2,210 matches
-
a contempla numai nimicnicia și haosul" ( Rendez-vous au Jugement dernier). Mai departe, desfășurările stilistice ale autorului nu pot să pară decât firești. Ascultați: " Noaptea întreagă era molatecă și arzătoare, și de o senzualitate grosolană și pipărată, așa cum este sexul unei țigănci" (Rendez-vous au Jugement dernier). Într-adevăr, nu lipsește decât cuvântul neaoș și adecvat, pentru ca peisajul acesta să merite iscălitura autorului, pe deplin. Dar când se decide să rămână un băiat "de familie", el știe să scrie mai pe ocolite. De
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
scurtă, este cea a micuței Ivone, fetița lui Mugur Mihăescu, pe care acesta a vrut să o aibă aproape pe platoul de filmare, pentru a o obișnui cu această meserie, în caz că va dori să o urmeze. Pentru rolul tinerei prințese țigănci de care se îndrăgostește personajul Bizo au concurat 150 de fete frumoase; a fost aleasă debutanta Iuliana Luciu, sora Nicoletei Luciu, pentru că ea era exact ce căutau cei doi scenariști: „o figură angelica. O fată proaspătă în lumea actorilor, care
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
Anton Szandor Lavey (1930 - 1997) a fost un autor, muzician și ocultist american, fondator al cultului „Biserică Satanei”. Anton Szandor LaVey se trage din mai multe naționalități, având strămoși de naționalitate evreiască, georgiana, africană, maghiară incluzând și o țiganca din Transilvania. Încă de la 5 ani s-a apucat să citească, cărți precum Mary Shelly's Frankenstein și Bram Stoker's Dracula. La vârsta de 15 ani, plictisit de școală, s-a decis să fugă de acasă. A intrat în
Anton LaVey () [Corola-website/Science/317181_a_318510]
-
uniune de biserici penticostale (alcătuită din peste 100 de biserici - conform declarației sale), numită Centrul Creștin al Țiganilor, la care a predat în calitate de lector. El a afirmat că dorește să obțină o rapidă integrare a țiganilor, considerând că tradiționalele ghicitoare țigănci nu-și au locul în cadrul penticostalilor și încercând să-i convingă pe țigani să renunțe la salbele de aur. "Regele" Cioabă a avut patru copii (doi băieți și două fete) și cinci nepoți. În septembrie 2003, "regele" Florin Cioabă și-
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]
-
și de alte obiceiuri ale poporului nostru cum sunt cântecele de sorcovă, "Plugușorul", sau "Capra" cu toate că acesta este un obicei specific Banatului. Ne dă explicații referitoare la credințele și superstițiile poporului. Vorbind despre paparude, arată că vara pe secetă, fete țigănci de 9-11 ani, umblă pe la case, după ce, dezbrăcându-se de toate hainele, s-au împodobit cu frunze și crengi. Stăpâna casei le stropește cu apă, iar fetele cântă: La fel sunt explicate și jocurile de copii. La unul dintre acestea
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
s-a perecut în preajma schitului Căpușneni între anii 1841-1846. Între conducerea schitului, reprezentată de egumenul Chiril, apoi de Teodor și paharnicul Neculai Jora din Suceveni, dăinuie de câțiva ani un conflict încrâncenat. Un țigan, Marin de la schit răpește pe Sofica, țiganca roabă a lui Jora, și fără încuviințarea acestuia, dar cu asumarea întregii răspunderi de către părintele Pimen de la schit, preotul Ștefanache Giușcă îi cunună la biserica din Vlădești. Boierul, sprijinindu-se pe o dispoziție mai veche, pretinde schitului să i se
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
a lui Jora, și fără încuviințarea acestuia, dar cu asumarea întregii răspunderi de către părintele Pimen de la schit, preotul Ștefanache Giușcă îi cunună la biserica din Vlădești. Boierul, sprijinindu-se pe o dispoziție mai veche, pretinde schitului să i se înapoieze țiganca împreună cu țiganul. Egumenul refuză hotărât, acceptând doar să restitue în locul Soficăi o altă țigancă. Toate organele de stat, judecătorești, polițienești și religioase sunt alertate de paharnic. Până la urmă instanța judecătorească hotărăște înapoiera țigăncii. Țiganul fuge de la schit la țiganca aflată
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Pimen de la schit, preotul Ștefanache Giușcă îi cunună la biserica din Vlădești. Boierul, sprijinindu-se pe o dispoziție mai veche, pretinde schitului să i se înapoieze țiganca împreună cu țiganul. Egumenul refuză hotărât, acceptând doar să restitue în locul Soficăi o altă țigancă. Toate organele de stat, judecătorești, polițienești și religioase sunt alertate de paharnic. Până la urmă instanța judecătorească hotărăște înapoiera țigăncii. Țiganul fuge de la schit la țiganca aflată acum la curtea boierului, la Suceveni. După cinci ani, năucit de conflict și de
