910 matches
-
este al tău. 15. Iar pe tine, te va lovi cu o boală grea, cu o boală de măruntaie care se va îngreuia din zi în zi pînă cînd îți vor ieși măruntaiele din pricina tăriei bolii." 16. Și Domnul a ațîțat împotriva lui Ioram duhul Filistenilor și al Arabilor, care sunt în vecinătatea Etiopienilor. 17. S-au suit împotriva lui Iuda, au năvălit în el, au jefuit toate bogățiile care se aflau în casa împăratului, și i-au luat fiii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
el însă bărbatul nu-i dădea posibilitatea, o evita mereu deși îi vedea trupul, tremurând ca o clepsidră nesfârșită când își expunea singurătatea; îl urma în toate ideile trăsnite supunând-o la încercări suplimentare și inutile; acum alerga după el ațâțată de vâltoarea întrecerii, fericită că îl urmează la doi pași vrând să-i demonstreze că-i egala lui. Urcau și îi simții răsuflarea aproape în ceafă, o lăsă să se apropie mai mult iar când îl prinse de mână pricepu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
sânt plini de mizerie și încerc o curățare haiducească, lovindu-i unul de altul să mai cadă ceva de pe ei. Și cum dădeam eu așa din picioare, zăresc ceva gălbui, care iese de sub pantof și care mă intrigă și-mi ațâță curiozitatea, și nu mă las până nu-l scot. Mă chinui puțin, căci mi-e lene să mă aplec și atunci încerc în mod repetat să agăț cu vârful celuilalt pantof ce dracu' se ascundea în adăpostul dintre toc și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
el va da bucate alese împăraților. 21. Neftali este o cerboaică slobodă: rostește cuvinte frumoase. 22. Iosif este vlăstarul unui pom roditor, vlăstarul unui pom roditor sădit lîngă un izvor; ramurile lui se înalță deasupra zidului. 23. Arcașii l-au ațîțat, au aruncat săgeți și l-au urmărit cu ura lor. 24. Dar arcul lui a rămas tare, și mîinile lui au fost întărite de mîinile puternicului lui Iacov: și a ajuns astfel păstorul, stînca lui Israel. 25. Aceasta este lucrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
în toate privințele soldatul bun al regelui atlant, făcând tot ce i se poruncea să facă, murind dacă trebuia să moară sau omorând pe alții când i se cerea să ucidă, fără ca vreodată dorința lui de a ști să fie ațâțată de vreun lucru din jur. Poate că nici n-avea dorință de a ști. Iar în această a doua parte a drumului lor, Auta nu se mai uita deloc la soldatul care călărea ca un stâlp de lemn pe măgărușul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
întreba, dacă nu înțelegi singur. Erai tânăr, dar răscoala din Atlantida cred că n-ai uitat-o! Ta Kemet e țară mai mică și robii sunt mai ușor de păzit... dacă n-ar fi blestematul de rob care i-a ațâțat și n-ar fi străinii! Și Marele Preot ieși, lovind mânios lespezile cu picioarele sale bătrâne. CAPITOLUL XXXI Zilele de cercetare din munții de lângă obârșia lui Hapi s-au irosit zadarnic. Deși obosit, Uh ar mai fi vrut să rămână
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
la cei doi Blades O fi Bunty o ușchită greu de făcut la telefon, dar Bladesey mi-a spus că n-a lăsat-o deloc rece. Așa ar și trebui. Chiar acum am o umflătură În pantaloni și mă simt ațâțat de puterea mea asupra ei. E timpul să mă Întâlnesc cu curva asta babană, așa cum i-am promis lui Bladesey. În curând o să-nceapă iar să ningă. O să ningă abundent. Poți s-o simți În atmosferă. Orașul e pavoazat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ca Demi Moore, țip eu. Complimentul meu nu reușește să răzbească prin cinismul ei de lesbiană. Bladesey Încearcă să sporovăiască cu ea, dar doar se face de rahat cu de fapt aia și de fapt ailaltă. Mă hotărăsc s-o ațâț pe roșcată. — Ce-ai zice să ieșim cândva să mâncăm poate? Nu, Îmi pare rău, clatină ea din cap. Haide, ne-am putea simți bine, Îi spun eu. Ce număr ai? — Uite, am ieșit doar să bem În liniște ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să-i spun că n-am absolut nici un chef să-i sărut moaca ciupită de vărsat, am buzele și așa suficient de crăpate și făcute praf de frig. Se dezbracă și mi-o ia puțin la labă, Încercând să-mi ațâțe dorința În pulă, dar mi se Întărește numai când mă uit la pielea ei ciupită de vărsat. Ca și pe celelalte curve de aici, nu pare s-o deranjeze iritația și eczema mea, deși la pielea pe care-o are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fierbinte și mistuitor, se prăbușesc din rădăcină, frânți; când ard așezări omenești, suflă, gemând, prin văpaie, în jocul crud al luminii; când rugul șovăielnic tânjește și pâlpâie, se năpustește în flăcări urlând, le bate să le întețească și să le ațâțe, pentru ca în zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
