2,363 matches
-
din egoismul feroce, axă a caracterului lui Miai. Dar nu de complexitatea lui e vorba, ci de felul cum scriitorul M. Preda, dând o imagine realistă a vieții satului, s-a întâlnit în chip firesc cu concepția clasei muncitoare cu privire la țărănime și problemele ei (...). Din nuvelele cu țărani ale începutului, s-a născut povestirea de două sute de pagini Desfășurarea. Încă de prin 1945-46, sau mai înainte, când au fost scrise (bănuiesc) nuvelele, M. Preda arăta, în Ilie Resteu, în Pațanghel, în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Istvan, laureat al Premiului de Stat, nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, ori romanul Pâine albă al lui Dumitru Mircea - ca să nu amintim decât pe acestea - prezintă imagini din ce în ce mai complexe, mai pe măsura transformărilor care marchează drumul spre socialism al țărănimii noastre muncitoare. Fără îndoială că lucrările menționate suferă încă, pe alocuri, de neajunsuri și lacune în privința cuprinderii artistice a realității. Important e însă faptul că, prin intermediul atâtor momente izbutite ale lor, cititorul ia cunoștință de lumea satului actual așa cum este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
făcut din el eroul principal, că i-a dat cel mai larg câmp de activitate (...). Din acest punct de vedere, Ilie Barbu este o figură tipică în cel mai înalt grad, reprezentativă pentru un anumit moment al dezvoltării politice a țărănimii noastre, și care va rămâne ca atare, așa cum Mitrea Cocor este o figură reprezentativă pentru o etapă anterioară a procesului acestei dezvoltări (...). Despre el putem spune că știm tot ce face în cele douăzeci și patru de ore ale unei zile. În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu vedem venindu-i sprijin de nicăieri, că nu se bucură de nici o autoritate (...). O atenție deosebită suscită Voicu Ghioceoaia, în care Marin Preda a creat - pentru prima oară în literatura noastră - tipul chiaburului de proveniență recentă, desprins din rândurile țărănimii muncitoare în condițiile N.E.P.-ului. Scriitorul a surprins și a redat cu multă pătrundere fizionomia specifică a acestui nou soi de chiabur, trăsăturile contradictorii de caracter determinate de poziția sa socială specifică. Pe vremuri lucrase pe moșia boierească din vecinătatea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de ordin artistic care le corespund se grupează până la urmă într-o singură categorie, sunt greutăți și greșeli legate mai ales de cerințele tipizării (...). Nuvela Desfășurarea este valoroasă tocmai pentru că aduce o contribuție de seamă - prin mijloacele artei - la mobilizarea țărănimii muncitoare pentru transformarea socialistă a agriculturii și, totodată, contribuie la lupta împotriva urmărilor devierii de dreapta. Cu recenta sa creație, Marin Preda a dovedit în mod concludent de ce-i în stare un scriitor talentat atunci când ține seama cu toată seriozitatea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colectivizării - să descopere o imagine a satului mai vie încă, mai complexă și de o mai mare amploare decât cea oferită de Desfășurarea. Să demaște cu și mai multă forță artistică pe cei care se pun de-a curmezișul drumului țărănimii muncitoare spre o viață nouă și să cuprindă, alături de un nou Ilie Barbu, și o figură de tipul Maidannicov, deoarece Marin Preda este unul dintre prozatorii noștri cei mai capabili să realizeze o asemenea sarcină. Pentru aceasta însă, Marin Preda
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de el. Poetul nu își cântă discret cântecul de armindeni, ci scandează un marș hotărât. Este izolată această izbucnire de patos a lui Aurel Rău? Nu! O dovedește Cuvântul lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în Drumul minerilor. Ciudat este că D. Micu a analizat aceste poezii, citând versuri de un patos unit cu mânia și indignarea, însușiri de care tot el se îndoia puțin înainte: N-am să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Zaharia Stancu. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 1 (38), ian.: „Alături de alte opere ale literaturii noastre actuale (Bijuterii de familie, Zorii robilor), noul roman al lui Zaharia Stancu, Dulăii, vine să întregească imaginea suferințelor din trecut și a revoltei țărănimii noastre. Avem de-a face cu o carte care concentrează în ea durerea flămânzilor de pe întinsele moșii boierești, o carte convingătoare tocmai prin adevărul celor împărtășite de scriitor. Faptele pe care romanul le strânge într-un singur mănunchi, vin să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și-a creat propriul aparat, propria clientelă - și nu o spun neapărat În chip negativ. Cu dificultate, a apărut În România mai mult decât promisiunea: chiar realitatea unei clase de mijloc sau o renaștere a burgheziei române. A apărut o țărănime decolectivizată. Mulți dintre țăranii decolectivizați sunt deseori foști orășeni care se Întorc și Își văd de treburile lor În agricultură, care au un interes politic real și pe care până În prezent este greu de spus cine Îi reprezintă. Partidul Național
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care am condus-o Între 1998 și 2004, East European Politics and Societies. Un politolog olandez a scris un text excelent, „In the Name of the Party, the Proletariate and/or the Peasantry” („În numele partidului, al proletariatului și/sau al țărănimii”). Acesta e populismul: el poate vorbi În numele unui grup omogen, mare, dar trebuie să apară și forțe politice care să reprezinte aceste noi interese care au apărut În România. Partidele politice nu sunt altceva decât mecanisme care exprimă valori și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
un cotidian democratic, antidinastic, republican. Independența de vederi, atitudinea protestatară (împotriva corupției și a nedreptăților din justiție și administrație, împotriva brutalităților din armată, împotriva politicianismului), propaganda pentru votul universal și pentru drepturile femeii, campaniile în favoarea celor oprimați, mai ales a țărănimii, și în problema unității naționale au făcut din A. unul dintre cele mai însemnate și mai citite ziare din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și din primele ale celui următor. Printre colaboratori s-au aflat C. Dobrogeanu-Gherea, C.
