887 matches
-
utopia unei vieți În afara civilizației, mai autentică și mai valoroasă sub aspect moral, Își găsea o ipostază dintre cele mai convingătoare În portretul idealizat al sătencelor românce. Atitudinea de clasă, pe care Maria Todorova o sesiza În cazul portretului dedicat țărăncilor grecoaice de către tinerii aristocrați britanici, pare să-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și nobilii cizelați, Mátyási propune opoziția Natură - Cultură, valorizată În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
entuziasmul publicului și marca data de naștere a romantismului plastic maghiar. Aprecierile lui Nagy, datând din anul 1839, evidențiază persistența clișeelor mitologizante („statura iunonică”) până la mijlocul secolului al XIX-lea, precum și influența filoelenismului, care face ca etalonul frumuseții, inclusiv pentru țărăncile ardelene, să fie identificat tot În clasicul profil grecesc. Cu toate acestea, descrierea este dominată de perspectiva romantică, pe care o mărturisesc imaginile expresive folosite de autor („culoarea fascinantă”, „ochii răpitori”). Privirea lui Nagy este condusă acum de sentiment, percepția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de alți autori, fie ei maghiari, români sau germani. Această trăsătură era blamată atât de iluminiști, cât și de romantici, deoarece ea anula tocmai ceea ce acești observatori prețuiau cel mai mult: prospețimea și naturalețea feminității românești, lipsa de artificialitate a țărăncilor. Observația seacă a lui Kőváry evidențiază Însă și emergența unui nou model cultural, care reconfigurează Încă o dată maniera În care intelectualii maghiari le priveau pe țărăncile românce. Deși este evident că sursa folosită era articolul lui Nagy Ferenc XE "Ferenc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
observatori prețuiau cel mai mult: prospețimea și naturalețea feminității românești, lipsa de artificialitate a țărăncilor. Observația seacă a lui Kőváry evidențiază Însă și emergența unui nou model cultural, care reconfigurează Încă o dată maniera În care intelectualii maghiari le priveau pe țărăncile românce. Deși este evident că sursa folosită era articolul lui Nagy Ferenc XE "Ferenc" , Kőváry ține să distrugă toată poezia romantică a predecesorului său, Înlocuind-o cu didacticismul pedant și nesuferit al omului de știință, care traduce până și inefabilul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de duzină n-ar fi îndrăznit să pună în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist scena. Aflând că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl silește pe Moț să ia cuvântul și să le promită repararea nedreptății. Moții se liniștesc - din nou, aici ar fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
capul spectatorului, în 18 octombrie 1916, cum precizează sentința citită în film, căci în carte nu se pomenește o dată precisă. Din dorința de a da culoare locală și dramatism suplimentar scenei, în film este introdus și un grup masiv de țărănci în negru care se bulucesc spre spânzurătoare, fiind respinse de cordonul de soldați. Complet neplauzibil datorită sus-menționatei pierderi a controlului asupra spațiului filmic : Svoboda este un ofițer ceh, nu suntem în Cehia, ce să caute toate femeile la câțiva kilometri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
necalificați. Însuși președintele CAP Ilarion renunță la funcție și face naveta. Însă logodnica lui, Simina, creează locuri de muncă în sat, mici întreprinderi agroindustriale, după modelul chinezesc, și toți se întorc la vatră. Pilda este reluată în Rămân cu tine : țăranca Saveta vrea să trăiască la oraș. Soțul ei, brigadier, nu - el vrea să ducă agricultura satului pe cele mai înalte culmi. Saveta se duce în oraș, loc al viciului și perdiției, de unde se întoarce lămurită și se apucă de treabă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și unele pânze care reprezintă tentativele sale de rupere a corsetelor convențiilor însușite în Academia din capitala Bavariei și definirea unei viziuni distincte, proprii și concordante cu spiritul ro- mânesc, specific mai ales zonei Moldovei. Amintim în acest sens lucrarea Țărancă tânără din Muzeul de artă din Iași. Lucrarea este o pictură în ulei pe pânză, 1,350 x 0,980, semnată și datată în stânga jos cu roșu: C. D. Stahi, Iassy 1882. Este printre puținele lucrări în care pictorul renunță
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
punct de vedere care răspunde conceptelor anchilo- zate ale esteticii de tip materialist dialectic, conform cărora imaginea țăranului din regi- murile trecute nu putea fi decât una a obidei, sărăciei și mizeriei, ca și cum în acele vremuri nu ar fi existat țărănci tinere, frumoase, îm- brăcate cuviincios, cu haine curate făcute cu dragoste și migală de mame, bunici sau cu pro- priile mâini.Aici avem de-a face cu un portret eliberat de rigiditatea pozei, într-o atitudine firească, pictat de Stahi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
a vă păstra cât mai mult timp prospețimea și culoarea sănătoasă a feții. Iată cele mai bune metode, pe care de mică le-am învățat de la mama mea și care sunt preluate din generație în generație din înțelepciunea și experiența țărancei române, renumită pentru frumusețea ei. în primul rând e importantă curățirea feței. Apa pe care-o utilizați să fie cât mai pură. îmi amintesc cum în copilărie, când ploua, tatăl meu, trimis de mama, strângea apă de ploaie ca fetele
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
