883 matches
-
poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood; Românii; sac; satan; său; fără scrupule; slab; soț; sparge; spargere; sperietură; spion; străin; străzi; tablă; thier; ticălos; tîlhari; tristețe; tulburare; țeapă; țigani; țop; ucigaș; urăsc; vinovat; vis urît; vrăjmaș; zîmbet; Zorro (1); 767/275/91/184/0 iarbă: verde (398); verdeață (36); natură (28); fîn (14); viață (11); cîmp (10); primăvară (10); vacă (10); pădure (9); prospețime (9); vară (7); cîmpie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt; vorbe; pe cine vrei tu; vulpe (1); 787/310/97/213/0 întîlni: vedea (60); cunoaște (52); prieten (36); găsi (28); prieteni (24); revedere (20); bucurie (15); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
retrăi; retur; revede; risipitor; roadă; România; roșu; rotire; roți; Ruby; rută; schimba; schimbă; schimbător; semn de circulație; sens unic; sentimentul; soartă; soț; spre; sta; stînga; a suci; superstiție; o nouă șansă; teatrul; tîrziu; toarce; toți; trafic; trecutul; tren; trist; țară; țeapă; uita; a uita un lucru; a nu uita; uituc; unde; urcă; uzină; vacanță; vara; vecin; vedere; venit; a veni înapoi; vesel; veselie; viața; vino; viraj; a vira; virat; visează; vreme; zgîrcit; 90°; 180°; 360° (1); 764/331/84/247/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139); deștept (70); inteligență (41); cap (37); ageră (30); gîndire (32); înțelepciune (21); gînd (14); inteligent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apa (4); apă (4); aruncă (4); funia (4); ține (4); lovi (4); mîna (4); ochi (4); ochește (4); ține (4); aer (3); ajutor (3); arma (3); ață (3); bine (3); căruță (3); cu ochiul (3); de păr (3); sanie (3); țeapă (3); țintă (3); cu arcul (2); calul (2); car (2); cară (2); chin (2); clopotul (2); concluzii (2); deschide (2); pe dreapta (2); duce (2); elastic (2); un foc (2); frînghie (2); împinge (2); încearcă (2); lăsa (2); linie (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); linie (2); a lovi (2); luptă (2); obliga (2); palmă (2); o palmă (2); prinde (2); pușca (2); puternic (2); război (2); săgeată (2); pe sfoară (2); a smulge (2); smunci (2); timp (2); tîrăște (2); a tîrî (2); țeapa (2); țeapă (2); țintește (2); ținti (2); a ținti (2); vînătoare (2); de ușă (2); ac; acțiune; aer în piept; anxietate; ajuta; a ajuta; AK47; apasă; apăsa; aproape; apropia; a apropia; din arc; cu arcul; arcul; arie; cu arma; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); a lovi (2); luptă (2); obliga (2); palmă (2); o palmă (2); prinde (2); pușca (2); puternic (2); război (2); săgeată (2); pe sfoară (2); a smulge (2); smunci (2); timp (2); tîrăște (2); a tîrî (2); țeapa (2); țeapă (2); țintește (2); ținti (2); a ținti (2); vînătoare (2); de ușă (2); ac; acțiune; aer în piept; anxietate; ajuta; a ajuta; AK47; apasă; apăsa; aproape; apropia; a apropia; din arc; cu arcul; arcul; arie; cu arma; cu armă; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumusețe; iubitul meu; 2 iubiți; înțepător; japonez; lemn; liliac; liniște; mafia; măcieș; mănăstire; măreție; mirositori; mițos; Moldova; mort; natură; oiște; pătrunde; plantă; prospețime; rar; rău; regal; regina; a relaxa; roș; roșul; roze; simbol; simbolizate; spune; stil; tandrețe; treabă în grădină; țepe; țepos; urît; vin; virgin; viu; zamfir (1); 800/141/49/92/0 trăi: viață (207); supraviețui (45); bine (29); muri (29); viețui (22); fericire (15); respira (15); viu (15); mult (14); veșnic (13); bucurie (11); locui (11); viața (11); decent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sat. Dacă intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci bătătura ajunge; dacă însă o femeie, nu ajunge. Pe femeia care fură ceva din fuiorul care i se dă de tors, pe ceea lume o vor înțepa toate țepile din fuior. Spre a astupa gura dușmanilor, se leagă ațele cînd se începe pînza de țesut. Cînd pui la învălit pînza, dacă jărbiuțele vin sub fuscei, ajunge bă tă tura la pînză, iar de se întîmplă că vin deasupra, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Textul numit Marin Sorescu s-a scris "corectând" celelalte texte (cu precădere