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
acest sens. În timpul răscoalei lui Horea el se arată un cunoscător al istoriei instituționale a regiunii, al claselor sociale, în această din urmă direcție fiind nevoit să prezinte curții imperiale (sub forma unor acte de informare) condițiile de viață ale țărănimii, servitutea românilor, absența libertăților și drepturilor lor comparativ cu ale celorlalte națiuni. Îl lămureau mai bine, și acuma, și mai pe urmă, acele lungi „descrieri ale țării” făcute de generalii sau înalții demnitari imperiali. Se impune constatarea că, în genere
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și texte redactate în limba oficială a timpului. Și nu trebuie să ne uimească deloc un atare proces, căci el poate fi reîntâlnit și în straturile de jos ale societății. Nu greșim cu nimic afirmând că prin conviețuire, chiar și țărănimea română a satelor situate în câmpia timișană își însușește graiul șvabilor, dovadă că multe familii continuă să vorbească până în ziua de azi, la fel de bine, româna, ca și dialectul german. Prin urmare, să încercăm să nuanțăm! Să depășim orientarea istorismului din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Louis Blanc. Crezul lui, nu lipsit de contradicții, este raționalist, iluminist, călăuzit de doctrina socialismului utopic. El visează întronarea rațiunii, desființarea privilegiilor, comunizarea bunurilor, optează pentru republică și cultivă iluzia unei frății universale. Susține necesitatea emancipării sociale și economice a țărănimii, dar, în același timp, se înclină în fața proprietății. Respectă familia și, de asemenea, religia, a căror desființare o ceruse înainte. După un timp, ajunge să combată socialismul, adoptând, nu fără un ton agresiv, atitudini naționaliste. Mai consecvent este ideologul în
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
preia: a) în administrare - dotările, clădirile, spațiile și terenurile proprietate publică a statului, utilizate sau aflate în administrarea structurilor prevăzute la alin. (1), conform listei aprobate prin hotărâre a Guvernului; b) în proprietate - casele de odihnă și tratament balnear ale țărănimii, patrimoniul fostei Uniuni Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție și al uniunilor sale județene, patrimoniul fostei Case de Asigurări Sociale și Pensii din Cooperația Meșteșugărească și al unităților sale teritoriale, precum și elementele de patrimoniu care se află sau care se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
teritoriale, precum și elementele de patrimoniu care se află sau care se va dovedi ulterior că s-au aflat în proprietatea sistemelor de asigurări sociale integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat. (3) Organizarea caselor de odihnă și tratament balnear ale țărănimii, prevăzute la alin. (2), lit. b), se face prin hotărâre a Guvernului. (4) CNPAS are obligația să revendice bunurile imobile care au aparținut asigurărilor sociale și care au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice. (5) Sumele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu poporul, credința nezdruncinată în biruința revoluției. În planul ideologic al operei, aportul lui Bălcescu pare covârșitor: concepția privitoare la cele două feluri de „slobozenie”, cea „dinlăuntru” și cea „dinafară”, strânsa legătură dintre libertatea socială și cea națională, simpatia pentru țărănime, dar și ostilitatea pătimașă împotriva domnilor și boierilor, care au dus țara într-o situație jalnică. Istoria se înfățișează ca un șir nesfârșit de lupte între clasa dominantă și aceea subjugată. Numai revoluția poate restitui omenirii arhaica ei libertate și
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
îi considera pe locuitorii orașelor depersonalizați (Imponderabilul). Intelectualii lui sunt puțin verosimili, zbătându-se între extreme prea explicite și demonstrative, ca Ilarie Bogdan (Dolor), ceea ce îi poate duce spre un patologic facil, teatral, steril și cazuistic. Personajele coborâtoare imediat din țărănime păstrează însă o mare forță expresivă și, mai ales, au o originală inserare în narațiune. Popa Man, jandarmul Dumitru Bogdan, popa Pleșa sunt scoși, într-un fel, din contingent, comentați prin intermediul altor personaje și li se atribuie trăsături fabuloase ori
