60,912 matches
-
făgașul meu. Eu ca eu.) Am început să trag de sticla lui Ciubik, o scenă obișnuită, doi bețivi în mijlocul străzii, mîinile mele sînt mai puternice ca ale lui - Ciub nu mi-o dădea, rîdea. Și pesemne voia (plănuise) să ne așezăm undeva, să ne oprim; să ne așezăm și să mă descoase agale și, în sfîrșit, să mă lase pe bietul de mine să sug sticla pînă la fund. După care eu, probabil, aveam să mă decuplez, n-aveam să mai
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
să trag de sticla lui Ciubik, o scenă obișnuită, doi bețivi în mijlocul străzii, mîinile mele sînt mai puternice ca ale lui - Ciub nu mi-o dădea, rîdea. Și pesemne voia (plănuise) să ne așezăm undeva, să ne oprim; să ne așezăm și să mă descoase agale și, în sfîrșit, să mă lase pe bietul de mine să sug sticla pînă la fund. După care eu, probabil, aveam să mă decuplez, n-aveam să mai fiu în stare să merg. Firește, n-
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
șoptim. Kaghebiștii se pricep să aleagă și să găsească noaptea un asemenea loc, priceperea și experiența, ce să fie, dacă nu ele! Acum n-am mai putut rezista: am oftat în întuneric. Uite-așa. Deja e lîngă mine. Ne-am așezat pe o suprafață netedă, furniruită. Putea să fie ușa de la un dulap mare, străvechi. (Ca o jumătate de masă de ping-pong.) E timpul. Am eliberat, am slobozit în sfîrșit durerea mea comprimată și mînia mea, dar în locul furiei (așteptate) s-
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
întinzîndu-mă după o cheie, răstorn călimara. Doamne, scriu cu litere de aur. înmoi pana în aur. Scrisul meu trebuie să fie strălucitor. Vorbind, eu îmi tai gîtul împrejur pentru Tine. îmi iau de pe limbă coroana de spini și }i-o așez pe creștet, Doamne. Și iată, în jurul proscomidiei, mulți arhierei, preoți și diaconi cîntă liturghia, îngînă rugăciuni înfricoșate, se rotesc în jurul Mesei, implorînd har, îmbrăcați în odăjdi de mătase, în luminoase stihare, agitînd cruci și cădelnițe, iar înaintea lor, pe Sfîntul
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
lumii, și-a făurit un punct de vedere, trăindu-și pasional spaimele, cu reacțiile spasmodice ale celui constant agresat. Or, eroina, scriitoare, publicistă are opinii care nu consună neapărat cu cele ale semenilor înconjurători. Ea nu se teme, astfel, să așeze în același context holocaustul și gulagul, cu tipicele note structurale care le definesc. O discuție pe această temă, cu un apropiat ia aspecte dramatice, cineva o acuză pe Mimi Ianculovici de... legionarism! Fapte care, repetativ, pot duce la o ruptură
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
o nesocotire a căii de mijloc, se răzbună când ele se fac în dauna unor genii. Anume, prin dorința puternică de a se evita un lucru care, altfel, ar compromite ideea în numele căreia excesul se produce... Pe scurt, Dumnezeul Vechiului Testament, așezând în frunte legea să nu-ți faci chip cioplit, dă la o parte orice posibilitate ca omul, - cum a făcut deseori - să se închine altor zei, închipuiți. Vițelul de aur, de pildă, trebuie să fi fost superb... Dumnezeu însă nu
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
brusc aminte și îl fredonează cu avânt: "Treceți batalioane române Carpații,/ La arme cu flamuri și flori / V-așteaptă românii, v-așteaptă și frații,/ Cu inima la trecători..."//, refren reluat apoi în trio la privirile crunte ale lui Haralampy. Se așează la masă tustrei, iar doamnele privesc cu coada ochiului la miniștrii care mulțumesc președintelui partidului pentru încredere surâzând emoționați și se răspândesc veseli și entuziaști prin teritoriu, precum alții în vremea lui Caragea... ...La rându-i, primul ministru surâde discret
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
contrastul: ŤDar ce tragedie a trăit Lucrețiu Pătrășcanuť. Victimă, în logica sărăriană, a purei întîmplări!" Sau următoarea săgeată trimisă către aerul de ominesciență al unei exegeze răuvoitoare: ,înțelegem parcă mai bine de ce nu i-a convenit istoricului religiilor să se așeze în miezul unei vrajbe în care dreapta exilului avea să se disloce cu tot atîta furie cît și stînga acesteia. Cît privește ce va fi fost în sufletul lui Mircea Eliade, numai d-na Laignel-Levastine știe, în directă descendență din
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
și studenții l-au scos, abuziv, din memoria (și memoriile lor). Sfârșitul omului Victor Iancu nu trebuie să semene cu soarta imaginii sale, în posteritate. Cornel Ungureanu s-a ocupat, în lucrări anterioare, de toți "marginalii" pe care acum îi așază, scuturându-i de praf, pe raftul unde le era locul, alături de Negoițescu, Doinaș, Balotă, Regman, Cotruș sau Stanca. Mai activi sau mai norocoși, acești "ași" ad-hoc au avut șansa celei "de-a doua nașteri", alături de generația Nichita Stănescu, ca VIP
