1,587 matches
-
nu se poate vorbi decât după 1500) și nici edicifiu parohial (satul apare doar pe la sfârșitul secolului al XV-lea), ci lăcaș de cult al unei mănăstiri ortodoxe. Într-adevăr, „Viziunea Sfântului Petru din Alexandria”, redată pe peretele nordic al absidei altarului, reprezintă un element iconografic vehiculat cu preponderență în lumea monastică. De asemenea, în arhiva familiei Kendeffy, într-un document din secolul al XV-lea, Nicolae, fiul lui Ioan I Cândea, apare menționat ca Nicodim, antroponim cu profunde rezonanțe monahale
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
pe latura de nord, iar fundația din piatră fiind înclinată pe direcția transversală a bisericii. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali și îmbinate direct prin cioplire. Ea are formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă poligonală. Pereții interiori și exteriori ai edificiului au fost căptușiți cu scândură așezată vertical. Temelia bisericii este din piatră. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 2001
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
același stil arhitectonic ca și bisericile bănățene din jurul Făgetului timișan aflat la mică distanță. Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe latura de vest, realizându-se o formă
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
München pentru a realiza o zugrăveală provizorie într-o culoare gălbuie. Pereții interiori au fost zugrăviți cu motive ornamentale românești (romburi cu cruci în mijloc) pe pereții superiori ai naosului, cu panouri dreptunghiulare cu o cruce mare în mijloc (în absidele din fața altarului) sau cu motive în formă de steluțe pe un fond gălbui (în arcada din fața altarului și în conca altarului). Pictarea catedralei a fost extinsă și terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
un fond gălbui (în arcada din fața altarului și în conca altarului). Pictarea catedralei a fost extinsă și terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase Demian a pictat locurile rămase libere deasupra altarului și în absidele laterale, renunțând ulterior din motiv de boală. Apoi a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu care a definitivat pictura catedralei. Serbările prilejuite de sfințirea catedralei au început cu ședința festivă a sinodului arhidiecezan, convocat în sesiune extraordinară la
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri, cu tăieturi curbilinii în profil și pe căpriori masivi. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din tablă zincată. Absidele laterale și pridvorul au acoperișuri separate, marcate cu cruci. Biserica are formă de cruce (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre cu gratii (una în
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
cu tăieturi curbilinii în profil și pe căpriori masivi. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din tablă zincată. Absidele laterale și pridvorul au acoperișuri separate, marcate cu cruci. Biserica are formă de cruce (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre cu gratii (una în axa altarului, una în proscomidiar, una în diaconicon și câte una în pereții laterali ai naosului). În interior
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
contur octogonal. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-au practicat două ferestre de 0.60x0.70 metri, lipsite de elemente decorative. Naosul are o formă dreptunghiulară (4.80x5.80 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află patru ferestre: câte una în absidele laterale și în pereții laterali. Inițial, în naosul actual era cuprinsă și „tinda muierilor”. Ulterior, naosul a fost extins spre vest, unde s-a construit pronaosul. Altarul are
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
bârne, în care s-au practicat două ferestre de 0.60x0.70 metri, lipsite de elemente decorative. Naosul are o formă dreptunghiulară (4.80x5.80 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află patru ferestre: câte una în absidele laterale și în pereții laterali. Inițial, în naosul actual era cuprinsă și „tinda muierilor”. Ulterior, naosul a fost extins spre vest, unde s-a construit pronaosul. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.50
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
dispuse simetric. Aici se află patru ferestre: câte una în absidele laterale și în pereții laterali. Inițial, în naosul actual era cuprinsă și „tinda muierilor”. Ulterior, naosul a fost extins spre vest, unde s-a construit pronaosul. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.50 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
pereții laterali. Inițial, în naosul actual era cuprinsă și „tinda muierilor”. Ulterior, naosul a fost extins spre vest, unde s-a construit pronaosul. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.50 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.70 metri), una mai mică în peretele sudic al absidei (0.40x0.50
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.50 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.70 metri), una mai mică în peretele sudic al absidei (0.40x0.50 metri) și o a treia în peretele estic al proscomidiarului (0.30x0.40 metri). Deasupra altarului se află o boltă octogonală.
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.70 metri), una mai mică în peretele sudic al absidei (0.40x0.50 metri) și o a treia în peretele estic al proscomidiarului (0.30x0.40 metri). Deasupra altarului se află o boltă octogonală.