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Țepeș, anticipează atmosfera romantică a ciclului epopeic Frații Buzești (Pahar de cale albă, 1971, Luceafărul de răsărit, 1975, Zborul a rămas, 1977), trilogie marcat apologetică, cu intenție educativă în spiritul vremii. De la 1570 până la 1602, istorisirea urmărește relațiile feudalilor cu țărănimea, interesele negustorimii și ale bisericii în Moldova, Țara Românească și Ardeal, venirea lui Mihai Viteazul pe tron, relațiile politice cu Habsburgii și otomanii, voința de unire a domnitorului român, fresca având, în pofida tendențiozității, o bogată paletă a culorii de epocă
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
am spus o poveste veselă dar iertați-mă, Directive prezidențiale, hâc! Nici nu se uscase bine cerneala pe buletinele de vot, că președintele recuperat din barca pe cale să se scufunde de către harnicii lui ciraci, care au dat în draci la țărănimea fostă colectivistă, azi muritoare de foame, găleți, pestelci, tricouri, contra voturi, s-a și apucat de făcut noduri marinărești bine îmbârligate la reforma din învățământul românesc. Știam demult că el avea un dinte împotriva a tot ce iese din școala
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pentru impuls. Nu-i așa că suntem complet nebuni? De ordine, de acest principiu dominant ființa umană se poate desprinde pentru a-și exprima imensul privilegiu al purei libertăți sau a lipsei de responsabilitate pentru impuls. Aspectele biologice fundamentale sunt ca țărănimea, individul În ansamblu considerându-se un prinț. E ca În fabula cu la cigale și la fourmi. Furnica a fost cândva eroul, dar acum greierele face tot spectacolul. Tatăl meu m-a Învățat matematici și franceză. Cea mai mare temere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
astea, așa că niciodată nu trec mai departe de jumătatea drumului. — Deci nu ai nici o legătură cu casa asta - nici o dorință de rădăcini, Wallace. — Nu, normal că nu. Rădăcini? Rădăcinile nu sunt moderne. Asta e o concepție țărănească, pământul și rădăcinile. Țărănimea o să dispară. Acesta e adevăratul sens al revoluției moderne, de a pregăti țărănimea mondială pentru o nouă stare. Eu cu certitudine nu am rădăcini. Dar până și eu sunt demodat. Ce am eu sunt multe sârme vechi și chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nici o legătură cu casa asta - nici o dorință de rădăcini, Wallace. — Nu, normal că nu. Rădăcini? Rădăcinile nu sunt moderne. Asta e o concepție țărănească, pământul și rădăcinile. Țărănimea o să dispară. Acesta e adevăratul sens al revoluției moderne, de a pregăti țărănimea mondială pentru o nouă stare. Eu cu certitudine nu am rădăcini. Dar până și eu sunt demodat. Ce am eu sunt multe sârme vechi și chiar și sârmele țin de vechea tehnologie. Adevărată e telemetria. Cibernetica. Practic m-am decis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
trăgea cu mațul un gât de țuică pe de-ascuns de bunica. Îmi făcea semn cu degetul peste gură: „Șșt!” Niciodată nu l-am spus bunicii, era secretul nostru. Îmi pare rău, da’ n-am putut „vedea” niciodată: „clasa muncitoare”, „țărănimea”. Conceptele mi se tulburau de reprezentări. Epistemologii ar zice că psihologizam realitatea. Je m’en fiche et je m’en contre fiche. Când se discuta problema morții în perspectivă existențialistă (ființo-neantistă), eu vedeam trupurile bunicilor, capacul sicrielor, mai târziu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și un bun strateg. Să nu uităm că, nu o dată, a intrat în conflict cu linia Internaționalei Comuniste, că a fost chiar exclus din organele de conducere ale P.C.C. și că înființarea bazelor revoluționare, bizuirea pe războiul țărănesc, asocierea muncitorimii, țărănimii, micii burghezii și burgheziei naționale la realizarea proiectului extraordinar de a scoate China din succesiunea dureroasă de eșecuri și înfrângeri, umilințe și servituți și de a o afirma așa cum va spune mai târziu ca soare strălucitor ce se înalță în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]