1,612 matches
-
din suprafața globului, americanii nu au practicat niciodată cu adevărat colonialismul. Ei se bazează pe state dependente, sau sateliți, practicînd, de cîte ori e nevoie, intervenții militare pentru a se reasigura de fidelitatea acestora. Apoi, pentru a menține comparația, așa cum abolirea sclaviei servea drept pretext pentru a justifica prezența britanică, apărarea drepturilor omului servește pentru a justifica puterea militară americană. Mai mult, ca și Franța sau Rusia revoluționară, S.U.A. reprezintă o mare putere fondată pe o filosofie universalistă și animată de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fixează pe ipostaza criticului, urmărind posibilitatea ca și acesta să practice liber intertextualitatea, cu toate consecințele ei (de exemplu, arhitectura textuală complicată prin dublarea limbajului, istoriei și a subiectivității). Calea către libertatea de mișcare intertextuală a scriitorului este condiționată de abolirea frontierelor genurilor (literatură/critică), tendință ilustrată de trei autori: Blanchot, Barthes și Butor. Opera nu este neapărat deschisă, ci neterminată (nedesăvârșită). Iar criticul ar putea să o întregească. Dorința lui Michel Butor nu este să refacă, ci să continuie. A
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o descifrezi, el este prezență semantică, formată din simboluri (ceea ce Cristophe Cusset numește, pentru intertext, locuri și semne), el conține și revelează propriul său sens" (Durand: 1992, 413). Fenomenul intertextual, în special prin componenta sa reiterativă, propune o analiză asupra abolirii timpului (Eliade), aspirație care apropie omul modern de cel arhaic. Scriitorul/lectorul ar trebui să-și asume o metafizică textuală care presupune transcenderea textului, ca manifestare singulară, irepetabilă și definitivă a scriiturii: "Dacă ne străduim să pătrundem semnificația adâncă a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Maud Reeves), polemizînd, în speech-uri publice, încărcate de patetism, cu aceștia. El visa (fapt confirmat și de universurile utopice, descrise în multe dintre cărțile sale) la o lume complet ieșită din canoanele clasice. Propovăduia amorul liber și îndemna la abolirea sentimentelor religioase. A încercat să pună în practică asemenea convingeri (de un radicalism absurd pînă la urmă, tiranic el însuși prin revers!) în viața personală. Se căsătorește mai întîi cu verișoara Isabel Mary Wells (din mărturisitul impuls obsesional-voluptuos al sexului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în jurul ideii de ideologie bazată pe înlocuirea capitalismului cu o societate fără clase sociale diferențiate prin proprietate. Prin urmare, în Dicționarul explicativ al limbii române 210, găsim următoarea definiție: "Comunism s. n. 1. Doctrină socială, politică și economică constituită pe principiul abolirii proprietății private și al instaurării proprietății colective. 2. Ideologia, teoria înfăptuirii societății comuniste. Din fr. communisme". Noul Dicționar Explicativ 211 oferă o definire asemănătoare termenului: "Comunism n. 1) Teorie care prezice înlocuirea capitalismului printr-o societate fără clase sociale diferențiate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
economiei ca domeniu distinct al activității umane, cu "logica" ei proprie, nu datează de prea multă vreme. Credința în existența legilor economice se impune, în țările industrializate europene, în secolul al XIX-lea. El susține că în 1830, în Anglia, abolirea legilor de ajutorare a celor săraci, decizie care instaurează piața muncii, a dus la triumful liberalismului și la perceperea economiei ca realitate autonomă și primordială în cadrul societății. Referindu-se la scrierile fondatorilor economiei (în special Ricardo și Malthus), Polanyi arată
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
românească instituții și practici moderne, în deplin acord cu spiritul veacului, accelerând procesul evoluției pe multiple planuri. Născut din conjugarea intereselor interne, pe de o parte, reprezentate de revendicările, tendințele sau predispozițiile (dar și obstrucțiile) reformiste ale boierimii moldo-valahe după abolirea regimului politic turco-fanariot și a celor externe, pe de alta, ilustrate prin creșterea apetitului anexionist al Rusiei înveșmântat în haina străvezie a protectoratului unilateral asumat asupra popoarelor creștine din Orientul european (inclusiv asupra Principatelor) pe fondul degradării continui a capacității
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
