1,293 matches
-
proiectului de lege privind ajutorarea grecilor și a turcilor. Politica ce a ajuns să fie cunoscută drept doctrina Truman cere, de fapt, „îndiguirea” comunismului prin sprijinirea guvernelor care caută să respingă „agresiunea totalitară”. Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a) - Țarină a Rusiei (1762-1796). A extins și a consolidat Imperiul Rus, mai ales în detrimentul Turciei. Elisabeta I - Regină a Angliei (1558-1603). Erasmus, Desiderius - 1469-1536. Mare umanist renascentist. Eugeniu de Savoia - 1663-1736. Cel mai mare lider militar al timpului său și mare
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rugul șovăielnic tânjește și pâlpâie, se năpustește în flăcări urlând, le bate să le întețească și să le ațâțe, pentru ca în zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori la pământ frunzișurile moarte ale verii, așa cum, iarna, scutură fulgi deși din norii cenușii și biciuie tăios pe luptătorii ninși, cu scuturile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mai mari și mai valoroase care așteaptă a fi descoperite? Dorind să fim În pas cu moda, cu vremurile, nu ne risipim și nu pierdem astfel din vedere cărarea? Scopul pentru care am fost creați? Nu uităm să ne Îngrijim țarina? Darul din noi care așteaptă a fi cunoscut, manifestat În lume? Doarece darul din noi este cheia unei vieți Împlinite, este poarta prin care putem aduce mai multă lumină, bucurie, sănătate și abundență În viața noastră. Spune Iisus: Atunci când nu
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
apreciem darul primit și asta presupune valorificarea darului, Înmulțirea lui prin propria strădaniei astfel Încât să-l transmiți mai departe „Îmbogățit” . Foarte sugestivă mi se pare pentru a Înțelege mai bine acest aspect pilda semănătorului unde spune Iisus așa: Fiți voi „țarina” cea bună În care a căzut sămânța și a dat rod! Primiți deci cu recunoștință darul, Îmbogățiți-l, Înmulțiți-l și manifestați-l apoi În lume Împodobit de iubirea voastră. Și astfel darul vostru se va transforma Într-un adevărat
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de terenuri pentru cultură și imaș de la isprăvnicie, când nu ajungeau pentru săteni ș.a. Tot vornicul avea grijă ca vitele sătenilor să nu strice recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban, Dobraniș, Lupu, Obreja și Piseru. Jitarul era cel care păzea țarina în timpul verii și închidea poarta țarinei, fapt pentru care primea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca vitele sătenilor să nu strice recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban, Dobraniș, Lupu, Obreja și Piseru. Jitarul era cel care păzea țarina în timpul verii și închidea poarta țarinei, fapt pentru care primea de la fiecare sătean o mică parte din recoltă (o baniță de porumb și una de grâu). La mijlocul secolului trecut, jitari ai comunei au fost Calancea, Bătrânu, Benescu, Carp, Samson, Drug
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban, Dobraniș, Lupu, Obreja și Piseru. Jitarul era cel care păzea țarina în timpul verii și închidea poarta țarinei, fapt pentru care primea de la fiecare sătean o mică parte din recoltă (o baniță de porumb și una de grâu). La mijlocul secolului trecut, jitari ai comunei au fost Calancea, Bătrânu, Benescu, Carp, Samson, Drug ș.a. Prin aplicarea Regulamentului Organic, satele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rotund de nuiele sau copaci, stâlpi de lemn, drumuri, cursuri de apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele erau marcate cu mușuroaie, copaci sau cu o creastă de pământ. Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau de procese. Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obștii sătești este evidentă în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și individuală” (- Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova feudală, București, 1964). Proprietatea individuală viza tot ce fusese obținut de om prin eforturile sale: casa construită de fiecare familie, țarina creată prin desțelenire, prisăcile, viile plantate, culturile de pomi roditori ș.a. Proprietatea colectivă reprezenta natura sălbatică și un fond teritorial scos din starea de sălbăticie, prin munca generațiilor trecute și moștenit de obștea sătească. În satul „devălmaș 1 de tip
