7,853 matches
-
cele contagioase(ciumă, lepră, holera), Grație cunoașterii și aplicării în masă a vaccinării populației de la cele mai mici vârste boli altădată mortale că :difteria, tetanosul, tușea măgăreasca, rujeola) s-au împuținat substanțial, apar în grupuri endemice, izolate în special la țigani nevaccinați. Turbarea, de asemeni este rar menționată la oameni, atunci când sunt muscați de animale sălbatice purtătoare de viruși.. Pe de altă parte media de viață a crescut în ansamblu, prin reducerea mortalității infantile,fără ca oamenii să ajungă să atingă longevitatea
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
cu urechile mele. Deci, nu e vorba de zvonuri sau de manipulări ! Este purul adevăr. Ungurii sunt foarte activi și au o influență mediatică importantă; ei nu s-au resemnat de pierderea Transilvaniei și consideră românii ca pe niște intruși țigani. De altfel, de mult avusesem ecouri din partea unor francezi, care mirați de ardoarea interlocutorilor unguri, mă întrebau care e adevărul cu privire la Transilvania. De fapt, ungurii nu se ascund deloc. În 2007 am remarcat că pe prima pagină a unei biografii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
Si nu e ușor; mai ales în contextul actual care nu e de loc favorabil României. Caci constat, cu tristețe, degradarea imaginii țării noastre în străinătate. In momentul de față o origine română se declină cu rușine. Activitătile ilicite ale țiganilor, ca de altfel și a foarte multor români, au creat în Occident o impresie dezastruoasă despre România. Pun dedesubt un mesaj care prezintă manevrele viclene ale ungurilor, care speră ca situația Transilvaniei să fie rediscutată în cadrul Comunității Europene. Ar fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
frică s-o las să se ducă singură la școală tocmai din Militari, să trverseze Bucureștul cu tramvaiul. A venit eri un bombardament de a întors Bucureștul cu susul în jos, mi-a venit să și râd când striga un țigan din Ferentari :,, mooo, american, mai acana cu bombardeaua că mi-ai stricat șandramaua !” Și cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba și i-a făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și tocmai mă întrbam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpușala asta. Și-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,, Păi nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam de neamul meu
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
undeva pe cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară Mielu...” Juca și cânta cum fac țiganii de mahala în mijlocul străzii pustii și eu priveam la el din ușa Primăriei și-l strigam : ,,Praporicăăă ! Măiii Praporicăăă !” Îmi venea să mai și râd de el cu moartea în spinare. Că-mi povestise cum se-mbătase el de bucurie
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
în țara asta. -Dacă zici că este o stricată, la ce să te aștepți de la ea? -Și copiii...la fel ca ea. Niște derbedei. Iar asta mică...obraznică, tupeistă, cerșetoare și...negricioasă. Ce să mai crezi? -E clar. Neam de țigani. S-a umplut țara cu ei. Încuie, dragă, și nu mai deschide la nimeni! S-au găsit acu’ de sărbători s-o facă pe colindătorii. -Încui eu, dar sparg ușa. N-ai văzut ce-a făcut asta mică? -Anunță poliția
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
sorcoveală înțelese că trebuie s-o facă și pe-asta. Se duse către respectivul călător și îi aplică o sorcovă veselă pe căciulă, în râsul celorlalți. Călătorul se ferea cât putea. -Termină, băi, tupeisto! Am spus eu dom’le, că țiganii ăștia sunt obraznici și că trebuie stârpiți. Am spus. Cum te cheamă, băi, asta mică? -Asta mică! răspunse candid Floricica, în hohotele celor din jur. -Să nu fii obraznică, băi! Că acuș îți cârpesc două labe de zbori prin geamul
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Bruxelles! Nu va trece mult și vă veți convinge! Noul executiv e un banc cu milițieni! Am mai văzut noi salvatori din ăștia ai națiunii, vopsiți în chip de tehnocrați, dar, care, slujind steagului de la Bruxelles, s-au înecat ca țiganul la mal! Hai, că e bine! Nu-i așa! Modestele măriri de salarii, în condițiile în care România este pe ultimul loc în Uniune cu cele mai mici salarii, nu Cioloș le-a făcut! Au fost preluate de la Guvernul Ponta
