3,265 matches
-
ar lipsi, nimic pe pământ n-ar fi viu. DE-AI VREA ... De-ai vrea să-mi fii logodnică pe viață, Ți-aș construi mulțime de castele, (Cele din Spania-s prea mititele) Valea Loarei ți-aș pune-o pe ață La gât în șiraguri de mărgele Cum bunele maniere ne învață Să ne purtăm cu viitoarea soață Aleasă din miriade de stele. Într-un fantastic peisaj nocturn, Între planete ți-aș întinde-o punte, Distanța dintre inimi s-o înfrunte
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
operă de trei deținuți și a fost considerată „imposibilă” din cauza curenților golfului. După ce le-a atras prin diferite tertipuri atenția gardienilor, au confecționat sfori din păr împletit cu migală(!) - adus de la frizeria închisorii - cu corcoațe și șuvițe sau fire de ață de cânepă desprinse din preșuri sau cârpe care erau găsite pe jos pe oriunde, au săpat timp de aproape doi ani o galerie de serviciu pentru a ajunge trei etaje mai sus până pe acoperiș și aici au reușit prin rotație
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
doar că nu mai trecuse pe la ele de vreo două zile, să verifice ce pește s-a mai prins în ochiurile plasei. Mi-am desfăcut voltele din plasă, dându-i drumul la loc și lăsând calcanii încurcați în ochiurile din ața de relon a plasei. În astfel de împrejurări, oricând, te poți trezi cu barca proprietarului lângă tine, să te ia la rost, mai ales că nu se vedea la o sută de metri. Eu nu m-am bucurat niciodată de
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
simțit că este “omul frumos”: (George Anca - Frumoasa doamnă întru Dumnezeu și umbră, Aspazia Oțel Petrescu - Frumoasa mea Bucovină, Vasilica Grigoraș - Poeta cu suflet de înger...). În odaia intimă a creației sale este legată de cuvânt, vers or proză prin ața cernelii harului divin Noua apariție editorială a Marianei Gurza este o monografie de autor scrisă altfel, o abordare pe multiple planuri, privite din unghiuri de vedere diferite. Scopul lucrării este acela de prezentare și nu de interpretare. Lasă la latitudinea
MARIANA GURZA ÎN PELERINAJ PRIN CUVÂNT, GÂND ŞI SUFLET de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368615_a_369944]
-
cât și a tatei? Le receptai identic și cu egală apreciere a profunzimii? M-adormeau brațele mamei In miros de busuioc, Giersul cel frumos al tatei Și-al fluierului de soc... Învățăturile copilăriei ți-au fost flori de ii, pruncuțele aței de borangic și acului cu două ușurințe ale măiestriei zămislirii: dragul și hărnicia. Te-ai ridicat mândră ca luna la capătul cerului (cum credeai) și ți-au înflorit anii precum stânjeneii albaștri ca vitraliile ochilor tăi, sub sărutări și dojeneli
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Ediția nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I.Părăianu APUSUL Odată cu Pământul și timpul se-nvârtește pe roata de olar, mărindu-și pântecul ca un ghem până plesnește. Clar ! Măsura asta a avut-o ața ! Tu nu auzi când cei din jurul tău, și cei mai mulți; se-mpacă cu gândul: Asta i-a fost viața ! La început ne bucuram de un nou răsărit, dar timpul ne este-mpotrivă și anulează orie răspuns. Oricine dispare în tristul apus
APUSUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363640_a_364969]
-
grea! Am convocat și o prietenă, cu mașina, să-l ducem pe Bibi la medic. Acolo, surpriză! Medicul veterinar era un fost elev de-al meu...ceea ce nu l-a scutit de colții micului meu pacient, înfiorat de durerea scoaterii ațelor, cu toate sprayurile analgezice, căci și eu și amica mea nu-l imobilizaserăm prea brutal pe Bibuțu. Ca să mai dreg busuiocul, am vrut să cumpăr un ham, dar mi s-a recomandat o lesă, că e o rasă cam agitată
CÂINELE-DEŞTEPTĂTOR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364683_a_366012]
-
păhărelele ratate datorită calității de șofer. La dus a fost cum a fost. Dar după o oră de mers prin zăpadă, Teo face grevă în stilul său personal. Se oprește în mijlocul drumului și se așează pe vine, hotărât: - Teo b'ațe ! Nici o șansă să îl urnești. Cătălin ajunge la vilă obosit și transpirat. Monica aduce corecturi: - Mâine închiriem două săniuțe. S-a dovedit că pentru transportul persoanelor săniile nu erau bune de nimic. Trotuarele erau pline de troiene, iar pe drumurile
