1,052 matches
-
care vor conduce, prin generalizare și abstractizare, la formarea conceptului de număr natural; c. variate și nuanțate exemplificări cu ajutorul materialului didactic, concordante cu specificul gândirii preșcolarilor, pentru ilustrarea situațiilor posibile, urmate de sublinierea notelor caracteristice, ce conduc spre generalizări și abstractizări; d. abordarea interdisciplinară a număratului, ce trebuie exersat nu numai în cadrul activităților cu conținut matematic, ci și al celorlalte activități comune sau la liberă alegere, acolo unde solicitările specifice acestora o impun; e. o mai mare doză de creativitate a
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
în situația de a căuta soluții și de a verbaliza acțiunile îndeplinite. Prin aceste jocuri se dezvoltă potențialul intelectual și acțional creator al preșcolarilor, spiritul de observație, posibilitățile de verbalizare și exprimare orală, capacitatea de analiză și sinteză, de comparație, abstractizare și generalizare. Ele aduc un spor de eficiență în pregătirea copiilor pentru școală. Jucându-se copiii învață cu plăcere elementele de logică matematică. Pentru planificarea judicioasă a jocurilor logico-matematice se selecționează și se adaptează conținutul, formele de organizare și metodologia
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
caracterizată prin proliferarea neobișnuit de puternică a clișeelor. În procesul clișeizării se pot observa câteva căi și/sau etape distincte. Cuvintele devin clișee lexicale prin preferința actuală a locutorilor pentru sensurile figurate și prin diverse modificări semantice ale termenului originar (abstractizare , desemantizare). Clișeele-sintagmă de care ne-am ocupat (la nivelul/la nivel de, pe probleme, pe temă etc.) constituie "faza acută" de lansare a unor locuțiuni, după care, odată cu dispariția entuziasmului pentru folosirea lor, ceea ce a fost la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
auzitorii. Natura activității implicată În rezolvarea probelor la testul Borelli-Oléron este complexă. Inteligența generală se manifestă În răspunsurile verbale ca și În conduitele adaptate. Probele implică coordonarea și structurarea spațială perceptiv-motrică, dar În același timp și posibilitățile de memorare, Învățare, abstractizare ale subiectului. Se face apel În mod deosebit la aspectele vizuale ale funcțiilor cognitive, percepția, atenția și memoria vizuală. Pe baza testului BorelliOléron se pot cunoaște calitățile gândirii subiectului: plasticitatea și rapiditatea gândirii, claritatea, consecvența riguroasă, caracterul critic sau profunzimea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de mișcare, care sunt mai mult sau mai puțin generale. De aceea surzii știu mai mult să facă decât să Înțeleagă ceea ce percep. (T.Căliman,1975). Dar, În urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să Înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au Înțeles Înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În construcții, machiori, stiliști. Disciplina educației plastice promovează direct conceptul de includere socială de succes pentru această categorie defavorizată. În cazurile fericite, acești elevi pot urma, după absolvirea gimnaziului, licee vocaționale sau ulterior chiar Învățământ superior de artă. Deprinderile de abstractizare Însușite prin intermediul practicii artelor vizuale se pot transfera cu succes și către celelalte discipline. De asemenea, probleme ridicate de alte discipline Își pot găsi rezolvarea prin concretul desenului, modelajului, altor tehnici, unde acestea sunt analizate, descrise, problematizate, conversate, până la urmă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de lucru diferențiate; * Însușirea de informații privind marile opere artistice; * facilitarea dezvoltării gândirii abstracte și implicit și imperios a capacității de a transfera noțiuni și concepte În alte zone decât cele artistice; * dezvoltarea creativității, a imaginației și a capacității de abstractizare - extrem de deficitară la această categorie de elevi; * dezvoltarea percepției spațiale, a spațiului bidimensional și tridimensional, precum și a redării spațiale În plan bi și tridimensional; * promovarea reală și activă a conceptelor de interdisciplinaritate, pluridisciplinaritate și transdisciplinaritate, prin metodele abordabile la activitățile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
dactileme, exprimare plastică, toate acestea Înlesnind achiziția limbajului verbal. Astfel, unul dintre obiectivele generale de Însușire a limbajului la acești copii, pe care se bazează Întreaga metodologie didactică specială, este stimularea, exersarea proceselor intelectuale, exersarea operațiilor gândirii - analiză, sinteză, comparație, abstractizare, genetralizare, la care contribuie cu succes disciplina educației plastice, prin temele și tehnicile tratate În auxiliarul didactic, prin metodele și procedeele de stimulare a creativității propuse de acesta. Educatorii deficientului de auz au tendința de multe ori să-i dezvolte
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În funcție de gradul și momentul pierderii auzului, deficiența de auz afectează toate procesele psihice, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. C.Pufan specifica faptul că gândirea persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea fiind realizate dominant prin suport vizual, imaginația este reproductivă, memoria este de scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți În decodarea semantică Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, În planul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
organelor fonatorii educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor emiterea și formarea vocii corectarea defectelor de pronunție Învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a Înțelege corect mesajul și pentru a construi mesaje inteligibile. Pentru a Înțelege semnificația unui cuvânt necunoscut se folosesc diferite metode și mijloace: contactul nemijlocit cu obiectul atunci când e cazul reproducerea lui