Shakespeare, Cervantes, Dante, Eminescu ș.a.m.d.), dând la iveală intertexte, metatexte, hipertexte numite și "Singur printre poeți", "Iona", "Tinerețea lui Don Quijote", "Teoria sferelor de influență", "A treia țeapă", "Matca", "Descântoteca", "La lilieci", "Răceala", "Ușor cu pianul pe scări", "Vărul Shakespeare", " Unde fugim de-acasă", "Există nervi" ș.c.l. Împărtășim așadar interpretarea eseistei care, citându-l pe filosoful Gianni Vattimo ("cultura nu mai reprezintă în epoca noastră o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Chiuaru) care a ars în desuurile de nailon, carbonizate. Vă mai dau un ultim exemplu: Cazimir Tănase, un actor sătmărean care, la bătrînețe, făcuse cîteva roluri apreciate în film, a murit chiar în timpul reprezentației cu piesa lui Sorescu A treia țeapă. Colegii de scenă au fost siliți să joace pînă la capăt fără nea Cazimir, care a fost luat de Salvare, din culise. Tîrziu, după ce s-au demachiat, au pornit spre morgă să-și ia rămas bun de la colegul de suferință
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe care i-a condus el însuși. După ce s-au întors din luptă, potrivit cronicilor rusești, ,,pe aceia care fuseseră răniți în față i-a făcut cavaleri. Dar pe cei cu răni în spate a ordonat să fie trași în țeapă de jos în sus, spunând: Nu sunteți bărbați, ci femei". Și când porni din nou împotriva turcilor, se adresă armatei sale în felul acesta: Cine se gândește la moarte, să nu vină la mine, ci să rămână pe loc". Iar
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lași și care e conștient că armata sa puțin numeroasă nu are nici o șansă în fața turcilor dacă "grupul său de gherilă" nu luptă cu mare curaj. Povestirile saxone ne înfățișează un Vlad sadic, care se întoarce împotriva nevinovaților, tră-gându-i în țeapă în mod arbitrar, așa cum se pare, potrivit tot cronicilor germane, că ar fi făcut cu populația Sibiului și a altor orașe transilvănene, pe care le-a exterminat, deși acestea îl primiseră și îl adăpostiseră la nevoie. Documentele istorice rusești și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Documentele istorice rusești și românești motivează actele de cruzime ale domnitorului, afirmând că, de exemplu, atrocitățile sale în Transilvania fuseseră cauzate de comportamentul lipsit de onestitate al negustorilor saxoni, care doreau supremație comercială și îi înșelau pe valahi. Tragerea în țeapă și măcelărirea propriilor supuși (boieri, ofițeri, femei, indiferent de clasa socială, cerșetori, hoți și țigani) sunt puse pe seama unui psihopat în per-spectiva saxonă, în timp ce rușii, și în special românii îi justifică lui Vlad comportamentul, prin descrierea motivelor care l-au
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al ei), ce face dumnealui vodă? Își urmărește și pedepsește toți trădătorii. Pe Hrizea Karydi, grecul ce pusese mâna pe moșiile din Popești, se spune că, după ce-l otrăvise pe jumătate, vodă Șerban a pus de l-au tras în țeapă în fața lui. Dânsa, postelniceasa, l-ar fi iertat, cum o mai făcuse. Despre care neam mai scrie în cronică la fel ca despre neamul ei, atunci când l-au iertat pe Stroe Leurdeanu: ,,Deci, Stroe Vornicul fiind asupra morții, căzut-au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
strigoi, strângându-l ca în clește. Acesta urla ca din gură de șarpe. -Cine sunteți voi pocitanie?De unde veniți? -Lasă-mă că-ți spun. Aici pe malul, Dunării este un cimitir turcesc de pe timpul lui Vlad Țepeș. Suntem turci trași în țeapă. Se iveau zorii de ziuă. Pocitaniile s-au pulverizat, ca înghițițe de neant. Am chemat îmediat preotul pentru a sluji de sfințire și curățire a casei și a celor douăzeci de schelete ale turcilor din cimitirul secular. Altercațiile cu strigoii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
au fost furate și închise cu lacăte și lanțuri de către cei aleși. Să dăm mână cu mână, să le schimbăm mentalitatea. S-au dus vremurile când aveam un Horea sau un Vlad Țepeș, să-i tragem pe roată sau în țeapă, că au fost necinstiți și hoți! Descântec pentru vara anului 2012 Fugi vară, nu te mai iubesc, ne-ai fiert întrun cazan uriaș unde s-a preparat varză de Bruxelles pentru cartea recordurilor. Ne-ai împărțit în două tabere de
