1,282 matches
-
care vor scoate pui mulți pe care uliul nu-i va putea atinge. Tot în Bucovina, fac așa-numitul "creciun", un colac în formă de opt pe care îl pun, primăvara, la plug, înaintea pornitului la arat și, ajungând la țarină, acest colac se mănâncă pentru ca roadele să fie bogate. În timp ce dau pâinea la cuptor, gospodinele pun un cărbune stins pe jăratic; dacă se aprinde acest cărbune, înseamnă că semănăturile timpurii vor fi bune, iar dacă se aprinde mai târziu, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu paseri mulțime. / Ceriul l-a împodobit / Cu lună, cu soare / Și cu stele lucitoare; / Marea și apele toate / Cu a peștilor multa gloate / Deci având / De gând / Și vrând / Ca să se proslăvescă / Fapta cea dumnezeiască / Întinzând / Pe Adam din țarină / Cu cuvânt și cu suflare, / Dup-a sa asemănare."139 În orația de nuntă predomină această percepție a umanului ca microcosm, care face posibilă desfășurarea ritualică a evenimentului propriu-zis. Fiecare moment al ceremonialului nupțial formează cadrul ontologic al devenirii umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii mamii ochișori, / Cum or crește pomișori. Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină, de gospodari și de animale, sau era "înmormântat" sub brazda plugului, pentru rodnicia pământului (în Bucovina, Basarabia, Moldova, Transilvania).88 Moartea și învierea soarelui, ca reprezentare mitică solstițială etimologic, solstițiul semnificând "oprire", "odihnă a soarelui" , au fost simbolizate prin "îngroparea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apucat / și te-am adăpat. / Haști, / maști, / să nu rămâie nică. / Ptiu."366 Șarpele roșu, ca stare manifestă a dihotomiilor lăuntrice, este invocat în descântece "de spăriet", pentru a dezlega farmecele, prin utilizarea repetitivă a numerelor magice: "Șarpe roșu-proroșu, / în țarină fătat, / în țarină crăpat; / să crape diochitura, / dipocitura, / spărietul de la Maria, / să meargă unde cucoș negru nu cântă / și fata cosiță albă nu împletește. / Eu luni m-am sculat, / în sus și în jos am cătat, / pe nimeni n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
am adăpat. / Haști, / maști, / să nu rămâie nică. / Ptiu."366 Șarpele roșu, ca stare manifestă a dihotomiilor lăuntrice, este invocat în descântece "de spăriet", pentru a dezlega farmecele, prin utilizarea repetitivă a numerelor magice: "Șarpe roșu-proroșu, / în țarină fătat, / în țarină crăpat; / să crape diochitura, / dipocitura, / spărietul de la Maria, / să meargă unde cucoș negru nu cântă / și fata cosiță albă nu împletește. / Eu luni m-am sculat, / în sus și în jos am cătat, / pe nimeni n-am văzut, / numai nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iubita aduce "gânguritul spicelor, cântarea norocoasă a ploilor, mângâie fruntea". Universul este cărnos, senzual, încărcat de materie, pământul este gras, valurile unsuroase, spicele cu țâțele pline de colastră. Uneori, asistăm la plecarea pământului spre alte lumini; atunci, se desprind din țarină dragostele oprite, sufletele fraților ce s-au ucis, pietrele de răzoare. Participăm la o moarte organică a lumii satului, a țărânei și la o renaștere din propria-i cenușă. Poetul se trezește într-un adevărat Eden, pentru că, iată: Căile pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest spațiu al Amintirilor din copilărie se mișcă Nică, un "copil năzdrăvan", contemplând Ozana, dumbrăvile, clăcile, țarinile, horele, rudele, lumea satului. Aici are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la inițiativa vreunui mare prelat sau mare boier se copiază traduceri după diversele cărți de învățătură religioasă morală de origine bizantină și slavă sau după „cărțile de desfătare“. Din prima categorie face parte, între altele, Cartea ce să chiamă Crinii țarinii, sau Flori prea frumoase care s-au adunat din dumnezeiasca Scriptură pentru mântuirea sufletească și s-au așezat prin osteneala oareșcăruia bărbat binecredincios. După cum anunță și în titlu și apoi în prefață, autorul s-a inspirat din „dumnezeiasca scriptură“ având
