6,958 matches
-
nu dă doi bani pe bunele ei intenții, încăpățânându-se să prefere cabinetul avocatului. Între timp, Melania, făcând abstracție de toanele, isteriile și dereglările hormonale ce se făceau vinovate de depresiile și postdepresiile ce îi traversau viața, se hotărî să aștearnă un roman în versuri, romanul vieții ei, romanul cu „r“ mare: Tristețea fagotului meu. Trompetistul Nae Cuculeanu strâmbase din nas la auzul titlului, o trompetă, dacă vreți să înțelegeți, se impune, pe când un fagot... Auzi ce idee! Nu, nu, în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
propoziție, o frază. De fapt, criteriile lor erau cu siguranță altele. Nu sintaxa era cea care îi tulbura pe locatarii sectorului 5, cât mai degrabă sentimentele care îi împingeau pe aceștia către un act oarecum sinucigaș. Căci, pentru a putea așterne ceva pe pânza cu pricina, trebuia să stai agățat între un pervaz și o margine de balcon și să te ții cu o mână de balustradă, de preferat cu stânga, firește, asta în cazul dreptacilor. Pânza devenea din ce în ce mai pestriță și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
so najele ce populează Legendele Olimpului, cu o conștiință a destinului dacă nu implacabil, atunci măcar măreț, aleea Muzelor căpătase un aer destul de vesel. Ceva mai exaltat, un puști de școală, la vârsta când lucrurile nu au încă măsură, își așternuse stângaci și în mai multe tranșe o compunere cu tema „Patria mea“. Nu atât din cauza lipsei de antrenament la orele de educație fizică țceea ce dusese în mod cert și la o lipsă de coe rență a autorului în exprimare
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
se întâmplase. Poate descriind evenimentul pas cu pas, în cuvinte, reușea să-și dea seama cine era cel care apăruse în viața ei. Doar gândindu-se, putea pierde din vedere anumite detalii importante pentru completarea puzzle-lui. Poate că întrebările odată așternute pe hârtie își găseau mai ușor răspuns. Era din ce în ce mai agitată și mai nerăbdătoare să vină Ana pentru a se întoarce acasă. În timp ce se plimba dintr-un capăt al altuia al încăperii, fără o țintă anume, auzi motorul unei mașini. „- Ana
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Confuz Carrascal în fața unei așa profundități de om, îi explică de la cap la coadă întreaga istorie a căsătoriei sale și ceea ce proiectează pentru fiul său. Don Fulgencio îl ascultă liniștit, întrerupându-l de două ori cu gestul episcopal pentru a așterne vreun aforism sau a scrie vreun lucru sau niciun lucru anume. Concluzionând expunerea sa, rămâne Carrascal sorbind cu privirea chipul maestrului, simțind că în spatele său are pe Simia sapiens iar în față, la augustul cap al filosofului, " Dacă nu am
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Unele dintre ele au fost prezentate public de-a lungul anilor la mai multe posturi TV din România. Nu am fi Îndrăznit, așadar, să vă mai prezentăm o altă poveste despre ceva ce ni s-a spus deja, ci am așternut pe hârtie exact - cuvânt cu cuvânt - ceea ce ni s-a dictat. Pare incredibil, la prima vedere, dar meditând la adevărurile revelate, veți constata că nu contravin legilor morale cuprinse În Scrierile Sfinte, ci dimpotrivă, le explică și le aplică vieții
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
frumoasă, păcat că e locuită” să emigram, să spunem adio, nu pentru noi, ci pentru familie, căci dacă nu pot trăi aici și există posibilitatea acolo, alegi acolo și sigur nu are nicio importanță ce se votează. Pe ce iți așterni, pe aceea dormi, si eu nu vreau să dorm în zeghe pe un pat de pușcărie, nici muncind la canal, GULAG etc., repetând soarta ălor mei. Nu sunt don Quijote și ai mei Sancho Pânză, să mă lupt cu Ordonanțele
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
importe! L-a lăudat Y? La même chose. Dan Alexe scrie în temeiul unei înzestrări formidabile, al unei culturi aspirate pe toate canalele și al unei pofte năvalnice, aproape car nale, de-a face literatură din orice. îi place să aștearnă povești. îi place la nebunie. Dar îl bănuiesc că-i place și să ghicească reacția cititorului, mai ales a celui negarnisit cu titluri prețioase și pompoane critice. Stupoare, jubilație, rușine, invidie, contrarietate, vertij, fericire, indignare, căință - toate acestea sunt forme