înfruntă zgomotos cu izbirea valurilor de apele lor și de țărmuri; sau al vânturilor care se năpustesc peste o pădure, vuiesc în coroanele arborilor și le rup cu trosnete mari crengile zbuciumate, sau care, când ard păduri și orașe, le ațâță și le întețesc flăcările, arborii și casele se prăbușesc tunând, iar vântul trece și răscolește marea, izbind o cu tunete de țărmuri; iar ciocnirea armelor între ele pare ca, auzit de departe, zgomotul de securi când se doboară copacii unei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fierbinte și mistuitor, se prăbușesc din rădăcină, frânți; când ard așezări omenești, suflă, gemând, prin văpaie, în jocul crud al luminii; când rugul șovăielnic tânjește și pâlpâie, se năpustește în flăcări urlând, le bate să le întețească și să le ațâțe, pentru ca în zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
înfruntă zgomotos cu izbirea valurilor de apele lor și de țărmuri; sau al vânturilor care se năpustesc peste o pădure, vuiesc în coroanele arborilor și le rup cu trosnete mari crengile zbuciumate, sau care, când ard păduri și orașe, le ațâță și le întețesc flăcările, arborii și casele se prăbușesc tunând, iar vântul trece și răscolește marea, izbind o cu tunete de țărmuri; iar ciocnirea armelor între ele pare ca, auzit de departe, zgomotul de securi când se doboară copacii unei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să fie atent la gestionarea efortului nervos cerut celui care receptează opera literară, cititorul trebuind să cheltuiască cât mai puțină forță nervoasă pentru înțelegere. Această economisire a efortului nervos necesar lecturii trebuie să fie completată de capacitatea operei de a "ațîța". De aici, principiul ațițăreĭ forțelor nervoase. Când se întrunesc cele două condiții, spune Gruber, economisirea forțelor și "ațițarea" puterilor sufletești, asimililarea lecturii se va face mult mai ușor și imaginea mentală va fi mult mai vie. Este convins de existența
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
altă seară, copiii într-un glas îl rugară... - Mai spuni-ni, tatai... ce‟i mai văzut în pădure?! El, cu Frăsânica bolnavă în brațe; - avea fierbințeli de câteva zile, începu: - Ce credeți voi, c-am văzut azi în pădure, ha? ...le ațâța el mai tare curiozitatea. Ia ascultați, dragii tatii. Când m-am vârât adânc, adânc, în inima pădurii, pe unde n-o mai călcat picior de om...ci credeț‟ voi c‟am văzut într-un luminiș?! - Ci.. ci.. ce‟i văzut
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
el era conducătorul haitei. Se năpusti atât de năpraznic, înfingându-și colții fulgerător, smuncindu-l scurt, rupându-i junghietura. Pe-al doilea îl înșfăcă de beregată, fu împroșcat cu sânge cald, când îi reteză și lui jugulara. Gustul cald al sângelui îi ațâța cruzimea. Suru, după ce îl mursecă la umar sări în lături, lupul se trase înapoi pentru a se propti mai bine în picioare, rânjind, mârâind și amenințând. Colții lui se încleștară de două ori, ca fălcile Anuca, fata pădurarului unei capcane
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
atunci când trăiesc prin vers alb sunt amorezat de versul clasic compun poeme muzicale orchestra din sufletul meu repetă în fiecare seară alăturarea cuvintelor pereche aduce muzicalitate face în ciudă afonilor lumii da rima este rădăcina poeziei nu va muri niciodată ațâță imaginația celor îndrăgostiți prin gări abandonate de acari sub lacrimile colorate ale semafoarelor dar din când în când scriu versuri albe tocmai pentru a nu uita vreodată cât de frumos se împerechează rimele sub ochii încercănați ai poeților din alte
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