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiind de van sat de tru fie și iu birea de ar ginți, și urmat de mâ nie, lă co mie, zavistie (ură, invidie), lene. Într-un text de în vă ță tu ră morală re li gioa să, Crinii țarinii, recopiat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, deși se vorbeș te de curvie, ea nu se numără printrecele șapte patimi împotriva cărora creștinul ar trebui să lupte. De fapt, patimile, așa cum se explică în capitolul 15, pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fost nevoie de o spectaculoasă răsturnare de regim pentru ca adevărul să reintre în drepturile sale. Reintrare progresivă, chinuită, adesea dramatică, deoarece adevărul presupune înainte de toate o confruntare cu sine. Numai așa el poate deveni fecund. Vom ști să-i asigurăm țarina indispensabilă rodirii? Aici e mai ales de lucru, pe această țarină, care e propriul nostru suflet, apăsat de o dictatură îndelungă și obtuză, supus la distorsiuni și deformări ce nu pot fi lesne corijate, dator totuși, acum, să se adapteze
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
reintre în drepturile sale. Reintrare progresivă, chinuită, adesea dramatică, deoarece adevărul presupune înainte de toate o confruntare cu sine. Numai așa el poate deveni fecund. Vom ști să-i asigurăm țarina indispensabilă rodirii? Aici e mai ales de lucru, pe această țarină, care e propriul nostru suflet, apăsat de o dictatură îndelungă și obtuză, supus la distorsiuni și deformări ce nu pot fi lesne corijate, dator totuși, acum, să se adapteze brusc la cerințele unei lumi eliberate de minciună și teamă sau
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se adapteze brusc la cerințele unei lumi eliberate de minciună și teamă sau măcar doritoare de o cât mai largă libertate. Însă libertate fără adevăr nu există, după cum ne previne amintitul adagiu, chemat să contribuie tot mai mult la fertilizarea țarinei noastre. Cronica, XXV, 15 (13 aprilie 1990), p. 1 A DOUA MOARTE În plină febră electorală și oarecum pe măsura ei, lumea pare a se elibera de obsesia tragediei care a produs Revoluția din Decembrie și i-a însoțit primii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
boală și dispuneau de rugăciuni adaptate pentru orice împrejurare a vieții. Firește, nevoia de siguranță a evoluat de-a lungul istoriei și multiplele ei manifestări, cu atâtea nuanțe, nu pot fi epuizate într-un volum. Protecția căminului contra bolii, a țarinei contra secetei și grindinei, a individului față de orice fel de întâmplare nefastă etc. a condus la procesiuni de tot felul, imploratoare, iar din partea bisericii la cultul sfinților și al Fecioarei, pe care, iată, un pictor o prezintă cu mantia larg
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lui Creangă din cuprinsul Antologiei, Iorga apasă pe excentricitatea humuleșteanului, care a schimbat rând pe rând mai multe ocupații, de la preoție la a fi negustor și mai apoi institutor, dar mai ales pe faptul că simte cu adevărat și autentic "țarina", pământul natal, teluricul originar. Câțiva ani mai târziu, într-o altă panoramă destinată cunoașterii literaturii române peste hotare, cu deosebire în spațiul francez, Les écrivains réalistes en Roumanie, comme témoins du changement de milieu au XIX-e siécle, imaginea țăranului povestitor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nefastă a vieții devenite conștiente și care are tendința de a ignora spiritul datorită dragostei excesive față de "fructele pămîntești": exaltarea imaginativă a dorințelor pămîntești, pericolul intelectualizării. Adam,simbolul umanității născînde, avea de ales între spirit și pămînt și a ales țarina, dorințele pămîntești, reprezentate prin măr. Umanitatea va fi întotdeauna tentată să prefere satisfacția dorințelor concrete apelului spiritului supraconștient, tendință pe care mitul o numește "păcatul originar al naturii umane". Acest păcat ereditar, deoarece este transmis din generație în generație (păcatul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Mitul