era o legiuire de sorginte rusească, cum au susținut unii, a dovedit-o și pașoptistul Teodor Rășcanu, care, în cuprinsul unui memoriu de mai târziu (1856) transmis ambasadorului englez la Constantinopol, Stratford Canning, respingând asemenea idee, propunea doar corijarea, nicidecum abolirea, Regulamentului Organic de către o Adunare constituantă sau de revizie a viitorului organism național 19. Așadar, societății românești extracarpatice, în ansamblu, i se asigura un cadru juridic nou, menit a încuraja și întreține năzuința spre progres, alăturată, desigur, obiectivelor înscrise ori
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
robiei în Moldova (completând legiuirea lui M. Sturdza, din ianuarie 1844, când fuseseră eliberați țiganii statului și ai mănăstirilor), iar în februarie, anul următor, a inițiat întocmirea proiectului de lege privind libertatea presei, pe care tot el o blocase anterior. Abolirea robiei și instituirea libertății presei, două vechi deziderate ale mișcării revoluționare și naționale, înfăptuite într-o vreme când "chestiunea română" se afla pe agenda diplomatică a marilor puteri europene, au avut un larg ecou în epocă și, în pofida limitelor generatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fiind foarte probabil. Acest lucru poate lua diverse forme pe micul ecran, la radio sau în ziare. Acumularea de mărturii, de exemplu, are un rol important în acest sens. Însă un om politic care, pentru a ne convinge de necesitatea abolirii legii orelor de muncă, ne citează mai multe cazuri de persoane care întâlnesc dificultăți în viață din cauza acestei legi, crește numărul de exemple conform cărora „legea celor 35 de ore este rea” și probabilitatea ca noi să considerăm rea această
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
proiectele lor, ambii filosofi aflați în dispută intenționează să prezerve liantul social; Lyotard consideră (la fel ca Rorty) că este posibil să suspenzi marile povestiri fără ca acest lucru să conducă la injustiție 126 (consecință pe care Habermas o reclamă din abolirea principiilor tari). Intervenind în această triadă discursivă, Hassan afirmă că accentul lyotardian pe diferend și incomensurabilitate în domeniul discursurilor noastre, precum și inserarea metaforei, ludicului, dorinței sau puterii în interiorul raționalității postmoderne sunt în concordanță cu propriile sale opinii în legătură cu postmodernitatea și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
diferențe moarte"351 (s. a.). Personalizarea sau "cea mai mică diferență marginală" se constituie ea însăși într-o constrângere ce contribuie la proliferarea sistemelor de obiecte; Baudrillard remarcă însă că instituirea diferențelor de statut prin intermediul posesiunii de obiecte introduce de fapt abolirea diferențelor reale dintre oameni. Relația dintre obiecte și valoare este una reprezentativă pentru analiza baudrillardiană, lucru remarcat și de Heinz-Gerhard Haupt, care afirmă că "în primul rând, sociologul francez Jean Baudrillard a indicat legătura dintre consum și formarea gustului și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și ideea de spectacol sau aceea de putere (în sensul foucauldian): "Asistăm la sfârșitul spațiului cu perspectivă (espace perspectif) și panoptic (care rămâne încă o ipoteză morală solidară tuturor analizelor clasice asupra esenței "obiective" a puterii), și prin urmare la abolirea însăși a spectacolului. [...] Nu ne mai aflăm în societatea spectacolului, despre care vorbeau situaționiștii, și nici în tipul de alienare și de represiune specifice pe care ea le implica"392 (s. a.). După cum se poate observa, o dată cu negarea structurilor caracteristice modernității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ei în hiperrealitate va fi un demers pe care filosoful francez îl va continua și îl va radicaliza, descriind pseudo-formele realității care se "volatilizează" prin asimilarea numeroaselor "reproduceri" oferite de mass-media sau de întreaga societate postmodernă. În această manieră, prin abolirea reprezentării și prin reproducerea artificială a realității se ajunge la al treilea nivel al simulării, acela în care nu mai există nici imitație a unui original, nici serialitate, ci doar "modele". În cultura hiperreală pe care o descrie Baudrillard, "doar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la o realitate exterioară pe care se presupune că ele o reprezintă. Acest "inchizitoriu" uită complet de seducție, ca și de posibilitatea acelui limbaj primar (saussurian, și, într-o anumită măsură, barthesian) care se bazează pe ritualul semnelor și pe abolirea sensului și nu pe conceptul de referință. Se observă aici apropierea teoretică de perspectiva lui Derrida de înlăturare a semnificatului transcendental, a