a vă păstra cât mai mult timp prospețimea și culoarea sănătoasă a feții. Iată cele mai bune metode, pe care de mică le-am învățat de la mama mea și care sunt preluate din generație în generație din înțelepciunea și experiența țărancei române, renumită pentru frumusețea ei. În primul rând e importantă curățirea feței. Apa pe care-o utilizați să fie cât mai pură. Îmi amintesc cum în copilărie, când ploua, tatăl meu, trimis de mama, strângea apă de ploaie ca fetele
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
se află în prim-planul imaginii: cinci țărani (patru bărbați și o femeie) stau la rând într-o atitudine umilă. Bărbații își scot pălăriile și țin în mână alimente cu care să achite cotele ce le revin: o găină, struguri. Țăranca scotocește ceva într-un coș, în timp ce cu cealaltă mână întinde un coșuleț cu ouă. În fine, al treilea grup de personaje, doi țărani și un funcționar, ocupă partea stângă a tabloului. Funcționarul, așezat la o masă plină de hârtii, este
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de personaje istorice și eroi de balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci stabilite la oraș” ne aflăm în domeniul interpretării liber și involuntare !... a unora dintre cele mai interesante pagini de artă europeană interbelică.” (Revista Scânteia, Ilie Calian) Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci stabilite la oraș” ne aflăm în domeniul interpretării liber și involuntare !... a unora dintre cele mai interesante pagini de artă europeană interbelică.” (Revista Scânteia, Ilie Calian) Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
crestele unui autentic tragism. Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița. Debut
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
uneori și accente de haz anecdotic, dar in limitele unei desfășurări naturaliste care coboară în accidental și în amănunte lectura formei.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 112) „Am început să pictez când am văzut țărăncile în blugi și cu țigara în mână. Țărani nu mai erau țărani, casele acelea vechi văruite în albastru nu mai erau. Am început să plâng de supărare și am vrut să pictez totul ca să mai rămână ceva din cea fost
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
moțional sau de simplu component final, apare tendința de extindere a tiparului ă - ĭ și, implicit, de circumscriere fonetică a subclasei. Există situații când se renunță la variantele duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance/țărănci, țigance/țigănci, se recomandă unicele forme țărănci, țigănci, iar, pentru G-D, în locul tripletelor bunicăi/bunicii/bunichii, se recomandă forma unică bunicii). Și, totuși, în cazul sufixului moțional -că utilizat pentru etnonime (nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sau de simplu component final, apare tendința de extindere a tiparului ă - ĭ și, implicit, de circumscriere fonetică a subclasei. Există situații când se renunță la variantele duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance/țărănci, țigance/țigănci, se recomandă unicele forme țărănci, țigănci, iar, pentru G-D, în locul tripletelor bunicăi/bunicii/bunichii, se recomandă forma unică bunicii). Și, totuși, în cazul sufixului moțional -că utilizat pentru etnonime (nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de extindere a tiparului ă - ĭ și, implicit, de circumscriere fonetică a subclasei. Există situații când se renunță la variantele duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance/țărănci, țigance/țigănci, se recomandă unicele forme țărănci, țigănci, iar, pentru G-D, în locul tripletelor bunicăi/bunicii/bunichii, se recomandă forma unică bunicii). Și, totuși, în cazul sufixului moțional -că utilizat pentru etnonime (nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități)] Deși, în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de personaje istorice și eroi de balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci stabilite la oraș” ne aflăm în domeniul interpretării liber și involuntare !... a unora dintre cele mai interesante pagini de artă europeană interbelică.” (Revista Scânteia, Ilie Calian) Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci stabilite la oraș” ne aflăm în domeniul interpretării liber și involuntare !... a unora dintre cele mai interesante pagini de artă europeană interbelică.” (Revista Scânteia, Ilie Calian) Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
crestele unui autentic tragism. Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița. Debut
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
liberă, descătușată de orice șablon, inspirându-se în permanență din natura înconjurătoare. Devine astfel un multidisciplinar prin formație. Preocupat de frumos, dar și de urât, abordează toate domeniile activității umane. Fiu natural al unui notar din Florența și al unei țărănci, tinde să cunoască și să înțeleagă natura, dând frâu liber imaginației eliberate de orice constrângeri și dogme. Spirit analitic, devine un pasionat al științelor și artelor și înscrie în spiralogia cunoașterii o largă buclă a epistemologiei. Angajat, la vârsta de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a încântat prin caracterul său de mărturisire, de recapitulare a unei vieți construite pe un principiu de natură morală. În lungi conversații, reale sau imaginare, Sânziana Hangan își întemeiază toate hotărârile pe câteva precepte, învățate de la mama și bunica ei, țărănci cu firi exemplare. Fiecare lucru, fiecare om e situat într-o categorie sau alta nuanțat, cu precizie, fără dubii și fără reveniri ulterioare. Romanul nu devine însă dogmatic, căci Sânziana nu este perfectă. Divorțată, cu un copil din flori, cu
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]