277,393 matches
-
că bibliotecar. Pumnu avea case proprii, mai spre marginea orașului. Într-o curte cu portița de lemn înecata în verdeața, se aflau o casă mai mare cu cerdac, pe dreapta, unde locuia Pumnul și alta mai joasă, unde locuiau școlarii ținuți în gazdă și se adăpostea așa zisă bibliotecă a gimnaziștilor rămâni.”( Istoria literaturii române de George Călinescu). Acesta bibliotecă care se întindea pe câteva rafturi și dulapuri era alcătuită din autori români, broșuri, foi răzlețe, calendare la modă, opuri istorice
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
profesorilor, dar putea să se descurce cu cunoștințele lui...” Teatrul îl cucerise în deosebi. Printre manuscrisele lui se găsesc câteva însemnări despre arta dramatică. Îl interesa meșteșugul, autorii însemnați, prefgătind o conferință de propagandă a ideei de cultură prin teatru, ținută la Blaj, iată fragmentul: «Teatrul, ca șibiserica, e în puterea lui Dumnezeu, care îndeamnă că sufletele să se purifice prin morală. Biserică ne înseninează, deosebește binele de rău, ne propovăduește că viața , oricum ar fi ea, isbăvește prin moarte, o
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
în giulgiuri fâlfâitoare, ieși dintr-un scrin ce se află în cameră. Tirtec sări în picioare. Că din depărtare, un glas înăbușit (un băiat vorbea într-un pahar apăsat pe buze) se auzi zicând: "Tirtec, iapa-ți piere-n grajd". Ținând ciubucul în mână, Tirtec dădu navală afară cu ochii speriați să vadă ce-i, cănd dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini. Acestea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini. Acestea sunt numai unele din năzbâtiile copiilor de la gazdă. Frații Ștefanovici prindeau păsări, ciocănitori și le țineau în colivie. Eminescu se cuibărise că vulturul într-un pom din grădina, iar toamnă culegea mere rămase din scuturătura. Pe pereții "căsuței din grădina" făcuse o "galerie de tablouri" cu ilustrații din jurnale, pentru vederea căreia trebuia să se plătească
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
oamenii când îl prinseră - haide la boier acasă, să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel." "La ce să mă dea la Cernăuți - țipă zbătându-se Mihai - că eu sunt învățat și fără Cernăuți." După ce l-a ținut o zi legat, în opinteli, căci copilul strigă: "De ce mă legi degeaba, căci eu știu să mă dezleg", Eminovici l-a dus pe sus la Cernăuți, unde directorul Wolff, sătul de năzdrăvăniile Eminovicenilor, nu l-a primit încântat. Rămânând repetent
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Eminovicenilor, nu l-a primit încântat. Rămânând repetent în anul școlar următor, 1862-1863, Eminescu frecventează tot clasa a Il-a. Acum nu mai locuia la Tirtec, ci la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, în stradă Domneasa-de-Jos, 23, care ținea cu chirie casele lui Samuil Morariu, mai apoi mitropolit al Bucovinei. Se vede treaba că tată-său gândea că Mihai, stând în casă cu un franțuz, s-ar fi deprins să vorbească, fără să vrea, în această limbă. Blanchin era
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
e însăși parada Mângâierii unui tainic iubit. Ninge-n oftaturi ca o solie... Trecătoare povară iar aducând. Lumea mai bună pare să fie, Îmbrăcată în albul acesta veșmânt. Cluj Napoca 5 februarie 2016 Umblare zilnică Am îngenunchiat dimineața Pe norul luminos ținut în mâna Ta... Să-ți pot aduce închinarea mea, Descătușat de lumea asta rea. Să pot a-Ți spune despre mine, Despre dorul ce-l port în inima mea, Despre așteptarea care mă susține Și despre dorința vie de a
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1454674342.html [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
primăriilor, iar doleanța individuală nu are altă cale decât ghișeul care, ne având interes electoral te abordează birocratic, sau costisitoarea și tărăgănata justiție. În vreme ce mii de consilieri se ocupă doar de coterii pentru sau împotriva primarului și zeci de parlamentari țin birourile teritoriale degeaba. O arondare a responsabilității, pentru ca alesul să poată fi tras la răspundere pe problemele concrete ale unui anume spațiu în care anumiți cetățeni, identificându-și locuirea, pot veni cu pretenții și solicitări concrete, nu există; așa că asistența
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
