4,715 matches
-
zguduitoare ale istoriei chineze. Are ca pandant, noul roman al nobelizatului din 2010 - Mario Vargas Llosa, Eroul discret, tradus de scriitorul Marin Malaicu- Hondrari (Ed. Humanitas). Ficțiunea istorică duce pe cititori întro Italie a secolului al XVI-lea, spulberând miturile țesute în jurul familiei Borgia în romanul masiv și pasionant - Sânge și splendoare de Sarah Dunant (trad. Carmen Săndulescu), și mai departe, în Japonia ieșită de sub puterea shogunilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Curtezana și samuraiul de
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
carte de magie cu formule misterioase, spre/încîntarea lui Mallarmé. 5 A se ignoră calamburul de spornice speculații: Traduttore/traditore. 6 Ars combinatoria dar și vis formativa. 7 Deși simbolizează fragilitatea, s-a dovedit științific tăria de oțel a firului țesut de arahnide. 8 Cf. Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, 1995, vol. 3, literele P-Z. 9 "E destulă metafizica în a nu gîndi la nimic" crede poetul lusitan Alberto Caeiro. 10 Vocabulele "caleidoscop" și "arabescuri" ("vedenii arăpești"), tratate (al
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
în slava asta-amară. A duhului dragoste din turcoază, Sunt gata, în pas ultim către groapă. Tu mă domesticești mereu de pază, În sacerdoțiu supliciul să-mi încapă. Îngenuncheat, mai mult sunt în genunchi, Arunc din carnea mea tot ornamentul. Îmi țes licornul umbrele-n mănunchi, Dându-mi departe dizolvat prezentul. De visul lui infinitul mă presară Cu fulgeru-i ca un angelus de vioară. Îngeri veniră să-mi spună: Te-am găsit. Fiind în trup dar și nemărginit M-am înecat în
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
Temelia Pe prea puțin mă sprijin, Prea moale temelia, E piatră ca o apă, E abur poezia, Pe stâlpii de cuvinte Nimic nu se ridică, Nici cuibul de speranță, Nici aripa de frică, Din vorbele de goluri Nu pot să țes veșminte, Nici patimilor oarbe, Nici gândurilor sfinte, Pe roțile împinse Cu mâinile-amândouă Nu pot să duc nici vântul, Nici sufletul de rouă, Iar sub picior, pământul E frunză mișcătoare Și soarele, departe, E ochiul care doare; Cerșesc o temelie Prin
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
îi decideam soarta, era complet la dispoziția mea, sub steaua mea, în mâinile mele, mai mult chiar decât în mâinile lui Dumnezeu, în care ea credea și eu nu credeam. Am început cu dăruire, cu obstinație, cu dibăcie vicleană să țes în jurul ei, ca un păianjen în jurul gâzei, o pânză a seducției, a persuasiunii, a înrobirii controlate, mătăsoase. Eram inspirat, ea mă inspira și aveam mutări de-a dreptul geniale pe această tablă de șah a transformării ei în sclava mea
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
și deodată mă simțeam eliberat, mântuit, împlinit, era ceva extraordinar, ca și când aș fi făcut dragoste cu ea, aproape ajungeam la ejaculare, ea mi-a fost sortită, ea era croită pentru mine și în afara dragostei mele, în afara imperiului pe care îl țesusem pentru ea, un imperiu cu doi locuitori, eu și ea, nu mai era permis să se miște, nu mai avea unde să plece dincolo de ființa mea care trebuia să fie cortul ei adăpostitor, refugiul ei pe furtună, dar ea refuza
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
de umbre La fiecare răscruce, Poduri ce unesc Stînga și dreapta, Atît.) Privirea lui Pe deasupra lucrurilor, Un vas înnobilat De fructele mărunte, Degetul - Necuprinsul Între Două tristeți, Acolo încape întotdeauna, Un lujer crud, Venirea cuiva. *** Laborator - Pulberea, O jivină cuminte Țese semne, noduri ciudate, Exuvii în lumina crudă (Cine o frînge Își umple palmele De curcubeu) Prețioase, eterne, Temple abandonate Pentru o altă credință, Ceva rămas neterminat: Poate solzi, Poate mînia lui Dumnezeu, Atoateștiutorul. Copila mea, Fiul meu, Răstignirea de dimineață
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
dar carne în măcelării există, dar unt ...” UN PEISAJ CU FLAUTE un peisaj cu flaute înnebunite de sete cu arbori concediați și harfe rupte de vânt soarele șterge cu un burete de sânge apele mării ultima limbă de pământ rândunele țes înnebunite giulgiul din Torino toată gramatica e acum doar un muget al Minotaurului ce încurcă sexele erele și dă peste cap toată logica și toată mitologia gazda mea într-o superbă rochie galbenă căzută pe covor își cere imperioasă chiria