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
intre și el pe patinoar, după care și-a îndreptat atenția către partea feminină de pe margine. Vârsta nu conta, a cucerit pe rând domnișoare de trei ani și doamne de patruzeci. I-am studiat metoda. Alegea subiectul din ochi, mergea ață până în fața lui unde rămânea proțăpit cu privirile fixe până capta atenția. Urmau întrebările clasice: - Cum te cheamă, câți ani ai ? Aici se vedea înțelepciunea lui de adevărat cuceritor. Deși de obicei guraliv, cu noile cunoștințe Teo rămânea mut. Pe
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
de vânt, Regina tenebrelor află refugiu în poduri Iarna I Înghețul ridică pereți de himeră țurțuri conturează tapetul luna vibrează peste case spartane răscoală de fulgi, de suflete pierdute intră și ies din case albastre la galop, persoane apretate pe ață, oarbe cu mâini efemere, fantome electrice măscărici adormiti în lumi ferecate Iarna II Albul mărșăluiește în bătătura cea veche zăpada se sfărâmă în himere de plumb voci se fac auzite în foișoare și ziduri la banchetul fantastic țurțuri atârn-apretați la
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Neasemănare Cu cine-aș putea să Te-asemăn? Nu pot cu nimic! Dar știu că-mi schimbi viața zi de zi câte un pic. Zilele-mi sunt șirag de mătănii, mărgele pe ață, Sunt clipe trăite , minute, sunt ore din viață. În fulgii de nea, în ploaie, în vară și-n zile de mai Simt Harul pe care doar Tu când vrei mi-l dai. Întind mâinile si-l cer de la Tine mereu
NEASEMĂNARE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350310_a_351639]
-
de himere necoapte Prin conversații șoptite, vătămate în zori Usturătoare buze rănite tulburau unghere de somn În atacuri, oceanul aspru Privea suspendat în oglindă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Lista cu activități menajere se-nșira pe ața dimineții Aleargă după autobuz În grabă pe alee aleargă, aleargă, aleargă Ai uitat cheia în broască Și laptele la ușă În grabă aleargă pe alee aleargă, aleargă, aleargă Te-ai împiedecat de motanul cu blana pestriță-n careuri de la casa
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Domnului Ion Ferecată-n mintea ei cea albastră o curte răcorită de suflete pierdute unul câte unul la zaruri și cărți în orașul himeră unde se trecea Râul Negel în încăperea unde intrau și ieșeau în galop vedenii apretate pe ață Oarbe cu mâini efemere, fantome electrice și măscărici dormeau duși în lumi ferecate. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Păianjeni vărateci urzeau cuibăriți în alcovuri de stâncă Sub un castron de sineală și gălbenuș - pământul plutea plesnind
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Mariana Zavati Gardner De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Să-i facă dezlegare de piatră Oșteanul bătea darabana în grădina cu flori de timp păzite de motani și prund Unde nu mai erau anotimpuri doar ore-nșirate pe ață de la un capăt la altul Nici bâlci și nici carnaval la marginea târgului străin Oșteanul aluneca în oglindă Pe cărți poștale punea vag amprente de bocanci osteniți Mut aștepta orele să se petreacă Prin gânduri îi trecau mumii de demult
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane murdare la orice mângâiere de aer doage ruginite pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjoneau mototol, se adunau aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri se grămădeau atomi ca solzii pe ață - La tribune, învățații politici se mândreau în vorbe sau pluteau peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiau planeta cu sfaturi în cadru după cadru la TV De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Unde
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea. Ce mai atâta vorba... că mămică mea nu era nimeni pe lume. De când eram copil mi-au plăcut animalele. La Bardăr, aveam o
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