fundalul vieții noastre. “Madame, ești acasă?” mă interogheză grăbit Alin, la telefon. “Da, sunt!” “Vin de la gară direct la tine, ok?” “Ok!” îi răspund. Alin e un student la arhitectură, foarte talentat, cu care am “o înțelegere...curioasă”. Eu îi țin mâncarea ce și-o aduce de la Severin, de la părinți, la mine, la frigider/congelator, el îmi bate covoarele de sărbători sau „când mă taie pe mine de-o curățenie generală”. Altfel, într-o săptămână, ar rămâne fără nimic. Așa e
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
ani petrecuți în Estonia, familia Schmemann a plecat în Franța, la Paris, unde Alexander a urmat studiile secundare. Religiozitatea lui începe să se manifeste cu putere, tânărul licean partipicând la Liturghia de la catedrala „Alexander Nevsky“, unde frumusețea cu care erau ținute slujbele îl copleșea. Student și profesor, la Institutul Teologic „Saint Serge“ din Paris - Franța Începutul celui de-al doilea Război Mondial l-a găsit ca student la Institutul Teologic „Saint Serge“ din Paris, unde mai târziu, a și predat ca
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
mici să se controleze. „Cel mai adesea la furie adoptăm comportamentul agresiv. Asta se întâmplă destul de des în clasă” Cazurile în care profesorii au accese de furie în fața elevilor nu sunt rare, a văzut Sorina Petrică (foto), un psiholog care ține cursuri pentru formare dedicate profesorilor. Ca orice altă abilitate, autocontrolul se exersează. Iar capacitatea de autocontrol este esențială pentru un om care lucrează cu copiii. „Când furia ajunge la un nivel foarte înalt e posibil ca creierul emotional al profesorului
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
de școală are întrebări cu privire la starea psihică a unui profesor îl poate trimite la un control psihiatric de specialitate. Însă acesta are dreptul să îl refuze, atâta timp cât a trecut deja testul psihologic de la început de an. Profesorul de mate care ținea ore singur Și șeful Inspectoratului Școlar Cluj, Valentin Cuibuș, s-a lovit de o situație asemănătoare cu ani în urmă. „Am avut un caz, de pildă, care nici acum nu este finalizat după 14 ani, în care am dat afară
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
șeful Inspectoratului Școlar Cluj, Valentin Cuibuș, s-a lovit de o situație asemănătoare cu ani în urmă. „Am avut un caz, de pildă, care nici acum nu este finalizat după 14 ani, în care am dat afară pe cineva care ținea ore de matematică singur. Efectiv singur, nu mai venea niciun copil. Elevii veneau după aceea în pauză și își copiau tema. Deci omul, evident, avea o problemă, dar avea hârtia de la medic că e în regulă. În momentul în care
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
unor Idei calde, umane și rodnice -, aceasta nouă știință a cunoașterii universale ar fi trebuit să aibă formula exact invers: “Exist, deci gândesc”. Ei bine, filozoful francez a găsit doar punctul central arhimedic de care atârnă pendulul ce încă mai ține în aer “scăra creaturală” și Stâlpul Central sau “Coloanei soarelui de vis” din vecinătatea lui Dumnezeu. Dar nu a descoperit nici pe departe, așa cu pretinde, prin “revelație”, și unghiul de incidență dintre planul cosmic și planul uman. De aceea
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
pustiu și o sărată mare pe sub gene... Sunt așteptări cu cerul plumburiu și-un zbucium surd pe fiecare filă dar și din cele care scriu pe lut cu un condei de secetă febrilă... Sunt așteptări cu raiul descusut ce-și țin întreg cuprinsul la vedere de-atâtea foarfeci-țipăt franjurat dar și din cele ce-mbrăcând durere au reușit un zbor peste hiat și au ajuns să guste din lumină... În gândul meu și-al tău sunt așteptări, -torenți nesăbuiți de-adrenalină-, ce-aduc
ÎN EVANTAIUL TRECERII de AURA POPA în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1439481818.html [Corola-blog/BlogPost/373278_a_374607]
-
națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.” România-țară de dor și de legendă, cu oameni frumoși și harnici, cu peisaje de basm și tradiții sublime. România ... colț de rai și ... „țara ce pe pieptul ei ne ține ... hrănindu-ne pe tine și pe mine”. România este „acasă”! ea este cuibul în care am deschis ochii, inspirându-i doinele și legendele, odată cu aerul. Ea este casa părintească cu pereții văruiți în azuriul cerului, și cu mușcate la ferestre
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Același drum, mână în mână, Îl vom străbate împreună... Un pas, tu, un pas și eu, Uniți pe veci de Dumnezeu. Oricâte ploi se vor ivi, La tine-n suflet să mă ții... Acolo, strâns, ca o icoană, Să-ți ung cu mir, rană cu rană. Oricâte gropi ne vor sta-n cale, Nu voi da drumul palmei tale... Te voi urma, chiar și-n pământ, Mă vei urma și-n iadul crunt
