KorAP: Find »[drukola/base=țuică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...162 >

4,028 matches

Corola-blog/BlogPost/368774_a_370103

februarie 2017 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! Miracol! Aseară m-a vizitat lelea Safta. Apărută după brusca dispariție de acum aproape două luni! Trasă prin inel și cam tăcută. Mi-a întins o sticlă cu țuică de pere de Buzău. Nu era deloc în apele ei. După nici zece minute, dă să plece. Însă, și eu nu-s de ici-colea! Când vreau să aflu, am metoda mea infailibilă. Tăcerea. Văzând că nu o întreb nimic-nimic îmi

TABLETA DE WEEKEND (186): GAŞCA POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1487573772.html [Corola-blog/BlogPost/368774_a_370103]
Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528

văd iscodit, prins în gând. Mi-ai promis izbăvire, nepoate! -Peste-o iarnă voi fi medic! Sigur îți voi găsi leac! -Mai ții minte, copile, pe când erai ca și-acum la sfârșit de vacanță, ce frecții-mi făceai cu frunte de țuică la păgânele astea de oase?! -Cum nu?! Ai nădejde în mine! Și fericit de promisiune întăresc bătăile. Nucile cad mai des, apoi din ce în ce mai puține... Și-n urmă, aud îngrozit un trosnet de vreascuri... o bufnitură surdă... un icnet prelung... apoi

LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065

a imbolnăvit și maică-ta de inimă rea că nu poate sa-ți trimită scrisoare.Că noi îi dăm banii lui și el știe ce timbre trebuie să pună si cum să le trimită...Îi mai dăm și de o țuică , să fie omul mulțumit. Aflați despre noi că suntem bine.... binișor, ...putem zice numai că ne arde dorul de voi. Da’ arsura asta nu se stinge cu apa din fîntână...chiar daca apa e rece și bună... Ei! n-avem ce

FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1433077666.html [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557

internațional, Expoziția Generală Română, București, 1906, Plasa Broșteni a fost reprezentată de peste 70 de participanți, predominând expozanți cu produse agricole în general, (15)17porumb, (2)18, grău (3)19, orz (1)20, ovăz (4)21, fasole (2)22cănepă (1)23, țuică(17 dintre care de la Mătăsari au fost 5 producători, iar de la Căzănești 2)24, vin (3)25, oțet(1)26. Ceea ce credem a fi important este faptul că unii dintre participanți au fost premiați pentru calitatea produselor, precum : Horațiu Cernăianu

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
1)26. Ceea ce credem a fi important este faptul că unii dintre participanți au fost premiați pentru calitatea produselor, precum : Horațiu Cernăianu de la Horăști care a primit două medalii de argint cu diplomă specială pentru caliatea ovăzului pezentat și pentru țuică 27, iar I. Plostineanu de la Ploștina și G. Pârvulescu de la Roșiuța câte o medalie de argint cu diplomă specială pentru calitatea porumbului, respectiv pentru țuică. Un număr mai mic de locuitori ai acestei zone (12) au fost prezenți cu lucru

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
a primit două medalii de argint cu diplomă specială pentru caliatea ovăzului pezentat și pentru țuică 27, iar I. Plostineanu de la Ploștina și G. Pârvulescu de la Roșiuța câte o medalie de argint cu diplomă specială pentru calitatea porumbului, respectiv pentru țuică. Un număr mai mic de locuitori ai acestei zone (12) au fost prezenți cu lucru manual (produse ale diferitelor meșteșuguri, înpletit, țesut, prelucrarea fibrelor vegetale și animale etc. De asemenea sătenii de aici au fost impresionați și de chemarea comisarului

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717

făcut dragoste!Cine-i omul din vis? -Doamne,Gigi,ce-ți veni?Eu sunt sinceră și tu... -Sinceră?Ascultă...cucoană!De la masă te-am mirosit că mă înșeli. -Ascultă,tu...domnule!De ce mă faci » cucoană? « -Da,cucoană !Mă iei cu țuica de caise,cu chihlimbarul...pretinzi că te roagă un patron să-i ții contabilitatea...că-ți cumpără un calculator...că faci economii...în timp ce eu hâiesc și mă întorc acasă frânt.Dumneaei,cu patronul și prostul...cu chihlimbarul. Rezemată într-un

FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412694270.html [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
Corola-blog/BlogPost/338100_a_339429

să îi lase la școală, le trimit pediatru în curte, duc muncă de lămurire cu adulții să îi pună mai puțin la muncă pe cei mici și să nu le mai dea să bea alcool. „Există aceste concepții: Dă-i țuică copilului ca să doarmă. Dă-i să bea că poftește. Au fost situații în care a venit medicul să le facă vaccinul, iar copiii au fugit pe geam pentru că erau băuți și măcar atât știau, că nu ai voie să iei