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
din Ștefan cel Mare are un plan asemănător cu al bisericilor "Sf.Sava" din Iași și "Sf. Gheorghe" din Galați, precum și cu cel al bisericilor din Buciulești, Bozienii de Sus și Budești în județul Neamț. Ea are plan triconc, cu absidele laterale înglobate în zidărie și marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare și cu absida altarului semicirculară și decroșată față de restul construcției. La o înălțime de 1,20 m de la pământ, soclul din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
Iași și "Sf. Gheorghe" din Galați, precum și cu cel al bisericilor din Buciulești, Bozienii de Sus și Budești în județul Neamț. Ea are plan triconc, cu absidele laterale înglobate în zidărie și marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare și cu absida altarului semicirculară și decroșată față de restul construcției. La o înălțime de 1,20 m de la pământ, soclul din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă în dinți de fierăstrău ce înconjoară biserica. De la acest brâu, pereții exteriori sunt văruiți
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
a fost dărâmat, de sub stratul de var au apărut fragmente ale valoroaselor fresce ortodoxe de odinioară. Cu materialul recuperat de la biserica veche a fost ridicat, în anul 1880, un nou lăcaș de cult reformat, asemănător din punct de vedere planimetric: absidă semicirculară nedecroșată, navă dreptunghiulară, cosolidată prin patru contraforți scunzi, și un turn-clopotniță etajat, cu un coif piramidal, învelit în tablă (la acoperișul propriu-zis s-a utilizat țigla), ridicat deasupra unicei intrări răsăritene. Într-adevăr, edificiul prezintă o orientare inversată, prin
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
bucureștean din 1683, însemnările marginale îl atestă în folosința satelor, timp de 200 de ani: “a bisericii Runcu, dar mai ales a lui Constantin Jurj, la trei sate, 1863”. Biserica din secolul al XIX-lea, este de plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
au întâlnit slujitorii ei din toate provinciile românești. Cea dintâi realizată, în 1859, este tâmpla, o tradițională și amplă Răstignire, cu Longhin sutașul și Mironosițele, urmată de friza apostolilor. Între uși și deasupra lor, ca pretutindeni în naos și în absidă, se remarcă bogăția de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le întâlnim de un veac: Sf. Troiță, Maria cu arhanghelii, soboarele îngerești, jertfa lui Avram; proorocii mesianici “Isus Hristos pâinea vieții”, arhierei și
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
policandru (donat de Gavrilă Pavă în 1876). este construită din bârne de brad cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe tălpi de stejar. Edificiul are un acoperiș din draniță. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși; una în în peretele sudic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Biserica de lemn din Rădășeni are
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
este dreptunghiular și are trei ferestre dreptunghiulare (0.70x1.30 m) încheiate în arc în plin cintru. Două ferestre se află pe peretele sudic și una pe cel nordic. Deasupra pronaosului și naosului este o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, amplasată la distanțe de 0.80 m de peretele longitudinal și de 1.10 m de catapeteasmă. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
distanțe de 0.80 m de peretele longitudinal și de 1.10 m de catapeteasmă. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară (0.70x1.30 m) în axa absidei și celelalte, de formă pătrată, în cele două nișe (0.22 m). Acest spațiu este acoperit și el cu o boltă semicilindrică, în continuarea celor din pronaos și naos. Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de 7,40 m. Iconostasul de lemn, cu uși traforate și pictat, face legatura cu altarul, în lungime de 3,75 m, terminat cu un capăt poligonal cu cinci laturi. Presupunem că această formă de plan, cu pronaosul poligonal și absidă încroșată, este direct influențată de forma anterioarei biserici sătești. Volumul spațiilor create este strâns legat de rolul și funcțiunea care o îndeplinesc, ele prezentând înălțimi și sisteme de acoperire interioară diferite. Deasupra spațiilor destinate pronaosului, a naosului precum și a altarului
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
Gana Galilei” și altele, caracteristicile iconografiei ortodoxe. Bolta naosului este rezervată amplei compoziții a ,Dreptei Judecăți”, pe când pictura pereților cuprinde scene din viața lui Iisus Hristos și galeria unor sfinți, între care Dimitrie, Ecaterina, Anastasia și Agata. Partea superioară a absidei cuprinde scene din viața Mântuitorului, pe când pereții sunt rezervați unor sfinți ca ,Vasile cel Mare” și galeria preoților, între care a lui ,Ioan Duma hirotonit”.
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
creații artistice de acest gen din anii respectivi din Imperiul Rus. Evocă aspectul arhitectural exterior al unei biserici caracteristice pentru Grecia, patria istorică a comanditarilor chișinăueni. Planul în formă de cruce cu ramurile egale. La ramura de est este alipită absida altarului, la cea de vest - clopotnița. O particularitate constructivă este perechea de arcuri care se intersectează spațiul central, și prezintă baza cupolei octogonale, acoperită cu o cupolă. Silueta este înviorată de două turle voluminoase, cu cornișele în „volane”, repetându-se
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău () [Corola-website/Science/328950_a_330279]