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
scaunului și se rezemă de spetează cu mâna dreaptă. Părul îi căzuse iar pe frunte și un smoc i se mișca pe sprânceana stângă, gata în fiece clipă să-i acopere ochiul. Vorbind, pielea i se întindea pe fălci, iar țepile nerase de două zile se tot culcau și se ridicau... Apostol Bologa însă îi vedea numai gura și mai cu seamă buza de jos, umflată puțin, încît de-abia se mai cunoștea că e dublă. Glasul notarului suna atât de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
epocii lor. Chiar dacă mori de hemoroizi pe front, tot erou ajungi. Oamenii de geniu sunt ca focul. Nu te poți apropia prea tare de ei. Când talentul capătă aspect de vijelie, geniul e pe aproape. Orice culme poate fi și țeapă? Câți regi nu ar vrea acum să slujească la curtea lui Voltaire! Cu timpul, geniile se retrag în adăposturi subterane. Rămân operele și statuile lor ca să înfrunte vitregiile vremii. Când ești celebru, modestia e o bagatelă. Cioran - sau obsesia sterilității
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Gigica de II "osutănuștiucît", moment în care te-ai strecurat în hol, iar după aia în cameră și dai deja la buci, până ajunge el la trei și o anunță, dacă i-ai nimerit numele, sau se prinde că-i țeapă și coboară înjurînd de mama focului, nemaichemând pe nimeni la telefon niciodată, mă face să zâmbesc și să fie așteptarea mai scurtă. Ce chestie, cum de nu mi-a venit ideea asta mai devreme, că de multe ori mi-a
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în temnițe. E o cetate a morții și a vicleniei. Meterezele-i depășesc norii, iar pe frontispicii sânt semnele Diavolului. Intru pe coridoare de piatră. Uși secrete se deschid, trape cedează. în cuști de fier - muritori 255 sfârtecați, trași în țeapă, răstigniți pe ziduri însîngerate. Fiecare nouă odaie e înțesată cu demoni. Sânt doar o Armă care carbonizează. Și viclenie. Acum caut cheile. Cea de opal, cea de turcoaz și cea de malachită. Sângerez din sute de răni, dar nu mi-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a-și fost prefațată de mincinoase "zboruri de rutină", războiul din golf a fost o "cacialma" etc.). Date fiind aceste catastrofale consecințe, pedeapsa trecerii prin foc a Sodomei și Gomorei de către "îngerii cerului", proba focului în ordalii sau tragerea în țeapă a înșelătorilor de către Vlad Țepeș nu mai par deloc a fi prea aspre. Pe de altă parte, însă, să ne amintim și faptul că fără de înșelăciunea primordială nu am fi fost nici acum conștienți de noi înșine, că am trăi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ar fi vrut să o Împiedice. Mai mult, aceștia vor Încerca prin intermediul lui Hamza pașa, beiul de Nicopole, să-l prindă pe Vlad prin vicleșug, fără succes Însă. Odată dejucate planurile otomanilor și pedepsiți cei doi (au fost trași În țeapă Împreună cu toți soldații turci care-i Însoțeau), Vlad Țepeș organizează o campanie surpriză la sud de Dunăre În iarna 1461-1462. O Întinsă regiune, a fost devastată. Mai mult, cetatea Nicolpole fiind ocupată prin vicleșug, peste 20.000 de turci au
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
turcilor (1459), ceea ce l-a determinat pe sultan să încerce să-l atragă într-o cursă, trimițându-l pe Hamza Pașa de Vidin să-l aducă la Constantinopol; Vlad și-a dat seama și l-a tras pe Hamza în țeapă marcând începutul războiului cu Poarta; -a organizat o campanie la Sud de Dunăre (1461-1462), distrugând o regiune întinsă și omorând 20.000 de turci; -în primavara-vara 1462 sultanul a organizat o campanie militară împotriva domnului muntean, care a cerut ajutorul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
medie, din turcă sau bulgară), este rezultatul românesc al unor îndelungate evoluții fonetice datorită cărora putem identifica structura a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac, crac, arc,, sau lacăt, lega, rug etc. Cf. rom. par, sl. kol „par, țeapă, arac”, lat. palo „arac”, germ. Pfahl „par, stâlp, țăruș, arac”; rom. pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]