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în presă cu schița Stejarul (1953), iar editorial în 1955, cu volumul Drumul spre sat, alcătuit din povestiri ideologizate despre satul basarabean în regimul sovietic. În romanele Regăsirea (1963), Țarină fără plugari (1963), La cântatul cucoșilor (1966), Neagră-i floarea de cireș (1977), Vâltoarea (1988), L. reia clișeele propagandei sovietice. A publicat și câteva povestiri valoroase (Valencea, 1982, Povestiri, 1989 ș.a.), care fac dovada unei bune cunoașteri a tehnicilor genului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
fost traduse în limbile rusă, ucraineană și lituaniană. SCRIERI: Drumul spre sat, Chișinău, 1955; Lasă vântul să mă bată, Chișinău, 1957; Clopoțel, Chișinău, 1958; Flori de toamnă, Chișinău, 1960; La fântâna Stănculesei, Chișinău, 1962; Piese, Chișinău, 1962; Regăsirea, Chișinău, 1963; Țarină fără plugari, Chișinău, 1963; Buruieni de dragoste, Chișinău, 1964; Gângurel prinde la minte, Chișinău, 1964; La cântatul cucoșilor, Chișinău, 1966; Roata vieții, Chișinău, 1966; Moara copilăriei mele, Chișinău, 1967; Povestiri, Chișinău, 1969; Toaca iernii, Chișinău, 1970; Popas de-o noapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
ideea unirii Moldovei cu Țara Românească sub conducerea lui Stanislav August Poniatowski 226, curtea țaristă intuia necesitatea unei înțelegeri cu Austria în vederea rezolvării favorabile a acestei probleme. Acesta era și scopul întrevederii de la Moghilew, din 30 mai 1780, în timpul căreia țarina încerca să-l convingă pe monarhul austriac de oportunitatea înființării, cu scopul păstrării echilibrului de forțe în această zonă, a două state independente. Primul, condus de Marele Duce Constantin, trebuia să aibă capitala la Constantinopol și urma să fie compus
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de vară,/ Când singur glas de greieri și tânguirea rară/ A buciumelor triste pe dealul depărtat/ Mai tulbură măreața tăcere. Dinspre sat,/ Ce doarme-n fundul văii, sub umbră de stejari,/ Un zgomot nu se-nalță. Pe codrii solitari, / Pe țarinile-ntinse, cu palida ei rază/ A nopților duioasă stăpână priveghează/ Și frunzele-s de aur, izvoarele de argint/ Când străbătând lumina-i prin negrul labirint/ Al crengilor pădurii, poiana cea pustie/ Desfășură molatec decor de feerie./ Aprinse de lumină sunt
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
apare și în gândirea lui Evagrie Ponticul, în sensul stabilirii unui mediu dialogic autentic cu Divinitatea, rugăciune ipostaziată drept urcușul minții spre Dumnezeu 6 Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind prin pilde despre Împărăția Cerurilor, o aseamănă cu o comoară ascunsă în țarină pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, și de bucuria ei se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea (Matei XIII, 44). Revoluția spirituală care trebuie să se producă în structura interioară a fiecărui individ
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
6 Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind prin pilde despre Împărăția Cerurilor, o aseamănă cu o comoară ascunsă în țarină pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, și de bucuria ei se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea (Matei XIII, 44). Revoluția spirituală care trebuie să se producă în structura interioară a fiecărui individ asigură conștientizarea unei forțe spirituale dătătoare de speranță și fericire. Întoarcerea cu fața spre Dumnezeu - și nu contra Lui, cum am fost poziționați
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tradiția culturală a școlii de la Neamț. SCRIERI: Adunare a cuvintelor pentru ascultare. Viața starețului Paisie de la Neamțu, Mănăstirea Neamț, 1817; Autobiografia starețului Paisie Velicicovschi, Iași, 1918; Autobiografia unui stareț, îngr. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; ed. Sibiu, 2002; Crinii țarinii. Pagini filocalice, București, 1996; Cuvinte și scrisori duhovnicești, I-II, îngr. Valentina Pelin, pref. și postfață Virgil Cândea, Chișinău, 1998-1999. Repere bibliografice: N. Iorga, Mănăstirea Neamțului, Vălenii de Munte, 1912; Dumitru Furtună, Ucenicii starețului Paisie în mănăstirile Cernica și Căldărușani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