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
să nu le menționeze. Ulterior s-a răzgîndit, căutînd un nume mai vechi al comunei, pe care nu l-a putut descoperi, sau cel puțin o altă explicație pentru numele ei, "Domnu Ilie, cum să fie localitatea noastră sat de țigani sloboziți?" Păi dacă o fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
vechi al comunei, pe care nu l-a putut descoperi, sau cel puțin o altă explicație pentru numele ei, "Domnu Ilie, cum să fie localitatea noastră sat de țigani sloboziți?" Păi dacă o fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți" Și noi, ăștilalți, tot sloboziți sîntem?" Bunicul meu, mai închis la piele
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
noi, ăștilalți, tot sloboziți sîntem?" Bunicul meu, mai închis la piele, ținea brutăria comunei, dar se cam săturase de ea. De aceea se apucase de poze. El auzise că "înainte", la țară, fierarii, brutarii, de lăutari nu mai vorbim, erau țigani. Dacă n-aveau pămînt, trebuia să trăiască și ei din ceva. "Mă, nea Fănică, te complaci prea ușor. De-aia zic, să facem o istorie a comunei și s-o tipărim la București! Și un album de fotografii!" Primăria, biserica
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
întreba ce mai țin minte. Cercetase fără mare spor catastifele bisericii și își făcea curaj să-i scrie lui Nicolae Iorga. A prins el cîteva fire, că poate satul o fi fost numit așa de rușii lui Kiseleff, ori că țiganii care au plecat de aici în alte sate or fi zis că vin din slobozie, dar nimic sigur. După ce și-a făcut treaba, nea Fănică a vîndut brutăria și cu ce bani a mai adunat din poze a cîștigat licitația
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
Naforniță, continuând cu Dan Paul Dumitrescu în Simon Boccanegra, Alexandru Badea și Șerban Vasile în duetul Don Carlo - Posa “E lui desso, l’infante!”, cu aria Medorei din Corsarul cu aceeași delicată voce de coloratura a Valentinei Naforniță, cu Corul țiganilor și aria Azucenei din Trubadurul cu Andreea Iftimescu, cu Alexandru Badea în aria lui Rodolfo din Luisa Miller sau Dan Paul Dumitrescu în aria lui Banco din Macbeth. Minunatul cvartet “Bella figlia dell’amore” Valentina Naforniță, Andreea Iftimescu, Alexandru Badea
Wagner ? un certificat de noble?e by Oltea ?ERBAN-P?R?U () [Corola-journal/Journalistic/83119_a_84444]
-
limbajului creează impresia falsă că gândirea pe care o exprimă nu este banală și, lăsând la o parte câteva mari excepții, rămâne compatibilă cu un anumit conformism" (București,1994, p.10). Este și cazul acestui Manifest, unde sunt evocați " jidani, țigani și poponari", dar firul se pierde și rămân doar cei din urmă. Ordinea "celorlalți", care merg pe linia "dreaptă" este calificată drept o ordine fascistă. Știm bine cât de greu cade acest calificativ, ca și cel de legionar. Nu știu câți legionari
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
nouă viață în decor pur românesc. în calitatea lor de re-interpreți ai unor astfel de venerabile texte, personajele din O șezătoare la țară - chiar dacă sunt specifice Valahiei din secolul al XIX-lea, chiar dacă sunt arendași, negustori greci, țărani bănuitori, lăutari, țigani etc., rămîn prototipuri ale umanității eterne. Precursorul involuntar al lui Creangă și Sadoveanu a rămas multă vreme în umbră, după cum în umbră a rămas și alt aspect al operei lui: este vorba de caracterul documentar excepțional al textelor lui Anton
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Mă mir cum n'au murit de rușine cei ce au trăit în așa vremuri". Noi, de-un exemplu. Baioneta inteligentă arată, în hainele unui căpitan al gvardiei naționale, din cei care zic "să fațem în loc de să facem, cigan în loc de țigan și țioară în loc de cioară" un Gagamiță rătăcit pe ulița cu simigii și cu babe făcătoare de sulimanuri. Cele cîteva butoaie, presupus cu iarbă de pușcă, lăsate în soare, care aprind mahalaua, într-un scenariu demn de spaima drobului de sare
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
al pregătirii lor și valoarea îndrumătorilor lor în pregătirea individuală și de ansamblu, aici fiind de amintit contribuția profesoarei Lăcrămioara Pauliuc în pregătirea riguroasă a celor două momente corale celebre din operele verdiene, Corul sclavilor evrei din Nabucco și Corul țiganilor din Trubadurul. Un moment surpriză l-a constituit interpretarea în primă audiție de către Corul și Orchestra Colegiului „Dinu Lipatti” a imnului liceului compus de profesorii Valentin Mandric și Tudor Paladi. Seara s-a încheiat cu Fantezia pentru pian, cor și
