647 matches
-
Petre. N-oi fi făcut una ca asta, Toderiță? Toader Strîmbu răspunse liniștit: ― Ba a murit ca un pui de găină, zău așa! Cum am strîns-o nițel să nu urle, cum n-a mai suflat... ― Aoleu! făcu Petre iarăși, mai abătut... Rău ai făcut, Toderiță, că de-acuma... Țăranul se uită la Petre, apoi la ceilalți cu o mirare ce se schimba treptat în indignare și în mânie. Pe fața-i lătăreață, țepile nerase de cine știe când se burzuluiau, ochii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu aceeași umbră de spaimă, deși gura întredeschisă parcă voia să vorbească. ― Aoleu, doar n-oi fi murit? bâigui Melentie zăpăcit. Se apropie, pipăi brațul uscat sprijinit pe dunga patului și cu degetele atârnând în jos. ― A murit! făcu omul abătut, uitîndu-se lung în ochii încremeniți cu privirea spre masă. Tocmai acuma s-a prăpădit și ea când... În pat, la picioarele moartei, copilașul cel mai mic se ridică, scâncind și frecîndu-și ochii. După câteva clipe, văzând pe tatăl său, se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
au indispus decât I-au impresionat. Din fericire la grădina publică reuși să scape de amândoi. Titu Herdelea numai atunci îndrăzni să-l consoleze fără convingere: ― Poate totuși să nu fie adevărat tot ce... ― E adevărat, dragă prietene, zise Grigore abătut. Am presimțit că are să se întîmple nenorocirea de când am fost deunăzi la Amara. Regret numai că atunci n-am rămas acasă, chiar împotriva voinței tatii. Dacă eram eu, poate n-ar fi ajuns aci lucrurile! Între timp, Baloleanu sosi la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ai pune la bodegă un cârciumar bețiv. Zâmbi jenat : N-am vrut, dom’ Coropciuc, așa vine vorba. — Ei, nu face nimica, eu, să știi, mai beau din când în când câte-o bere. — Poate că la mata merge, spuse Jenică abătut. Da’ la loterie, dacă ai apucat să joci o dată, nu te mai oprești. E ca dârdâiala, te ia pe dinăuntru... — Atunci mergea mai bine o votcă, spuse bătrânul care, ca orice om care nu e ucrainean, dar se poartă ca și cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spunea: "dacă vreți să vedeți un tip de om bine făcut mergeți la țară" au trecut. Pe toate fizionomiile, copii, bătrîni, se citește doar oboseală fizică, lîncezeală, apatie, cloranemie. Acești oameni sînt îmbătrîniți înainte de vreme și au un moral foarte abătut. Am încercat să aflu cauza și peste tot am văzut mizeria. Toți au atîtea datorii că nu știu cum să le plătească". În 1886, călătorul francez Émile de Laveleye notează în legătură cu locuința țărănească: Aproape nici un mobilier, cîteva taburete, dar totdeauna o ladă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin a-i spune să citească mai puțin, căci fraged cum era risca să-și populeze inima cu prea multe umbre și năluciri care ar fi dat apă la moară unor coșmaruri și spaime. Se întoarse în chilia lui extrem de abătut, ca și cum s-ar fi aflat pe buza unui puț. Până și aerul avea acea jilavă duhoare de criptă, de râu îngropat într-o mlaștină moartă. Era o chilie mică, cu care se obișnuise; deasupra o ferestruică prin care se strecura
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îngust al celulei. Prin ferestruică venea o lumină spălăcită și zarva vătuită a uliței; judecând după cenușiul ce acoperea tot mai mult petele de azur, trebuia să fie toamnă; sau poate că era toamnă doar în sufletul său, istovit și abătut, ce visa să o ia din loc; nu găsea nici măcar o singură speranță în realizarea acestui vis, ci aștepta fără măcar să știe ce. Era mai bine însă atunci când căldura pătrundea puțin și în bezna celulei, încălzindu-l, sciatica nu-i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Poftim, prietene, răspunse Dauriat, care se Îndulcise mult față de poet. Lucien luă sulul fără să se uite În ce stare se află sfoara, Într-atâta avea Dauriat aerul să fi citit Margaretele. Ieși cu Lousteau fără să se arate nici abătut, nici nemulțumit. Dauriat Îi Însoți pe cei doi prieteni În prăvălie vorbindu-le de ziarul lui și de al lui Lousteau. Lucien se juca neatent cu manuscrisul. Crezi că Dauriat ți-a citit sonetele, sau că a pus pe cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