MÂNĂ ÎN MÂNĂ... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/andreea_vaduva_1495036393.html [Corola-blog/BlogPost/370172_a_371501]
-
-nvățat!!! Și-atunci ne mai mirăm de unde există atâta violență în România de după 1990? Copiilor noștri, încă și azi, li se mai șoptește că „au fost părăsiți” de părintele care a divorțat! „Sfătuitorii” aceștia − lideri de nimic −, ar trebui să țină cont chiar și de cea mai mică injurie − dacă tot le place lideratul −, ca să-i curme, celui liniștit, ziua viitoarelor dureri. Iar dacă nu sunt în stare, să tacă, căci orice sfat aleatoriu este neavenit, în astfel de cazuri! ...M-
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
cinci, nu la cei din urmă! El zicea mereu că trăiește „o veșnicie”, pe care nu și-o poate scurta nici măcar cu alcool, căci nu-i suporta ficatul. ─Era credincios! Maică-sa nu l-a sfătuit...? Stai cuminte fată! Ea ținea enorm la el, dar cine se bagă în familie? Da, chiar așa! Cine să se bage într-o familie, dacă nu manipulatorii care zic că ne „slujesc” cu LEGI CIVILE și SPIRITUALE??? Căci, pentru ca Poliția sau Jandarmeria să intervină, știu
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
materia mea cea mai dragă −, alunecam la toate categoriile muzicii, ale sportului, la ale nelipsitelor bancuri și la orice situație hazlie care putea prinde loc în orizontul nelimitat al privirilor noastre... Dar, despre ce vorbeam? Și acum mă văd domnișoară ținută de mână și hoinărind dealurile Sucevei cu el, preț de câteva splendide ore. La tinerii de atunci, relațiile intime erau ca și inexistente înaintea căsătoriei. Iubirea noastră era sinceră și de neconceput a atinge pragul obscenului. Exista, în generația noastră
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
de câteva splendide ore. La tinerii de atunci, relațiile intime erau ca și inexistente înaintea căsătoriei. Iubirea noastră era sinceră și de neconceput a atinge pragul obscenului. Exista, în generația noastră, „ceva”, ca un clinchet cristalin de clopoțel, care ne ținea simțemintele cuminți. Lucrul acesta dădea, celor care ajungeau la căsătorie, un har deosebit „marii întâlniri”. Când mă conducea acasă, ne despărțeam cu pătimașe sărutări, care se încadrau instinctual în jocul naturalului nostru, căci impertinența nu pusese încă stăpânire pe mintea
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
noi. Actorii se străduiesc din răsputeri să intre în pielea personajelor, dar, din păcate, o realitate nu poate fi realizată mai mult decât o singură dată în viața celor două ființe îndrăgostite... Următoarele ore au fost ceva de vis. Ne țineam de mână, cutreierând parcul natural care împrejmuia hanul acela, sorbindu-ne iar priviri pătimașe, între care nu ar fi mai avut loc nici măcar un fir de praf, darămite sfatul părintesc al unei persoane mature. Dar a veni și seara acelei
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
nici unul din noi, el crezând, probabil, că i-am jucat vreun teatru, iar eu întărind în mine gândul că, dacă nu va reveni, înseamnă că „într-adevăr” mă înșela în ascuns. La câteva luni, Gelu mi-a bătut la ușă, ținând în mână o invitație la nuntă: Mia, știi cât te-am iubit! Te-aș ruga să vii, pentru că nu știu dacă o iubesc pe această femeie, cu care mă voi căsători și, necăsătorit, nu vreau să stau... Bineînțeles că nu
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
frumoase! Atât... și nimic mai mult! Ce mai puteam zice? El știa că sunt nefericită, dar eu nu știam nimic despre familia sa, nu pentru că nu m-ar fi interesat, dar prin forța împrejurărilor, am căutat tot timpul să mă țin departe, cât mai departe posibil, de gura lumii. Ne-am respectat mutual și reciproc pozițiile de oameni serioși între oamenii ca și noi, căci între ceilalți, nu cred că ne-ar interesat pe niciunul să fim, nici măcar din curiozitate, dacă
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Daniel Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului PE PALMELE UMBREI ușor mă las luat pe aripile vântului care mă poartă cu gingășie printr-o mare de ființe și culori mireasma melodiei încă mă mai ține de mână într-o fântână de rouă arar descoperită ne plouă cu ochi de pe fiecare aripă a mersului printre umbre încă nu ne-au înflorit secundele în pasta aceasta de pași nici umbra pe palme nu ne-a luat 23-mai
CU UMBRA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466172520.html [Corola-blog/BlogPost/373601_a_374930]