eternei reîntoarceri (1999); Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi (1997); Blaise Pascal, Cugetări (1998); Michel de Saint Pierre, Miliardarul (1998). Ca unic traducător, semnează versiunile românești pentru Franz Kafka, Scrisori (1998) și Henri Troyat, Teribilele țarine (1999). Numeroase premii și distincții literare: Marele Premiu al Festivalului Național de Poezie "Mihai Eminescu" (1968); Premiul pentru dramaturgie al revistei "Argeș" (1969); Premiul Special al Revistei "Luceafărul" (1983); Premiul "Mihai Eminescu" acordat de Academia Română (1985); Premiul Uniunii Scriitorilor din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să nu se scoată într-o zi mai mulți copăcei decât s-ar putea răsădi, dar fiind că această analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii rămași să se puie la un loc umbros și să se acopere cu țarină, spre a feri rădăcinile de uscăciune. La răsădire, mai este de luat în băgare de samă ca rădăcinile copăceilor să se întindă deopotrivă în toate părțile și să se acopere cu pământ bun și moale. Se înțelege că asemine meșteșugite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că artificiile acumulate i-au diminuat naivitatea, capacitățile intuitive și empatice de conviețuire cu semenii și cu celelalte viețuitoare tot mai amenințate cu dispariția lor și a unor părți din om ca Întreg. Confirmă această corelație puținii șomeri reveniți la țarinile și casele rurale lăsate de bunici și părinți, refuzând astfel atât ipocrita cerșetorie a "oamenilor străzilor", cât și trufașa înavuțire sub umbrelele privatizărilor și noilor înșelătorii postdecembriste care au dus la miliardarii egoiști și disprețuitori ai celor jecmăniți. Reamintim comparațiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
peșterei, Noapte de Noembre, În taina nopței, Pe malul mărei, Ifigenia în Taurida, Interior, Din atelierul meu, Domnița, Un prieten, Portret, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Tristia, Gavroche, Din Țări calde (3), Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oricât de bună a tuturor acestor factori nu ar fi făcut posibilă prevederea desfășurării evenimentelor, marcate de răsturnări cu totul neașteptate. Să ne gândim doar la faptul că războiul părea iremediabil pierdut de regele Prusiei în momentul în care moartea țarinei Ecaterina II a Rusiei, ceva absolut accidental, a schimbat în mod radical cursul evenimentelor și a condus la un deznodământ cu totul neprevăzut. Relatarea evenimentelor explică de ce statul prusac a supraviețuit și regele și-a păstrat tronul, dar cine ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în respingerea a tot ceea ce oferă tehnicile. Ea stă într-un contra-proces simbiotic care să îi păstreze componentele. Viitorul este nesigur. Culturile cele mai rezistente sînt cele care au străbătut veacurile menținînd schimburile între orașe și împrejurimile lor naturale, impregînd țarinile de civilitate cetățenească și orașele de cultură rurală; sînt cele care păstrează multiple artizanate, proprietăți mici sau mijlocii, policulturi agricole (care sînt cele mai bune suporturi pentru o altă policultură). Acolo unde monocultura, industrializarea, suburbanizarea au distrus totul în calea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
domeniului economic, ne propunem să evidențiem specificul economiei urbane, dezvoltarea principalelor sectoare - industria, comerțul, meșteșugurile, agricultura -, hărțile etnice pentru fiecare din ramurile dominante ale economiei locale, condițiile igienico-sanitare din principalele unități de producție, implicațiile industrializării asupra structurilor socioeconomice tradiționale (problema Țarinei orașului), evoluția prețurilor pe piața locală, dar și modalitățile în care era realizată îndestularea (aprovizionarea) populației cu alimente de primă necesitate. Foarte utile demersului nostru vor fi hărțile etnoocupaționale, care, suprapuse hărții așezării locuitorilor în teritoriu și celei demografice, vor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]