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
Marius Ianuș Floarea de Foc Când gerul își trecuse firii, când iarna și-a țesut cojoc, Aiudul împletit în jale a cunoscut Floarea de Foc. Era ”Alba” o celulă a morții, zisă ” Frigider” - în ger cumplit țin temnicerii acolo oameni care pier. La poarta de fier, scrâșnită și mușcată de-al morții greu somn, au
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
a curs, ”opt zile” - au spus aceia care i-au scos din ” Frigider” când a scrâșnit iar cheia. Lângă Părintele era topită ghețăraia, iar trupul lui parcă ardea din rugăciunea aia. Când gerul își trecuse firii, când iarna și-a țesut cojoc, Aiudul împletit în jale a cunoscut Floarea de Foc. Floarea de Gând Tot împletind cununi de spini, și flori de gând, și flori de ceară călugărul zicea plângând în mintea sa a mia oară : ”O, Doamne, nu lăsa în
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
altfel decât pe banca de acasă din Pădurea Neagră, alături de soața lui, care l-a dominat complet toată viața și care i-a împletit toți ciorapii și i-a croșetat toate scufiile și i-a copt pâinea și i-a țesut așternutul de pat și i-a cârpit chiar și sandalele. Heidegger era o minte kitsch, spunea Reger, ca și Stifter, dar mult mai ridicol decât Stifter, care a fost într-adevăr o apariție tragică, spre deosebire de Heidegger, care a fost mereu
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
literatura, la fel de puțin valoroși, deși eu îl prețuiesc totuși pe Stifter mai mult decât pe Heidegger, care întotdeauna m-a dezgustat, căci totul la Heidegger m-a indispus întotdeauna, nu numai scufia de noapte de pe cap și izmenele de iarnă țesute în casă de pe soba încălzită chiar de el la Todtnauberg, nu numai bastonul de Pădurea Neagră cioplit de el însuși, ca și filosofia de Pădurea Neagră cioplită de el, totul la acest om tragicomic mă dezgustase, îmi repugnase profund mereu
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
meditativ, o propensiune spre marile (încă) întrebări ale ființei: ,pe Olimp/ tronul lui Zeus mai adevărat/ decât orice așezare omenească" (Note de drum). Solilocvii dramatice, dacă nu tragice, ele se alcătuiesc plasmatic, de regulă, la țărmul mării, în decor cosmic, țesând cu o voce mică, sfielnică, friabilă, broderii vocale în jurul spaimelor singurătății, dar și al transparenței, al principiului, deopotrivă luminos și numinos, al existenței. Aparțin gândirii ,slabe", părții de umbră a ființei, feminității, domeniului vin al ontologiei. De aici, omniprezența mărcilor
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
formulată de mine însămi cînd, privind la televizor transmisia în direct a nu știu cărei Conferințe Naționale, m-am simțit copleșită de două stări: prima era beatitudinea de a-mi vedea tatăl reconfirmat în prezidiul demnitarilor și a doua - un paianjen cleios țesînd pînze scurte în fiecare ungher al ființei mele - era rușinea care le striga prietenilor și colegilor să nu se uite la acea transmisie, să nu vadă ce vedeam eu." Dacă-i luăm, cum de la început am spus, unui roman revendicat
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
pe lângă Sarmizegetusa, Roma ar fi fost un cătun ai cărui băștinași ar fi venit cu peșcheșuri și cu smerite plecăciuni la scaunul regesc din Munții Orăștiei... Da, domnule, asta ne trebuia: o armată de microbiști profesioniști, și altfel s-ar țese pânza... Simt că vecinul începe să devină un element periculos, drept care îi propun să renunțe o vreme la televizor... Deși, a-l smulge pe prietenul Haralampy din fața televizorului este egal cu înfăptuirea unei crime abominabile, sărăcind familiile noastre și chiar
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
artefact, dincolo de care veghează zîmbetul său ironic. De altfel, raportul dintre viață și poveste este la Ioan Groșan unul destul de complicat și adesea contorsionat. Fiecare poveste are în centrul ei o existență. Dar fiecare existență dobîndește semnificație doar prin poveștile țesute în jurul ei. Scrie, la un moment dat, autorul: , Totul e să ai o poveste. Nu te mai uită nimeni. Da' dacă n-ai o poveste sau ai una prea simplă, lumea își aduce aminte de tine tot mai rar, poate