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
veche, pretinde schitului să i se înapoieze țiganca împreună cu țiganul. Egumenul refuză hotărât, acceptând doar să restitue în locul Soficăi o altă țigancă. Toate organele de stat, judecătorești, polițienești și religioase sunt alertate de paharnic. Până la urmă instanța judecătorească hotărăște înapoiera țigăncii. Țiganul fuge de la schit la țiganca aflată acum la curtea boierului, la Suceveni. După cinci ani, năucit de conflict și de consumul de nervi, Neculai Jora moare, nu înainte de a lăsa cu limbă de moarte dorința lui nestrămutată de a
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
înapoieze țiganca împreună cu țiganul. Egumenul refuză hotărât, acceptând doar să restitue în locul Soficăi o altă țigancă. Toate organele de stat, judecătorești, polițienești și religioase sunt alertate de paharnic. Până la urmă instanța judecătorească hotărăște înapoiera țigăncii. Țiganul fuge de la schit la țiganca aflată acum la curtea boierului, la Suceveni. După cinci ani, năucit de conflict și de consumul de nervi, Neculai Jora moare, nu înainte de a lăsa cu limbă de moarte dorința lui nestrămutată de a fi înmormântat la schitul Căpușneni. Starețul
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
și fratele său vitreg, Sydney pe Barlow Street, Walworth. Copil fiind, Charlie a locuit cu mama sa în numeroase locuri și adrese, printre care și 3 Pownall Terrace, Chester Street și 39 Methley Street. Bunica sa din partea mamei era jumătate țigancă, lucru de care era extrem de mândră, dar a fost descrisă și ca „Scheletul din dulapul familiei noastre”. Tatăl lui Chaplin, Charles Chaplin Sr., era alcoolic și nu a prea avut contact cu fiul său, cu toate că acesta și fratele său vitreg
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
pe regiune de colină cu dealurile Mihăiloaia, Tartaul și Nucilor. Este cunoscut faptul că teritoriul dintre râurile Ialpug și Prut era populat de români chiar și în timpul dominației turcești din secolele XV-XVIII.În această perioadă existau localitațile Andrușul, Brânza, Gotești, Țiganca și altele, cunoscute încă din secolele XV. Tătarii din Bugeac sporesc mai cu seamă în secolele XV-XVII. Aceștia populau stepele din preajma Mării Caspice, însă fiind strâmtorați de alte triburi turcice s-au retras spre vest și s-au așezat în
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
ortodocși (92,93%), cu o minoritate de penticostali (1,07%). Pentru 5,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Pitești a județului Argeș și era formată din satele Țiganca, Malu Vânăt, Priba și Valea Boierească, având în total 640 de locuitori și o biserică. La vremea aceea, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Borlești-Vărzari și Vâlcelele. Prima era compusă din satele Borlești și
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
Eliade, Ion Dezideriu Sîrbu, Laurențiu Fulga și Radu Tudoran. A tradus în limba cehă o mare parte din opera literară a lui Mircea Eliade: ("Domnișoara Christina", "Șarpele", "Nunta în cer", "Secretul doctorului Honigberger", "Nopți la Serampore", "Un om mare", "La țigănci", "Tinerețe fără de tinerețe", "Pe strada Mântuleasa", "Les trois Grâces", "Ivan", "Dayan", "Douăsprezece mii de capete de vite", "Ghicitor în pietre", "O fotografie veche de 14 ani", "Adio!", "Șanțurile", "Uniforme de general", "Incognito la Buchenwald", "În curte la Dionis", "L’Histoire
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]
-
director, secția școli, unde a colaborat aproximativ cinci ani. Debutează în literatură conferindu-i-se premiul I la un concursul republican (proză). Din acest moment profesează jurnalistica, îmbinând-o cu creația literară (proză scurtă) "Aventurile celor doi verișori", "Două mere țigance", "Tăcerile casei aceleia". 1962-1964 Urmează Cursurile de Scenaristică de la Moscova. 1965 este Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. 1965-1969 este redactor la revista "Nistru", membru al Colegiului redacțional la Studioul "Moldova-Film". Riga, 1969 - premiat pentru scenariul documentar "Eu și ceilalti
Vasile Vasilache (scriitor) () [Corola-website/Science/313733_a_315062]
-
găsește Conacul „”, vizitat adeseori de Aleksandr Pușkin, aflat în exil în Basarabia, între anii 1820-1823. Aici, el cunoaște mai aproape cultura și tradițiile localnicilor și se împrietenește cu familia Ralli-Arbore. Se spune că tânărul Pușkin anume aici se îndrăgostește de țiganca Zamfira, căreia îi dedică câteva poezii. La conacul familiei Ralli-Arbore, în mijlocul unui parc mic, se pot vedea bustul poetului rus, izvorul Zamfirei și alte locuri pușkiniene.