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
este semnat și datat: Paul Constantinescu, 1943. Alături de manuscrisul lui Paul Constantinescu există o anexă de o pagină scrisă cu altă grafie, probabil a lui Ion Anestin: Pretext de Ion Anestin pentru o muzică de Paul C-tinescu dansată de Oleg. Țiganul este amorezat și gelos pe sergentul din post care, bun ochitor, trage întotdeauna la țintă, în vreme ce el nu poate ochi. Adoarme, visează că trage necontenit încât mireasa abia are timp să se ivească și se retrage ca să apară iar. Mireasa
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
post care, bun ochitor, trage întotdeauna la țintă, în vreme ce el nu poate ochi. Adoarme, visează că trage necontenit încât mireasa abia are timp să se ivească și se retrage ca să apară iar. Mireasa - el sfârșind gloanțele - apare, își face dansul. Țiganul fericit. - Baragladină! Arde pușca să scot mireasa! În josul paginii, Paul Constantinescu adaugă idei, care, probabil, vor deveni teme: Tumult. Țiganul trage la țintă. Adoarme, visează. Mireasa. Se stinge. CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
abia are timp să se ivească și se retrage ca să apară iar. Mireasa - el sfârșind gloanțele - apare, își face dansul. Țiganul fericit. - Baragladină! Arde pușca să scot mireasa! În josul paginii, Paul Constantinescu adaugă idei, care, probabil, vor deveni teme: Tumult. Țiganul trage la țintă. Adoarme, visează. Mireasa. Se stinge. CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 245: Trei compozitori au participat la alcătuirea unui spectacol satiric cu subiecte ciudate, dat la Teatrul „Colorado” sub
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
mai mult în solitudinea insulei sale, Vaivio, din lacurile Finlandei centrale, compunând muzică, trăind doar din și pentru muzică. A scris trei opere, muzică de scenă, foarte multe partituri orchestrale și camerale, piese de solo instrumental, numeroase coruri. „Copiii și țiganii m-au învățat cum să scriu muzică” - a mărturisit odată compozitorul, iar expresia a rămas să-l definească în citările și comentariile multor muzicologi finlandezi. Pentru români, însă, aceste cuvinte amintesc mult de Enescu și Menuhin, cu declarațiile lor atât
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
care a amenințat-o, Zsolt Lendvay - Simion. Deasupra fotografiei cu cel care a stârnit un val de reacții stă scris "CĂUTAT". „Moarte Sabina Elena !!! Trăiască Ungaria Mare ... Ținutul Secuiesc în libertate, Ardealul nu-i România, România-Țigănia, p...a mă-tii țigan!”, a scris Lendvay-Simon pe rețeaua de socializare. Eleva amenințată cu moartea în Covasna, susținută de mii de oameni
Cum arată cel care a amenințat cu moartea eleva cu bentiță tricoloră by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79840_a_81165]
-
ca o echipă de control să se deplaseze la Grupul școlar "Korosi Csoma Sandor" din Covasna, unde o elevă a purtat o bentiță tricoloră de Ziua maghierilor de pretudindeni în 15 martie, aceasta fiind ulterior amenințată cu moartea. "Jos Sabina țigan Elena! Moarte Sabina Elena! Trăiască Ungaria Mare! Ținutul Secuiesc de libertate! Ardeal, nu România! România țigănia!", au fost jignirile aduse fetei pe Facebook. Ministerul Educației va face toate verificărie, urmând ca să dea publicității toate informațiile. În urma situației sesizate la grupul
Bentița tricoloră din Covasna se lasă cu anchetă de la minister by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79845_a_81170]
-
Dar dacă m-a prins în casă - ce fac? ť (Dilema, nr. 101, 1994, 16); " Da' vine caraliu' și-l aduce pe nea Jenică cu acareturile la parohie" (Astaloș 1996); ŤCe făceai cu lucrurile furate?ť ŤLe vindeam. Aurul la țigani, acaretele la ăia care se duceau la târg și restul la cine se nimerea!ť" (Ziua, 20.01.2001). În limbajul închisorii, pluralul acareturi/acarete se poate particulariza pentru a desemna bunurile personale ale deținutului (mai ales hainele): " Pierdusem la
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]