foarte tăcut și ascultător; i-ar fi plăcut să-i poată face un mic bine ca să-i arate că nu e mîndru. Aerul era blînd și cenușiu și molcom, și se lăsa seara. Mirosea a seară în aer, mirosea ca țarinile din care scurmau gulii ca să le curețe apoi de coajă și să le mănînce, cînd se duceau în plimbare pînă la ferma Maiorului Barton, mirosea ca-n păduricea dinăuntrul pavilionului unde erau gogoșile de ristic. Băieții se antrenau servind, făcînd
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sunt supuși vreunui boier. Pe vămeni, ca supuși ai mănăstirii Moldovița, nici nu-i ia în discuție, iar despre câmpulungeni arată că „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au nici un fel de țarini, toată munca lor este păstoritul oilor”, caracterizare valabilă și pentru vămenii de la începutul secolului al XVIII-lea, când D. Cantemir scrie „Descrierea Moldovei” <footnote Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 237-239. footnote>. Vama de la Moldovița ( Moldova cea mică - n.a.), ca instituție
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în arhiva Prefecturii județului Câmpulung la anul 1939 <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., vol. II, p. 500 footnote>. Se observă, în mai multe cazuri, cum numele celui care a avut în posesie o poiană, un deal de păscătoare, de fânaț, o țarină, un imaș pe marginea unui pârâu, se transformă în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a imașurilor, a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de fânaț, o țarină, un imaș pe marginea unui pârâu, se transformă în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a imașurilor, a păscătorilor și fânațelor. Fiecare familie avea dreptul să defrișeze atâta pădure cât era necesar pentru a obține suprafețele de teren capabile s-o hrănească. Ofensiva asupra pădurii a durat câteva sute de ani, până când stăpânirea habsburgică a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la 14 februarie 1755, prin care întărește mănăstirii Ițcani din ținutul Suceava, privilegiile primite de la alți domni și obligația vecinilor de pe moșia Ițcani: „...Deci dară după scrisoarea ce are (stareța mănăstirii Ițcani-n.a.), să aibă a lua a zecea din țarini cu pâne, din fânațe, din grădini cu legume și din prisăci cu stupi și din livezi cu pomi și din tot locul cu tot venitul moșiei după obicei. Așișderea de vor fi șezând cu casă pe această moșie să aibă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se va dovedi zadarnică și înșelătoare, mai ales după pacea de la București din 1812, când Rusia acaparează teritoriul dintre Prut și Nistru, numit Basarabia. Deocamdată războiul ruso-turc din anii 1768-1774, început prin ocuparea Moldovei și Țării Românești de armatele țarinei Ecaterina a II-a, cu intenția vădită de a le anexa, a stârnit opoziția marilor puteri europene care nu doreau modificarea statutului teritorial și politic al țărilor române în favoarea exclusivă a Imperiului Țarist <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 55. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
religioasă românească au dat de aceea rareori răspunsuri originale în raport cu tradiția, concentrându-se mai mult asupra soluțiilor de moment în fața presiunilor istorice și mai puțin sau deloc asupra chestiunilor teoretice sau interpretative. Moștenirea pe linie sârbească a Hilandarului, spre exemplu (țarina Mara trece asupra lui Vlad Călugărul, în 1493, sarcina întreținerii cu fonduri a mănăstirii athonite) îi este transmisă și lui Neagoe Basarab (alții îi vor urma); devine astfel posibilă asimilarea unor idei și a unor atitudini isihaste chiar la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
existenței buna-cuviință, acel comportament ritual care oferă fiecărui eveniment o explicație prin prisma etosului comunitar. În tentativa de a defini principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF, 1989, 4; Ivan Evseev, Vasile Tudor Crețu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest spațiu al Amintirilor din copilărie se mișcă Nică, un "copil năzdrăvan", contemplând Ozana, dumbrăvile, clăcile, țarinile, horele, rudele, lumea satului. Aici are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]