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
tinerei generații, de revoltă împotriva valorilor canonizate, o carte precum Luciditate și nostalgie de Dan Ciachir are darul să descumpănescă. Ea este un anacronic exercițiu de admirație, o reverență smerită făcută unor scriitori care, prin operele lor și prin miturile țesute în jurul personalității lor au marcat formarea intelectuală și devenirea scriitoricească ale autorului. Dan Ciachir se poate considera un om fericit. În anii '80, cînd cultul familiei Ceaușescu dobîndise accente grotești, tînărul scriitor a avut șansa de a se familiariza cu
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
a mea și a ta printre uimitele tăceri, din alte neuitate amurguri, sfielnic vor vibră, enigme vechi s-or decanta interogând aducerile-aminte. Puțin mister Te invit în cântec vraja și descântec în nemărginire și în nemurire unde e posibil să țesem iluzii ce din viața pier pe Terrae nevoie și de imponderabili, văpaie de astre de mult inefabil și puțin mister Te invit în spații hipersiderale omul meu iubit, fermecați de-acorduri de orgi din catedrale să reținem clipă.... timpul prea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
e și în noi! Șuvoi! Și lumina primi-voi de la toți profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să se joace, ne dă lecții despre cum a fost creată lumea oamenilor, cu ajutorul naturii înconjurătoare! Când începe să intre în contact cu alți copii, atitudinea sa față de jucăriile lui și ale altora, ne arată cum au început să se țeasă relațiile sociale între oameni, cu agresivitatea sau cu bună înțelegere! Prioritatea pe care copilul o dă jocului, adică esenței acțiunii sale, îl face să fie absolut indiferent la forma sub care se prezintă cei implicați în joc. Prietenii săi de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați în lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
alte limbi, în special din limba franceză. De la Revoluția din 1989, România a fost deschisă lumii întregi. Acum, limba română este influențată foarte mult (ca majoritatea țărilor europene) de limba engleză americană. Limba română este, așa cum spunea Negruzzi, o pânză țesută cu multe fire diferite. Dar românii de astăzi au ajuns să accepte mai multe fire “grosiere”... Din nucleul de cuvinte dacice, de latinizare și influență slavă, limba română spune povestea unui popor de supraviețuitori. Potrivit actului normativ, ziua de 31
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Pe strada cu inscripția de Trei. Duioase, se răsfrâng din Văcărești Imaginile pure de tulpini, Din care floarea prinde rădăcini și dulcea limbă, caldă, ca-n povești. Dintr-un clavir cu clape de sidef și muzicale ritmuri de caval Se țes cuvinte noi, în relief. învie lauri din pământ mănos Peste lințoliul timpului trecut, Cântând în noi un vers de început. POEME îNCHINATE SĂRBĂTORII LIMBII ROMÂNE Nu poți îngenunchea un popor deprins să se târâie. Nu-i greu să ademenești soția
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
materia./ Pe pieptul meu o flacără verde.// Un distih numai bun, la ora aceasta/ tîrzie/ să mă înfrunte ambiguu" (Noapte). Simțindu-se îmbrăcat în aer precum într-o piele de înger, într-o cămașă ce-i dă senzația a fi țesută din frig, autorul se ridică trudnic pe brînci, în genunchi, în picioare, clătinat pas după pas. E un fenomen lent al dematerializării, obstaculat poate de acea religiozitate impură a etniei românești pe care au ilustrat-o grăitor marii noștri poeți
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
transformîndu-și personajele în niște alieni sau în fraieri cu care ai refuza să te identifici. Opțiunea lui este de a defalca această stare de fapt în incidente suprarealiste separate, lăsînd spectatorul să le pună cap la cap și să-și țeasă singur atmosfera din aceste fire diseminate cu grijă și cu preocuparea atentă ca ele să nu se aglomereze. V-aș sugera să contemplați ritmul de ceasornic elvețian în care incidentele cu pricina sînt dispuse în film, aveți ce vedea... Citeam
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]