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lor se zbat, deja, câțiva carași și bibani, încercând - fără nicio șansă de reușită - să revină în mediul acvatic din care au fost extrași. Gurile se deschid și se închid spasmodic, iar acea moarte inevitabilă care se apropie tăcută le așterne ceață lăptoasă peste ochi, încetul cu încetul, în timp ce cozile mici tresăltă din ce în ce mai slab pe fundul bărcii. Este o trecere graduală și agonizantă către neființă, dar cei doi pescari o tratează, totuși, cu indiferență absolută. Unul dintre ei se apleacă, apucă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
picioarele trecătorilor, cumpărătorilor, vânzătorilor sau gurilor-cască, pești afumați înșirați pe sfori, se aud și grohăiturile unor porci, plutește pe deasupra tarabelor un pătrunzător sentiment de vechi, iar fotograful nostru (clic, clic...) trage concluzia greșită că totul arată ca și cum s-ar fi așternut praful în straturi din ce în ce mai groase, oră după oră, zi după zi, nederanjat de mâinile gospodinelor harnice, iar cei de la protecția sanitară ar fi uitat dintr-o dată să mai vină în control. Ba chiar se întreabă dacă nu cumva organizatorii au
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
trec dincolo și să cobor în oraș. Scuze, dar bat munții de multă vreme și am învățat când trebuie să stau potolit, la adăpostul cabanei, cu o ceașcă fierbinte între palme. Ghidul îl privise cu indiferență. Fiecare doarme așa cum își așterne. Când ți-o fi mai greu, să te gândești la mine. După care plasase din nou căștile pe urechi și începuse să se miște ușor, pe ritmul muzicii sau pe ritmul aburilor de alcool, exista și această posibilitate, ținând cont
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de cele două proiectoare de pe capotă, străpungeau cu mare greutate perdeaua groasă de zăpadă, în vreme ce ștergătoarele dădeau semne clare de oboseală, amenințând cu o grevă pe termen lung, incapabile, parcă, să mai dea la o parte stratul alb care se așternea amenințător pe parbriz, în pofida muncii de Sisif mecanic presupus a fi, de către optimiștii șoselelor, neobosit. Chiar și pe o astfel de vreme infectă, dintr-o noapte lungă de ianuarie despre care meteorologii posturilor tv, fără nicio excepție, spuseseră că va
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
trăi din scris, însă contează și ce scrii, totuși, nu orice mâzgălitor de rânduri atinge performanța asta financiară, ca să nu mai vorbim despre premii! -, din simplu motiv că toate romanele acestuia musteau de viață precum pământul îmbibat de apă, erau așternute în fraze bine prelucrate (se vede mâna, nu e făcătură, nu se screme trei zile înainte de a scrie un amărât de paragraf cu gust de brânză râncedă, așa cum fac alții, apăruți precum ciupercile după ploaie), personajele trăiau, existau chiar dacă aruncai
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de răstriște; celor care mi-au salvat viața și integritatea fizică: dr. Nicolae Gogulescu, dr. Coca Moraru, dr. Violeta Ghinea, dr. Anca Florea; și tuturor celor care m-au îngrijit cu devotament. Cuvânt înainte Această carte este rodul unor gânduri așternute pe hârtie de-a lungul a aproape un deceniu de viață, cea mai mare parte fiind rezultatul ultimilor 5 ani. Ea redă în primul rând un traseu spiritual, surprinzând aspecte esențiale ale propriei reflecții asupra existenței. Ceea ce nu înseamnă o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sunt străbătute de zgomotele răzlețe ale motocicletelor sau scuterelor. E precum un strigăt al individualismului sau al revoltei (resturi ale unei istorii zbuciumate) ce sparge armonia instalată treptat în societate. Semn că sub crusta subțire a civilizației ce a fost așternută peste unele popoare mocnesc vulcanii anarhiei. Încă nu au fost prinși toți cetățenii în fluxul consumismului și afirmării prin a avea. Aceste latențe sunt expresia fie a unor deficiențe economice fie a unor trăsături personale. Izbucnirile unor expresii individuale ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
au Început să cadă steluțe albe și strălucitoare.Și steluțele cele moi și pufoase pluteau ușor prin aer și coborau ușor pe pământ.Una cîte una, steluțele se desprindeau din nori, pluteau ca un vis frumos, coborau blând și se așterneau pe pământ țesând un covor alb și moale.Era prima ninsoare.Îngerii cântau și jucau și ningea, și ningea cu fulgi mari și deși. Dimineața, toată lumea fu cuprinsă de mirare, Înțelepții vremurilor, vrăjitorii și cititorii În stele nu știau cum
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