noastră cea de toate zilele... (o sărută, intră în sufragerie amîndoi) Am plecat! La ce oră mergem la țară? Mina: Pe la cinci, nu, Vera? Vera: Da, poate puțin după cinci. Ilie: Bun. La revedere. Mina: (după ce-l conduce, se întoarce abătută, înaintează spre Vera care-o privește cu înțelegere; se așează pe un scaun în tăcere) Într-un fel, e mai bine așa. Vera: Cum adică? Mina: Așa... mai zăpăcit, mai aiurit decît... Vera: (interesată) Decît cum? Mina: (refuză) N-are
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și nereușite. Ca sentiment sau ca experiență sufletească și morală, regretul are două aspecte: aă Un aspect exterior, comunicabil și, prin urmare, transmisibil, putând a fi Înțeles de ceilalți, manifestat printr-o stare de dezolare, tristețe, inactivitate, mimică ștearsă, privire abătută, voce stinsă, verbalism tematic legat de acțiunea care a declanșat regretul. bă Un aspect interior, incomunicabil și, implicit, netransmisibil, care rămâne de neînțeles pentru ceilalți, Întrucât este o experiență sufletească strict personală și interioară a individului respectiv, care este trăită
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sabia după ce le-a cotropit ținutul, acum foloseau o metodă mai puțin violentă împotriva galilor din Galileea dar la fel de eficientă. Geții s-au văzut nevoiți să-și apere coreligionarii și l-au trimis pe Ili să în-frunte dogmatismul iahvist. Nenorocirea abătută asupra lui o voi discuta mai înco- lo. Dar înainte de amintita întîlnire a lui Apolo cu Saul la Efes pe la anul 45, aceștia se cunoșteau de ceva vreme cum ne dezvăluie manuscrisele descoperite la Qum-ran. Apolo a făcut plimbări pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la un moment dat unele norme și reguli pot fi evaluate ca fiind formale, instituționale, ca într-o etapă ulterioară acestea să fie apreciate drept informale și neoficiale. Comportamentele antisociale cuprind un vast grup de manifestări individuale sau colective puternic abătute de la ceea ce este considerat normal, sănătos și moral. Acestea sunt interferate cu conduite recunoscute ca devianță, comportament anomic, conduită aberantă, criminalitate. Devianța, cu întreg ansamblul cauzal, poate fi privită ca o abatere semnificativă, îndepărtarea sau nonconformismul indivizilor de la o valoare
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Timpul și țelurile scriu Holmes și Holmes se opresc în loc, încremenesc" (2001, p. 66). Nefericirea ne copleșește. "Ne simțim rupți de lume, nedemni de iubire și incapabili de iubire", subliniază autorii (p. 67). Aflați în momente de depresie, suntem deprimați, abătuți, descurajați, într-o stare de apatie. Într-o atare stare sufletească ne pierdem orice motivație. Bateriile ni s-au descărcat. Ne simțim greoi, fără nicio dorință de a (mai) începe sau de a (mai) întreprinde ceva. Apatia precizează R. Holmes
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
băgat Mi-a luat Înțelepciunea, simțirile mi-a legat...” ............................................................................... Arde trupul, Îl muncește, ca pe niște cărbuni puși...” Polidor e spirit practic. Dacă Amorul, zice el, are puteri voinicești, de ce n-ar avea și voința asemenea putri? Recomandă, În consecință, abătutului Erotocrit, ca o terapeutică sigură, vînătoarea: „umblă să te răcorești”. GÎndul lui sănătos este ca tînărul Erotocrit să nu se Întindă acolo unde nu-i este permis. „Lucrurile nepotrivite” i-ar putea aduce suferință, iar suferința l-ar băga În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia crescut pe creangă, ești sol prospețimii care-și taie drum harnic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