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
de afaceri milionari. Persistența viziunii ibseniene surprinde: mecanismele sunt identice. Dar aici, Nora nu se mulțumește cu evadarea de acasă și, intransigentă, își ucide soțul deplorabil. Apoi, scena se invîrtește pentru a ne confrunta cu o ultimă imagine: protagonista singură, așezată în fața unei imense uși. Răzbunată și vinovată! Excludere totală! O lume e părăsită, fără ca un viitor să se anunțe. Omul în fața ușii închise - a lui Kafka, aceasta i se părea a fi destinul omului modern. Cealaltă extremă: Johann Le Guillerm
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
de larg asupra înțelesului acestei sintagme ["muzica țigănească"]". Dacă tema cărții este, după știința mea, una încă neabordată frontal cel puțin în peisajul etnomuzicologic românesc, nu tot astfel stau lucrurile în ce privește formula ei de abordare. Taifasurile despre muzica țigănească" se așează pe o tradiție solidă și pe deasupra prestigioasă, dacă ne gândim că inițiatorul ei a fost, prin anii "3o ai secolului trecut, Constantin Brăiloiu, anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
bondoacă și cu pulovere lălâi. Jocurilor erotice incerte cu țigăncușa Giorgi, tovarășa ei de joacă, subconștient percepute ca interzise, le corespund peste ani temerile adolescentei îndrăgostite de Alin, de Tudor, de Ion... De ce, însă, tot acest periplu printre amintiri este așezat sub semnul poreclei Chelbasan? Un posibil răspuns poate fi găsit chiar în caracterul fragmentar al rememorării, nu doar în sensul de incomplet, dar și al succesiunii fluctuante, al revenirii. Regresia voluntară în memoria copilăriei nu are simplitatea rememorării exclusiv narative
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
migălită și în același grad mordantă, "cu dinți", atunci cînd e cazul (și e atît de adesea sub unghiul temperamentului vivace, "participativ" sedus cu atîtea și atîtea prilejuri ale vieții în care e adînc implantat). Formula în descendența căreia se așează de la sine conține nume ilustre de la Arghezi, Ion Barbu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, la ai noștri contemporani Alexandru Paleologu și Alexandru George. Inteligențe fastuos cîrtitoare, cu un indenegabil fond balcanic sublimat, ele se prind nu numai în hora abstracțiunilor bine
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
lui Pompiliu Constantinescu, apărut inițial în 1940 și scris din perspectiva filosofiei blagiene. A fost reeditată și cea mai bună carte, după părerea mea: Opera lui Tudor Arghezi de Nicolae Balotă (în 1997; prima apariție, în 1979), alături de care putem așeza eseul Marele Alpha (1970) de Alexandru George. Deceniul opt fusese unul prielnic posterității argheziene. De atunci, după 1980, am putea spune că înregistrăm declinul receptării. Reeditarea astăzi a cărților de critică de altădată nu ține locul necesarelor reevaluări din perspectiva
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
minimalizare sau subestimare); analiza lor sumară se face printr-un singur exemplu, Petițiune... De cea mai mare atenție beneficiază comediile. Înainte de rezumate și analize sunt invocate: istoria teatrului românesc, situația lui în vremea lui Caragiale, influența decisivă a vodevilului - toate așezate într-o bună schiță de sociologie literară. În privința ierarhiei interne a operei, exegetul ezită, situând "ceva mai sus în comparație cu celelalte comedii" când O noapte furtunoasă (p. 167), când O scrisoare pierdută (p. 169), optând în final pentru aceasta din urmă
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
Național de Artă), iar în registrul spontan și alert, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory, Portret de bărbat (vezi reproducerea) și Portretul lui Stuart Steven Brody. Acestea sunt, de fapt, și extremele viziunii portretistice a lui Eustațiu Stoenescu, iar între ele se așază o plajă imensă de variațiuni. II. Corneliu Baba Identificarea și autoidentificarea lui Baba ca portretist, dar ca unul cu totul special, este cheia înțelegerii întregii sale opere și chiar calea de acces către intimitatea unei profunde meditații asupra existenței și
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
Tsvetan și Zahari. În dreapta Cristinei stăteau italianul Pino și nevasta lui, În ordine inversă, adică nevestele ne erau vecine. Pino este șeful lui Dorel, iar nevasta lui este o anglofonă fără origine italiană vizibilă. Șeful meu, Luis, un salvadorian, era așezat la stânga VP-ului. În mijlocul mesei era plasată o uriașă vază cu flori. În jurul vazei erau aranjate cutii de bomboane de ciocolată Lindt, câte una În dreptul fiecăruia, și două carafe de vin, una cu vin alb, În fața lui Zahari, alta cu