plăcea să pornesc în galop fără țintă, să simt vântul îmbătîndu-mă. Ceva nu "se leagă" însă aici. Mă uit la acești călăreți al căror joc viril cu lasoul și cu riscul îi face cruzi. Soarele, sărbătoarea, strigătele din tribună îi ațâță și mai mult. Au uitat de orice altceva, în afară de rivalitățile lor și de gloria de a fi un charro. Un taur răsturnat în nisip e pentru ei semnul sărbătoresc al victoriei. Arena are, probabil, pedagogia ei, nu contest, și prea
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
că am închis-o în biblioteci, sunt "miturile" moderne: succesul, viteza, eficiența... În ceea ce privește miturile vechi, ne mulțumim să procedăm ca maimuțele care aruncă miezul bananei și agită cojile. capul de olmec Un muzeu ciudat, într-adevăr. Noaptea prăbușită peste eucalipți ațâță imaginația. Cărările urcă și coboară prin pădure și mă surprind temîndu-mă de șerpi. Apoi, "capetele de olmeci" pe care le vedem la lumina lanternei îmi amintesc ce zicea Laertes: "cel mai bun străjer este frica". Și nu doar din pricina întunericului
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Ce-mi voi aminti mai târziu de la Palenque, dacă mi-aș pierde jurnalul? Mă surprinde să aflu că la Palenque cad cele mai mari precipitații din Mexic. E un fel de pol al ploilor aici. Tocmai căldura și ploile au ațâțat, însă, vegetația să crească agresiv. Palmieri înalți, cedri, liane prin care alunecă șopârle, orhidee sălbatece se încîlcesc și, chiar mai mult decât vestigiile civilizației maya, jungla pare să fie adevărata enigmă aici. Cu excepția cărărilor, incinta e plină de iarbă. Pe
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
galben, când verde, când albăstriu, când roșu ca sângele. Ne-am așezat pe jos, trăgîndu-ne cât mai aproape de crengile încîlcițe, linse de foc, până la limita la care abia mai suportam fierbințeala. Puștii țopăiau ca nebunii, urlând și chiuind, încercînd să ațâțe cu crenguțe incendiate focul. Transformau în jar incandescent vârfurile bețișoarelor și alergau prin noapte, rotindu-le repede și închipuind astfel cercuri și elipse fluorescente. In ce cavernă mai trăisem când va lumea asta mică adunată în jurul focului, 129 pe când restul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nu pot să dorm, ori de câte ori închid ochii am sentimentul că sunt pândit din colțuri, că cineva mă privește lung de la gura peșterii peste flăcările din vatră, apoi toate foșnetele nopții, Frica! Teribilul simțământ al fricii și-mi spun mereu în timp ce ațâț focul că frica asta nu-i a mea, că o trăiește altcineva în locul meu, că trupul meu nu-i decât scena vie pe care se dă această teribilă bătălie a terorii, cine a locuit între pereții aceștia de piatră?! Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
râvnită pipă, n-o ajung nici când trece în grabă peste sânii voluptuos conturați din tricoul unei negrese, se oprește o clipă pe caldarâm lângă o coajă de banană călcată în picioare, și-ntotdeauna cu un pas înaintea mea mă ațâță s-o prind din urmă, dar îmi scapă de fiecare dată, rânjindu-mi în față și dacă am să pun mâna pe ea vreodată, La ce te uiți așa fix? La nimic, să mergem! cum se spune pe latină aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe la clienți. A doua zi dimineață urma să am niște întâlniri de afaceri în Oceanside, așa că am petrecut noaptea la un motel de acolo și... — Mai zi o dată numele hotelului, fiule. Se numea Cornucopia Motor Lodge. — Și Betty te-a ațâțat din nou? — Ăăă... mi-a zis că-i la ciclu. Și tu te-ai lăsat dus cu preșul? — Da. Te-a enervat rău de tot chestia asta? La naiba, n-am omorât-o eu! — Șșșt. Ai dormit pe fotoliu, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
așa cum bine știa Asiaticus, invențiile neverosimile se bucură de privilegiul de a fi crezute imediat. În zilele acelea însă, nimeni nu-și închipuia că acea frază avea să ajungă în cărțile de istorie, nici măcar cel care o inventase. Succesul povestirii ațâță imaginația. — Ridiculizarea dușmanului e o tactică veche, spunea răbdător Asiaticus. În loc să vă plângeți, recitiți-l pe Aristophanes, mergeți la teatru să vedeți atellanae. Avea dreptate; de-a lungul secolelor, tactica aceea avea să-și găsească numeroși imitatori. Astfel, unii își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]