Oamenii care au schimbat viața unui sat din România. De la „dă-i țuică copilului să doarmă”, la generația tinerilor care învață și merg la liceu by https://republica.ro/oamenii-care-au-schimbat-viata-unui-sat-din-romania-de-la-zda-i-tuica-copilului-sa-doarma-la-generatia [Corola-blog/BlogPost/338100_a_339429]
Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240

său. Indiferent dacă fiica artistei devine sau nu artistă și ea, munca de pregătire a îndemânărilor nu mai este de mult o joacă. Copii par supra aglomerați de munci de instruire în activitatea familiară, dese ori inutil. Un sugar de țuică, cu plete, știe că este bețiv dar nu recunoaște. În fond este bolnav si dacă ar apela la societate se poate găsi un îndrumător care să-l lecuiască. Dar preferă să se prefacă că nu știe nimic. Știm sau nu

EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1496601470.html [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283

smuls și el peri din perciunii preotului pe care l-a îmbrâncit în Pârâul Todiroaia, fiindcă părintele nu a putut spune ,la comandă, Plugușorul. Cantorul, adică dascălul de la biserică, locuia mai sus de noi și nu refuza un pahar de țuică. Tata l-a rugat să - scrie pe caietul unuia dintre frați în ordine alfabetică acele cuvinte specifice bisericii: „Altar, cruce, evanghelie, icoană, mormânt, năsălie, prapure”. Toate au rămas în înjurătura tatei, termind cu „Vascrisu-mă-ti”!, dar eu nu am știut ce

IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437

și vapoare în miniatură, expoziții de pictură, țesături tradiționale etc. La tot locul dai de restaurante ai căror ospătari ies în stradă și încearcă să te atragă cu o ofertă bogată și în special cu ciorbă de burtă, de pește, țuică și vin ale căror denumiri le știu în limba română. Ne reține atenția, în mod deosebit, restaurantul „Aquamarin”, un adevărat muzeu de etnografie, construit în stilul caselor tradiționale bulgărești, cu pereți groși, de piatră, cu tavan cu grinzi, cu icoane

NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030

servit micul dejun, la ore matinale. Și nu cu ceaiuri și sendvișuri frugale, ci cu mâncare consistentă, gătită, si o cană de apă proaspătă din fântână sleita la timp, ‘’că e cea mai sănătoasă’’ . Câteodată taticu mai trage cate-o țuică,înainte de masă :’’ Ai, fă, ce zici îmi dai o țuică? Să-mi facă pofta de mâncare...’’. De parca așa n-ar avea pofta de mâncare! Mănâncă de toate, nu face nazuri.Ca și mine,de altfel, cu diferența că eu mănânc

CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1397461969.html [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
și sendvișuri frugale, ci cu mâncare consistentă, gătită, si o cană de apă proaspătă din fântână sleita la timp, ‘’că e cea mai sănătoasă’’ . Câteodată taticu mai trage cate-o țuică,înainte de masă :’’ Ai, fă, ce zici îmi dai o țuică? Să-mi facă pofta de mâncare...’’. De parca așa n-ar avea pofta de mâncare! Mănâncă de toate, nu face nazuri.Ca și mine,de altfel, cu diferența că eu mănânc mult mai mult... chiar dacă constant am avut o talie ce

CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1397461969.html [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250

Acasa > Manuscris > Amintiri > ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA - MĂMĂLIGĂ CU ȚUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului Era prin 1946. Fuseseră închise târgurile, se dăduse o lege sau o hotărâre de guvern, prin care se interzicea comerțul cu animale

MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
scăpat cu viață din război, nu ne dăm acum învinși ... Dănilă Dunăreancu era vestit în Colibași, cât și în satele din jur pentru băutura de care dispunea. Avea vie altoită, avea pruni și alți pomi. Făcea mult vin bun și țuică tare și oricând era gata să bea un pahar cu cine-i trecea pe la poartă. Era un bun gospodar și nu i se uscau niciodată butoaiele în beci. De îndată ce noii veniți s-au așezat pe pat, Dănilă Dunăreancu s-a

MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
pahar cu cine-i trecea pe la poartă. Era un bun gospodar și nu i se uscau niciodată butoaiele în beci. De îndată ce noii veniți s-au așezat pe pat, Dănilă Dunăreancu s-a grăbit să le spună: -Dom'preceptor, am niște țuică de prună de dinainte de a pleca la război și niște vin de altoi. Cu care începem să clătim gurile? - Bă, Dănilă, adu și de aia și de aia și alegem noi! A adus gospodarul câte o cană mărișoară. Cei doi

MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
Bă, Dănilă, adu și de aia și de aia și alegem noi! A adus gospodarul câte o cană mărișoară. Cei doi au gustat și au dat sentința: - Dănilă, până bem noi un pahar de vin, ne faci o mămăligă cu țuică și ne frigi ceva, că ne e foame! - Cum, adică, mămăligă cu țuică? a întrebat Dănilă Dunăreancu nedumerit. - În loc de apă, pui țuică de asta, de prună! Omul n-a comentat. O poruncă scurtă a dat soției, Lena, și aceasta a

MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
adus gospodarul câte o cană mărișoară. Cei doi au gustat și au dat sentința: - Dănilă, până bem noi un pahar de vin, ne faci o mămăligă cu țuică și ne frigi ceva, că ne e foame! - Cum, adică, mămăligă cu țuică? a întrebat Dănilă Dunăreancu nedumerit. - În loc de apă, pui țuică de asta, de prună! Omul n-a comentat. O poruncă scurtă a dat soției, Lena, și aceasta a dus imediat la împlinire „proiectul”, deși nu mai făcuse în viața ei așa ceva

MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
gustat și au dat sentința: - Dănilă, până bem noi un pahar de vin, ne faci o mămăligă cu țuică și ne frigi ceva, că ne e foame! - Cum, adică, mămăligă cu țuică? a întrebat Dănilă Dunăreancu nedumerit. - În loc de apă, pui țuică de asta, de prună! Omul n-a comentat. O poruncă scurtă a dat soției, Lena, și aceasta a dus imediat la împlinire „proiectul”, deși nu mai făcuse în viața ei așa ceva. Până a fost gata mămăliga, cei doi conțopiști ai

MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
1949 s-au căsătorit. Dânșii au fost părinții mei. De multe ori povesteau cele ce se petrecuseră în seara aceea a toamnei lui 1946! Pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA Scrisoare Pastorală Nr. 224 5 martie 2012 Referință Bibliografică: Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA - MĂMĂLIGĂ CU ȚUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) / Alexandru Stănciulescu Bârda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 429, Anul II, 04 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Alexandru Stănciulescu Bârda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767

pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: „Mare și puternic ești Dumnezeul meu!”. Apoi reveneam la firul poveștilor, atent

GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735

văr apropiat, unul de-i zicea Tulburel, că umbla mai tot timpul cu mințile vraiște, dar nu din cauza cititului, unii ziceau că din dragoste neîmpărtășită, da’ mult mai bine știa taică-său care-l snopea zilnic cu bătaia că fura țuica făcută din cotoare și întărită cu ciușcă, destinată vânzării la oraș. Și, pune-te chef și glume și râsete, mai ales când Timona îi dădea câte un pumn în cap lui Tulburel de nu putea ăla să zică până la sfârșit

PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
zică până la sfârșit, bietul de el, povestea lor când erau tineri și plecau cu caprele la păscut, unde... ăăăă... buff! Ce să spunem de prietenul Heimlich și cu nevastă-sa, ți-era mai mare dragul să-i vezi cum apreciau țuica, brânza de oaie, afumăturile, zacuștele de ardei, sau de vinete, cârnăciorii uscați și pișcători la limbă, mămăliga pripită, puii fripți în țagle, dar și căpșunica de anul trecut adusă-n ulcele de lut cu frumoase înflorituri tradiționale plus mici ciobituri

PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
ochiuri, slăninuță la grătar, brânză de vaci cu smântână de bivoliță, friptură de pui cu mujdei, vestiții de acum cârnați oltenești, pe care, mai ales Heimlich îi aprecia din cale afară, cu murături proaspete de la butoi, dar și cu o țuică înainte, plus un kil de vin care sfârâia în pahar, așaaa pentru digestie, dar numai simpatica Hildegarde (buna mea prietenă, cam proastă ea, da’ tare sufletistă, cum o prezenta Timona), pentru că soțul avea de șofat, ce să vezi?! La poarta

PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
psihologică, dar și de atențiile absolut necesare pentru a-i determina pe prietenii nemți să le trimită mașina despre care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un pachețel, special pentru Heimlich, cu cârnați pipărați, să-și aducă aminte de fericita vară petrecută în neuitata Oltenie. Evident, inteligentă și prevăzătoare, o calitate indispensabilă unei adevărate

PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]