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
îți intrau absolutamente sub nas și din pricina lor revenii la atac... "Cioară, îi șoptii, cioară dragă, ai niște sâni minunați, ei, de ce te uiți așa urât la mine, da, arăți ca o cioară, nu fiindcă ești brunetă, că ai fi țigancă, ci fiindcă mie îmi plac ciorile, cum ciugulesc ele un bob de porumb nedigerat dintr-o baligă, sau păduchii din coama unui cal pe care se așează. Vezi cât de modeste sînt? Și mai au și darul premoniției. Când cârâie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
petrecerile noastre unde vin inși chiar mai puțin cunoscuți decât tine, și nici nu încerca să ne inviți tu pe noi, fiindcă o să te refuzăm politicos... Una era subalterna mea, alta era calculatoarea, alta (o tinerică frumoasă și balaoacheșă, pesemne țigancă, totdeauna bine îmbrăcată și coafată, stârnind invidia pentru bluzele ei un colorit care arăta că nu le cumpăra din magazinele noastre, ca și fustele cu croială străină, cismulițele elegante, jerseurile fine) secretara directorului, un ins totdeauna ursuz, care avea de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
încărcați de tablouri întunecate și desigur de valoare, fiindcă, gândii, nu era verosimil ca el și fata lui să fi vândut din garajul lui secret Luchieni și Grigorești și să fi păstrat acasă vulgare pânze de gang cu nuduri de țigănci pietroase, sau strălucitoare compoziții pompieristice cu cerbi pe fond de pădure înzăpezită, cu mesteceni... Domnul Culala se sculă și aprinse luminile aplicelor și îmi spuse că mai păstrau, iată, un nud pe iarbă... e o schiță de Tonitza, se văd
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și pe eticheta unui borcan de mazăre mijlocie semnată de el. Or biografia fictivă înfățișată drept reală, a fetei care i-ar fi inspirit compozitorului-cântăreț cunoscutul șlagăr interbelic este o asemenea probă de talent. Astfel încât pe măsură ce citeam despre tragedia fermecătoarei țigănci, îmi zbura somnul, iar la sfârșit m-am trezit, la orele unsprezece și treizeci de minute noaptea, cântând, de mama focului, în blocul adormit: Vreau să-mi spuuuuuuuuuuui, frumoasă Zaraaaaaaaaza, cine te-aaaaaa iubit, Câți au plâââââns nebuni după tiiiiiiiine și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nici de demagogia liderilor carismatici. S-ar putea să iasă din această lungă copilărie, alăturându-se firesc societății europene, mergând pur și simplu pe picioarele proprii. Octombrie 2006 Emblema iraționalului O amintire de acum câteva bune decenii: un grup de țigănci tinere, în fustele lor crețe, viu colorate, în roșu, galben, verde, cu mersul lor suplu, grațios, iute, de sălbăticiuni, cu bănuții din cozi și vorba lor ascuțită, fiecare cu un fel de traistă prinsă de gât în care atârna un
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
propria lor stimă de sine, care nu se construiește pe nimic altceva decât pe valoare; ca și cum, în fine,deținerea unei funcții exacerbează orgolii, ambiții și frustrări și nicidecum răspunderea de care vorbesc, liderii locali se bat între ei, exact ca țigăncile din amintirea mea, la fel de nepăsători de ghioaga însuflețită pe care o folosesc, rod al unei vieți întregi de muncă și creație unice, ca orice muncă și creație de fapt. Emblemă a iraționalului și a alterității absolute, spectacolul acestei lupte este
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
din Priveliști..., accentul căzând însă pe rezistența românească din timpul ocupației sovietice, pe denunțarea fărădelegilor comise de ocupanți. Legate de desfășurarea evenimentelor din timpul războiului sunt și povestirile despre vitejia ostașilor români în luptele pentru eliberarea Basarabiei, din Biruitorii de la Țiganca (1943). Un opuscul pentru copii - D-aia n-are ursul coadă... (1943) - și câteva broșuri documentare despre Moldova de dincolo de Prut completează lista scrierilor editate de I. În corespondența din ultima perioadă a vieții, el își „inventaria” opera care urma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Trotușului, București, 1923; Amintiri și lacrimi, București, 1932; Duduia Adela, București, 1932; Priveliști basarabene, București, 1941; Gospodarul din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
zile (în perioada 1-10 august), un număr de 30 de elevi de la Centrul Cultural Educativ pentru Copiii Romi, însoțiți de cadre didactice și personal administrativ, vor desfășura activități educative și sportive într-o tabără de creație organizată de Asociația Femeilor Țigănci „Pentru Copiii Noștri“. Inițiativa este menită să ajute la integrarea școlară a copiilor romi prin diferite activități extrașcolare. LILIANA SCRIPCĂ
Agenda2005-25-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283832_a_285161]