greu de ajuns este scopul. Premisa acestor două sentimente este o cantitate suficientă de energie psihică, pentru ca să nu trăim doar în prezentul sensibil, ci într-o anumită independență față de el. În perioadele lipsite de vlagă și în care ne simțim abătuți, poate domni, ca o ultimă pîlpîire de energie psihică, o nostalgie, poate una melancolică după vremea în care mai puteam fi încă nostalgici 46. Sentimentele acestea își pierd semnificația de expresie a energiei psihice în caz că relația este totul omisă, iar
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
arzi scriind literatură! E drumu-nainte-ți. Ai de mers. Fii timpului de azi, măsură. Ți-e alta suferința trează? ... A, spui că vor să te doboare? Cutare nici nu te citează? Prea rău te-a scărmănat cutare?(...) Nu sta cu fruntea abătută. Știu, calde critici juste, deci Și-acelea mult mai mult ajută... Nu-s juste criticile reci. Tu-mi spui că unora, săracii, Li-i vorba rece ca securea. Așa vor, retezând copacii, Să vadă în sfârșit pădurea?(...) Sunt grădinari și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zic Într-un final. Probabil că vrea să facă un comentariu satiric asupra... culturii moderne. Eric nu pare cîtuși de puțin impresionat. — Rebecca, planul ăsta al tău ne costă deja mult mai mult timp și bani decît am prevăzut, spune abătut. Bani care s-ar fi putut duce pe marketingul convențional. Sper din suflet să meargă. — O să meargă! Îți promit că o să meargă! — Și dacă nu merge? Simt o Împunsătură de frustrare. De ce trebuie să fie atît de pesimist? — Atunci... demisionez
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Sunt numeroase cuvintele venind din slava veche, datorită cohabitării îndelungate cu o populație obișnuită să trăiască pe lângă ape și să le folosească divers. În această categorie intră cuvintele gârlă (grulo); baltă (blato); răstoacă de la rastokŭ = un curs de apă derivat, abătut; iaz (iazu); râmnic, un lac de pește, de la rubnikŭ; crac, de la krakŭ, braț de râu. Cuvântul viroagă ar putea veni de la slavul virŭ, dar și mai plauzibil de la latinescul vorago = prăpastie, precum burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, de la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cățîn - farfurie. Tot din latină vine și cuvântul "chei" din clavem și "vad" din vadum. Pentru "grind", popular "adausătură", avem latinul adauctus, iar în Țara Făgărașului, unde se irigă pășunile cu pomi prin derivare, "abături" sau "bătătoare" sunt mici canale abătute, de la latinul abductum sau abitus. Am menționat mai înainte evoluția interesantă ce a avut cuvântul latin rivus, atât în limba italiană cât și în română. Pe lângă sensul de curs mic de apă a avut și pe acela de "canal", de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
comme des cendres [...]. " (Tămâie și fulgi) (Miclău, 1978 : 231) ; " Vino, sfârșit, așterne cenușă peste lucruri. " " Viens, ô fin, recouvre de cendre leș choses. Un om se-apleacă peste margine/Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) ; " scrumul abătut pieziș din alte zări " " [leș] cendres obliques des horizons " (Sfanțul Gheorghe bătrân/Saint Georges vieux) (Miclău, 1978 : 439) ; " scrum de clorofila " " cendre de chlorophylle " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519). On observe que le terme générique " cendre " couvre le sémantisme des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
apărea o frumoasă fotografie a lui Gheorghiu-Dej, însoțită de un articol în care se arăta că acesta se ocupa de "derusificarea" României 1092, pe 22, România era declarată "o fostă țară satelit"1093, iar pe 25, David Binder scria: "aerul abătut al românilor a fost înlocuit de o licărire latină și vorba lor e mai spirituală și mai veselă"1094. Pe 4 februarie, chiar și Gheorghiu-Dej se poate să fi avut o "licărire latină" cînd a aflat că Johnson aprobase finanțarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]