au mers bine treburile. Vorba unui mare om de afaceri, n-am fumat, n-am băut... Așa e, nici eu n-am fumat și n-am băut, am o casă, da' de la casa mea la Irbis... Domnule, fiecare cum își așterne, așa cum se pricepe. Voi da dispoziție să fii servit exemplar. Aș mai putea să te ajut cu ceva? Casa de aici n-am prea folosit-o, pentru sărbători ar trebui puțin pusă în ordine. Nici o problemă, mâine dimineață îți trimit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Da, și noi, spuse Petre. Ne vedem mâine la gară, la 10,40, la trenul de Sinaia. Noapte bună. A doua zi, peronul Gării de Nord era plin de oameni care își așteptau trenul. De dimineață începuse să ningă și zăpada se așternuse într-un strat de câțiva centimetri. S-au regăsit cu ușurință după veselia pe care o răspândeau. Locurile erau în salonul de clasa I, puțin cam răzlețe. Așa că s-au grupat după interese. Camelia între cei doi băieți, Mihai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ridică alene, se lipi de Petre, apoi se așeză la picioarele Anei. Ce repede te-ai împrietenit cu el! E un câine mare, frumos, cu ochi inteligenți. E un câine bun, credincios. Am să-l iubesc, tată. În fața lor se așternea, la câțiva pași, pădurea, cu brazii ei falnici, care parcă doreau să-i salute clătinându-și ramurile în vânt. Auziră un claxon prelung și, când se uitară pe șosea, dintr-o mașină cobora "amiralul". Petre vorbise cu el și stabiliseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Fetele culegeau flori, i-au făcut Cameliei o coroniță, au găsit și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu sunt otrăvitoare. S-au așezat într-o poieniță scăldată în soare, au așternut paturile și iar s-au înfruptat din coșul cu bunătăți. Toni a limpezit locul de resturi și, cum apăruseră câțiva norișori, s-au întors acasă, fericiți de buna primire ce le-o făcuse pădurea. Fiind cu toții cam osteniți de drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fi trebuit să ard ouăle de șarpe. Poate că și de asta sunt într-o asemenea stare. Tot ce fac pare să sporească nefericirea mamei și s-o slăbească și mai mult. Cât despre dragoste... însă odată ce am apucat să aștern cuvântul, nu mă simt capabilă să mai scriu altceva. II În zilele care au urmat incidentului cu ouăle de șarpe, am avut parte de o serie de ghinioane care au sporit nefericirea mamei și i-au scurtat viața. Am provocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
decât o singură femeie. Pot să spun cu mâna pe inimă că n-am simțit niciodată atâta dragoste, pentru nici una dintre prietenele mele. Nu am considerat-o pe nici una atât de frumoasă, atât de dragă. Kazuko, Aș vrea să-i aștern pe hârtie numele măcar o dată. Înainte de a muri. Suga. Așa o cheamă. Ieri am adus aici o dansatoare (o femeie de o prostie crasăă, pentru care nu am nici cea mai mică urmă de afecțiune. Când am venit, nu credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
care, firește, nu-mi auzise niciodată numele, se trezi din amorțeala proprie nouă tuturor și mă întrebă la ureche (acolo se vorbea numai în șoaptă): - Puteți descrie toate acestea? Răspunsul meu: - Pot. Și atunci ceva ce amintea a zâmbet se așternu pe ceea ce fusese cândva fața acelei femei. 1 aprilie 1957, Leningrad Nu, nu cer străin mi-a fost tutorul Și nu zbor străin m-a scos din foc: Eu am fost atunci cu-ntreg poporul, Unde-a fost și el
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
îngemănare: "Fragilă-i viața cum un nor cum tunetul său/ limba umflată de teamă o bolborosește abia/ e duminica morților ce-și înregistrează vocile/ nespus de grijulii pe banda magnetică/ un munte cocoțat până la înălțimea turnului Primăriei/ un acord comercial așternut cu cerneală stângace cum sângele/ case-ntregi pleacă-n Vest ziduri oarbe/ căutând pe-ntuneric necunoscutul șoselelor/ speranțele cum pete prea vechi pentru-a mai putea fi luate-n seamă/ în localul din colț perorează mici demagogi cu creier de
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
dor de Iosif Sava. Și atît de greu fără Iosif Sava. Nu doar de asta sînt măcinată cînd mă gîndesc la stratul de ingratitudine pe care mulți, cu voie sau fără de voie, l-am îngroșat în timp și l-am așternut în sufletul său atunci cînd se lupta în cetate pentru ideile mari sau acum, peste memoria lui, cînd aducerea aminte, pentru unii, rămîne o formalitate. A fost bîntuit de o neliniște teribilă, de un soi de curiozitate care i-a
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]