toți copiii, când ieșeau prima dată afară, trebuiau să poarte mărtișoare: „Mărțișorii îi făceau de cu seară și-i puneau până la răsăritul soarelui la gât și la mani”; „La Întâi Mart de dimineață tare, până a ieși soarele, răsușei două ațe, una roșie și alta albă, apoi legai un șnur de aista la gât și la amândouă mâinile. Erai legat în trei locuri” (informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
cu un piston din lemn și mai departe dopuri din câlți cu care trăgeam după câini, după pisici sau la nimereală prin curte. Oamenii mari făceau câte un titirez din lemn, înfigeau în el o țintă, îl înfășurau cu o ață petrecută pe după un lemn perforat într-un anume fel și după ce trăgeai sfoara mai cu putere, i se imprima o mișcare de rotație care dura zdravăn, timp în care noi țopăiam în jurul lui încercând parcă să-l protejăm de un
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
era dușumea și pe care ținta aluneca de mama focului. Dar nici acasă pe lipitura de pământ nu ne era rușine cu el. Tot cei mari confecționau câte un Hopa Mitică, de fapt un maimuțoi de lemn legat cu o ață dublă pe un cadru de lemn și care se da peste cap la comandă, strângând numai, sau lăsând mai lejere capetele cadrului care îl susțineau. Alteori tăiam cucută din care făceam stropitoare, o înțepam cu un mărăcine la unul din
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
mai târziu Katiușa pe rusește, Mândru cazac și răutăcios iar Serile de lângă Moscova nu au mai avut șansă să mă prindă elev. Altădată curățam fosforul d la chibrite, catranul, în intzeriorul unei chei de șifonier pe care o legam cu ață, îndesam acolo un cui și el legat de celălalt capăt al aței și când stăteau de vorbă două saumai muulte cumetre, veneam ca mielușeii pe la spatele ,lopr și dintr-odată trozneam într-un stâlp sau în vreo poartă, că se
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Moscova nu au mai avut șansă să mă prindă elev. Altădată curățam fosforul d la chibrite, catranul, în intzeriorul unei chei de șifonier pe care o legam cu ață, îndesam acolo un cui și el legat de celălalt capăt al aței și când stăteau de vorbă două saumai muulte cumetre, veneam ca mielușeii pe la spatele ,lopr și dintr-odată trozneam într-un stâlp sau în vreo poartă, că se speriau și ne măscăreau de mama focului. La cooperativă se aduseseră cărbuni
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
fiu cumva bolnav de gălbinare și atunci a rugat un vecin de m-a dus cu căruța până la Gheboieni la o femeie care știa să descânte că mai lecuise pe al lu' nu știu cine din sat. Aceasta m-a măsurat cu ață din cap până jos, la fel de la o mână la alta, stând cu ele întinse, a găsit diferență și a spus: Bine ai făcut că ai venit că sigur are gălbinare. Mi-a descântat, mi-a tăiat sub limbă, mi-a
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
spuneam nu și eram tare mândru pentru orice treabă pe care o făceau oamenii mari și la care ajungeam și eu. De cu toamna, punea mama războiul de țesut pentru peretare sau pânzeturi, motiv pentru mine să o ajut, pregătind ața pe care o treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
cantitate mai mare, albia, căpisterea nu mai ajutau la nimic, coca se călca direct cu picioarele printr-o mușama, se porționa, se umezea, se făceau covrigii, se mai umezeau o singură dată după care se coceau și se înșirau pe ață așteptând colindătorii, dar la partea finală nu mai ajungeam, oricât aș fi dorit, fiindcă mă prindea somnul și a doua zi dimineața îi sâcâiam pe cei mai apropiați să-mi spună cât mai multe din ce pierdusem eu dormind. Venea
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
de șampanie în mână, îl felicitau și îi urau sărbătoritului. Cris era uimit de ținuta elegantă a prietenilor, pe care îi știa tot timpul îmbrăcați în blugi jerpeliți și jegoși, nu că nu ar fi avut detergenți sau ac cu ață să-i repare, ci pentru că așa era trendul. Fetele mereu au fost îmbrăcate decent, atât la facultate cât și în oraș, dar în această seară erau chiar elegante. Parcă nu erau puștoaicele ce se perindau pe străzile orașului, pealeile parcurilor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]