. Căci gustienii au studiat societatea țărăneasca [...] pentru a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
una structurală: supraevaluarea culturii țăranului român și subevaluarea ponderii societății țărănești. Țăranului i s-a construit mai degrabă un muzeu decât o politică - iar politicile au fost mai degrabă reactive, într-o societate care a cunoscut practic ultima mare revoltă țărăneasca din Europa. Căci gustienii au studiat societatea țărăneasca [...] pentru a o schimbă în cunoștință de cauză"33. Gusti a trăit la Berlin în 1899-1900 și la Leipzig între 1900-1904. A mers iarăși la Berlin între 1905-1909 și a studiat cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ponderii societății țărănești. Țăranului i s-a construit mai degrabă un muzeu decât o politică - iar politicile au fost mai degrabă reactive, într-o societate care a cunoscut practic ultima mare revoltă țărăneasca din Europa. Căci gustienii au studiat societatea țărăneasca [...] pentru a o schimbă în cunoștință de cauză"33. Gusti a trăit la Berlin în 1899-1900 și la Leipzig între 1900-1904. A mers iarăși la Berlin între 1905-1909 și a studiat cu psihologul Wundt. A plecat apoi la Paris pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Journal of Science and Theology, Vol. 9, Supplement 2, June 2013, pp. 95-104. 32 Dumitru Sandu, "Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare a satului", Transilvania, ăn XL, vol. 11-12, 2012, p. 11. 33 Vintilă Mihăilescu, "Durată lungă a "chestiunii țărănești"", Dilemă veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie 2013, p. 7. 34 Mircea Vulcănescu, Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, Editura Eminescu, București, 1998, p. 39. 35 Dimitrie Gusti, Introducere în cursul de istoria filosofiei grecești, etică și sociologie, Institutul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
București, 1937. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Țărănimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. Lagrave, Rose-Marie, " Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de DIMITRIE Gusti", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011. MIHĂILESCU, Vintilă, "Durată lungă a "chestiunii țărănești"", în Dilemă Veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie, 2013. MOMOC, Antonio, "L'École sociologique de Bucarest et l'activisme politique", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, pp. 89-108, 2011. MOMOC, Antonio, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
crimă sunt distincte (p. 240). O altă distincție necesară pentru înțelegerea corectă a evenimentelor este cea dintre vandeeni și șuani. Deși unite de răspândirea geografică (provinciile apusene ale Franței) și de poziționarea critică față de noul regim, șuaneria reprezenta o miscare țărăneasca deja în plină activitate la data la care vandeenii declanșaseră insurecția, problema unificării celor două mișcări punându-se abia în octombrie 1793 (proiect zădărnicit însă de intervenția armatei regulate). În plus, șuanii erau țărani regaliști, în timp ce revoluta vandeenilor, departe de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o evoluție în raport cu prima decadă postdecembrista (1990-2000), atunci când, la nivelul mesajelor electorale există o ruptură evidență între Frontul Salvării Naționale (FSN) și urmașii săi politici (Partidul Democrat și Partidul Social Democrat) cu partidele istorice (Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc). Perioadă anilor '90 și guvernările conduse de Ion Iliescu, prin impactul pe care l-au avut la nivelul societății românești, a rămas în continuare în memoria colectivă, ceea ce are un rol important în anumite momente electorale. Privind retrospectiv, se poate
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
intransigent estetice s-a răspândit părerea - susținută, de pildă, de Mihail Dragomirescu - că "poezia lui Goga, reductibilă la cerințele trecătoare, s-a perimat odată cu înfăptuirea idealului național". D. Caracostea putea crede și el în interesul "limitat local, mărginit la pătura țărănească din Ardeal". Pompiliu Constantinescu opina și el, în 1925, că "poezia d-lui Goga e atinsă de caducitate" și contează numai ca "valoare documentară". Scepticismele estetice, destul de vechi, nu sunt deci puține și nici neglijabile. În ce puncte mai solicită
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
au determinat programatic pauperizarea societății. Orice lucru care într-o societate normală se dobândește firesc devenea un privilegiu de care se bucurau numai aleșii partidului. Comunismul a distrus fizic elitele societății, atât elitele politice, cât și cele intelectuale, muncitorești și țărănești. Acțiunea de distrugere a fost singurul caz în care partidul a procedat "democratic", căci a acționat fără să facă deosebiri sociale sau etnice: au fost aruncați în lagăre de exterminare români, evrei, germani, maghiari etc. Chiar și comuniștii - Pătrășcanu, Belu
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]