sensului de profunzime sau a conceptelor-cheie ca Adevăr, Bine, Dumnezeu. Această situație este, de fapt, ancorată în programul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din cetățile aliate. Este un semn de solidaritate între state și nu de absorbție de către o federație superioară. Acest fenomen de estompare progresivă a frontierelor juridice arată în plan subiectiv formarea unei "societăți civile europene". Integrarea negativă a Europei, prin abolirea barierelor care împiedicau libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor, reproduce fenomenul unificării piețelor, realizat în cadrul statelor naționale pe parcursul formării lor. Piața unică, eliberată de un mare nu-măr de reglementări protecționiste ale statelor, constituie într-o oarecare măsură infrastructura
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
inventează noțiunea de suveranitate pentru a pune ordine în sistemul de "guvernanță multiplă"39 al epocii respective, care la rîndul ei estompa frontierele între sfera privată și cea publică, între orașe, regiuni, regate și imperii... El nu decretează dintr-o dată abolirea tuturor corpurilor intermediare și construirea statului absolut, fără concurență din partea altor actori (pentru aceasta trebuie să așteptăm contribuția lui Hobbes). Cînd citim "Les Six Livres de la République" descoperim o "constituție" deosebit de complexă, o articulare subtilă de corpuri și colegii, de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
creare a pieței economice comune prin înlăturarea barierelor pentru comerț, investiții, libertatea de stabilire și de circulație a persoanelor. Prin acest model de integrare europeană nu se stabilește nici un model care trebuie ulterior difuzat la nivel național. Se prevede doar abolirea barierelor între țările membre în vederea creării unei piețe comune, fără a se indica cum trebuie guvernat acest spațiu comun. Pentru detalii asupra unor definiții detaliate asupra termenului de integrare negativă, vezi: Claudio Radaelli, T. Börzel, T. Risse, C. Knill și
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în prezența unor competențe concurente în aplicarea dreptului comunitar. Regulamentul 1/2003 reprezintă, fără îndoială, o schimbare radicală în ceea ce privește implementarea regulilor de concurență prevăzute în art. 101, art. 102 T.F.U.E. Principalele noutăți prevăzute se referă la înlocuirea sistemului notificării prealabile; abolirea monopolului Comisiei în aplicarea art. 101(3).Prevederi detaliate privind raporturile dintre Comisie, autorități naționale în materia concurenței și instanțele naționale au fost impuse de schimbările profunde petrecute în spațiul economic comunitar în general și în domeniul concurenței în special
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
ale statelor membre; astfel fiecare stat membru poate nu doar să facă schimb de informații și să folosească, ci și poate să conducă investigații în numele altui stat în aplicarea art. 101, 102 T.F.U.E. În ceea ce privește implicarea instanțelor naționale, trebuie precizat că abolirea monopolului Comisiei Europene în materia exceptărilor și confirmarea faptului că instanțele naționale pot aplica art. 101 și 102 din T.C.E. constituie un prim pas în îmbunătățirea aplicării acestor reguli de concurență. Regulamentul 1/2003 confirmă cooperarea dintre instanțele naționale și
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
În primul capitol al lucrării de față, acest caracter trimitea la o miză epistemologică; în acest loc, el definește istoria ca „timp plin“ al așteptării lui Mesia și, din punct de vedere politic, ca orientare paradoxală a acțiunii profane către abolirea propriului țel. 2.2. Istoria fără progres Din punctul de vedere al lecturii de față, textele lui Benjamin despre conceptul de „istorie“ devin interesante atunci când răspund unei întrebări precise: În ce fel obiectele sau figurile modernității urbane pot fi înțelese
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lor. În cazul esteților decadenți se poate spune că locuința este omul însuși, interiorul devenind o expresie a interiorității, o "image de l'âme" (Séverine Jouve). Pe cale de consecință, există o relație aproape simbiotică între estet și casa sa, prin abolirea exteriorității compromise, degradate, și replierea către propria interioritate ca spațiu privilegiat. Absorbția exteriorului în interior unde este reinvestit estetic pe baza unui metabolism artificial, specific decadent conduce la ceea ce Séverine Jouve numește "case introvertite". "Decadența propune case introvertite, locuințe unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]