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
cu flori. În jurul vazei erau aranjate cutii de bomboane de ciocolată Lindt, câte una În dreptul fiecăruia, și două carafe de vin, una cu vin alb, În fața lui Zahari, alta cu vin roșu, În fața mea. La puțin timp după ce ne-am așezat la masă, Dorel a pus mâna pe carafa de vin roșu și și-a umplut paharul. A săltat apoi carafa cu vin alb și a Început să Întrebe În jur, de la Zahari până la șeful lui, Pino, dacă vrea cineva vin
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
au în spate două modalități de raportare la poezie, lumea literară, generația biologică, succes comercial, tipare și prozodii, ontologie și metafizică se duelează, pe viață și pe moarte, după un maniheism amuzant. Nichita e narcisistul, hedonistul, expansivul, apolinicul care se așează mereu în centrul Universului, care dictează, după bunul plac, existenței și ale cărui toane, capabile să transmuteze lumea, îl scutură prin somn până și pe Creator. Ivănescu e câinele bătut, proscrisul, marginalul, exilatul care nu cere decât o clipă de
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
cunoașterea lumii. Pentru că scriitorul a învățat de la antici că nu există cunoaștere în absența cunoașterii de sine. Filtrînd întreaga realitate înconjurătoare prin sensibilitatea propriei sale conștiințe, Octavian Paler nu dorește să aloce existenței sale un sens exemplar, ci doar să așeze faptele la locul lor, să asigure premisele unei judecăți etice principiale. Totul în scrisul lui Octavian Paler stă sub semnul sincerității absolute, a raționalului și a bunului-simț. Chiar și cultura sa este una adaptată la realitatea lumii contemporane. Scriitorul știe
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
le impune. Alți vorbitori, destul de mulți, au stăruit în generalități și clișee iar alții, nici ei puțini, au găsit că este momentul să facă publice tot soiul de nemulțumiri personale. Cineva chiar s-a plâns că volumele sale sunt rău așezate în rafturile librăriilor din țară și cine vrea să le cumpere nu poate ajunge la ele. Discuțiile de la Neptun nu au eșuat totuși în derizoriu, s-au spus multe lucruri interesante, deseori depășindu-se problematica strict literară. Alexandru George s-
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
ai patronului. Ca amfitrion, cu răspunderea musafirilor, m-am ferit de a mai invita pe Em. Cioran. Am avut impresia, în acea noapte de chef, că sîntem niște maimuțe bete". Să fie toate acestea triste adevăruri? Cele mai multe sînt neîndoios. însă așezate la periferia vieții esențiale, creatoare ori istorice, ni se înfățișează nu mai puțin grăitoare pentru psihologia memorialistului decît pentru personajele sale: o psihologie de-o receptivitate ieșită din comun, de-o structură acut inconformistă, izvorîtă dintr-o enormă vitalitate ce
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
se refugiază sub canapea, la arcuri, și nu reapare decât mult după ce urgia armelor s-a potolit. Dincoace de liziera de plopi, clădirea unei școli, astăzi Liceul "Nicolae Iorga", unde fiul meu a fost elev în clasele mici. Mi-am așezat masa de lucru cu fața către fereastră și văd, fără să mă ridic de pe scaun, acoperișul de tablă galvanizată al clădirii înghițită, în rest, de un brâu de brazi încărcați cu conuri în legănare și de rețelele de copaci cu
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
lor virtual a plecat în chiar toamna anului 1929 la studii de medicină în Franța. N-a apucat să deschidă - și poate că nici nu intra în raza preocupărilor sale de moment " vreuna din cărțile primite. Au ajuns să fie așezate, de un membru al familiei, în rafturile amintitei biblioteci de unde, împreună cu numele autorului, titlurile lor, răzbătând printr-un geam, au venit în întâmpinarea privirilor mele de copil. Era, prin conținut, un dulap cu totul aparte, în care aflai - de asemenea
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
mirare că acest dulap avea să devină obiectul constant al curiozității mele. însă de fiecare dată când mă apropiam de el, chiar și fără a-i deschide ușile, privirile îmi cădeau vrând-nevrând pe scrierile lui E. Lovinescu. Erau parcă anume așezate în cel mai evident loc al raftului, la înălțimea cea mai potrivită staturii mele. Așa s-a încheiat, către sfârșitul lui 1932, prima fază în care criticul mi s-a impus atenției. Cea de-a doua fază - când am fost
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]