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de noi mijloace operatorii de restructurări sau organizări speciale în cadrul întregului sistem psihic uman. De aceea, se consideră că învățarea este în diverse cadre generativă sau formativă și constructivă. Învățarea cognitivă contribuie și se sprijină pe dezvoltarea analizei și sintezei, abstractizării și generalizării, a comparației și clasificării, a algoritmicii și euristicii, a sistematizării și organizării logice a gândirii. În centrul preocupărilor învățării cognitive este conținutul informațional cognitiv asimilat. De aceea, programatic, învățarea cognitivă este potrivnic superficialității și formalismului. Se poate învăța
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de societate se ilustrează invocând aspecte ale vocabularului (care reflectă transformările sociale, imbogâtindu-se datorită dezvoltării culturii materiale și spirituale a vorbitorilor), aspecte ale morfologiei (categoriile gramaticale reprezintă un salt calitativ fn limba), aspecte ale sintaxei (care exprimă creșterea gradului de abstractizare și complexitate a gândirii). Dacă țineam seama că între apariția limbii și a societății există raporturi de interdependenta, păstrate de-a lungul istoriei Ier. funcțiunea principala'a limbii este de a realiza comunicarea, schimbul de informații, idei, sentimente, între membrii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
vedere eficientă actului didactic. 1. EXPLICAȚIA este o metodă ce urmărește lămurirea și clarificarea unor noțiuni, principii, legi, prin relevarea notelor esențiale, a legăturilor cauzale. Se folosește în predarea deductiva a unor cunoștințe gramaticale care nu presupun un proces de abstractizare mai amplu, la demonstrarea valorii unor tabele și scheme gramaticale, în lămurirea temelor pentru acasă, în indicarea modelului exercițiilor. Ori de câte ori elevii nu-și pot însuși cunoștințele ortografice pe bază de reguli, se recurge la explicație, pentru că nu se poate amâna
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a intui în sensul realității lingvistice înseamnă a prezenta cuvântul crin. Analiza paralelă a cuvântului și a realității reflectate, îmbinarea, deci a celor două sisteme de semnalizare înlătura rigiditatea, contribuie la atragerea elevilor spre căutare, cercetare, descoperire, înlătura excesul de abstractizare, realizându-se o armonie care atrage pe elevi. Lecția despre substantiv se poate realiza chiar în natură. Elevii știu din clasele anterioare despre "nume". Degajați, despovărați de monotonie și răceală, elevii descoperă entuziasmați atâtea "nume" pe care le spun sau
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
învățământului românesc cuprind în esența lor și referiri la educarea creativității, înțeleasă ca un proces continuu ce trebuie realizat pe tot parcursul școlii. În acest sens, se are în vedere: dezvoltarea la elevi a operațiilor gândirii logice (analiza, comparația, sinteza, abstractizarea, generalizarea) și a operațiilor specifice obiectelor de specialitate; dezvoltarea imaginației creatoare, a capacităților de inovație și invenție; existența în școală a unor laboratoare și ateliere bine dotate, a unor cercuri tehnico - științifice și literar artistice conduse de profesori creativi; asigurarea
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
creatoare. Atitudinile necreative pot să apară în contextul existenței unor factori perturbatori, ele constituind, de fapt, factori de blocaj pentru creativitate. Specialiștii consideră a fi atitudini necreative: egoismul (intoleranța, centrarea pe sine, snobismul); impulsivitatea exagerată (imprudența, nerăbdarea, iresponsabilitatea); capacitatea de abstractizare semantică. Elevul creativ va ști să dea frâu liber exprimării ideilor proprii, fără teama de a nu-i fi acceptate, va avea curajul de a fi original, chiar „împotriva curentului”, dacă e cazul, nemaifiind un spectator, ci un actor activ
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
fluiditatea gândirii; - se dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă, de disciplină, de ordine; - facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor; - formează și dezvoltă unele deprinderi practice elementare de muncă organizată; - antrenează operațiile gândirii: analiza, sinteza, comparația, clasificarea, ordonarea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea; - asigură însușirea mai rapidă, mai temeinică, mai accesibilă și mai plăcută a unor cunoștințe relativ aride pentru această vârstă. Cerințe: scopul didactic se formulează în concordanță cu cerințele școlare; o formulare corespunzătoare a scopului determină o bună orientare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
redat într-un mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui Ogden și Richards (cf. Tullio de Mauro, 1978:172). Modelul saussurian mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul dacă nu o abstractizare și o generalizare a lucrurilor și stărilor de lucruri ale lumii extralingvistice. Plecăm, însă, ca premisă de lucru, de la modelul triadic al limbajului, în care referențialitatea este caracteristica limbajului de a trimite sau de a se referi la lume. Într-
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
verificat cunoașterea în acțiunea practică. Însuși convenționalismul și arbitrarietatea limbajului văzute de autorii menționați ca o „debilitate” a acestuia au constituit totuși și o imensă resursă de a accede la cele mai complexe teorii și legi științifice prin potențialul de abstractizare și generalizare aflat în limbaj. Chiar dacă cei doi gânditori vorbeau despre valabilitatea pur artistică a limbajului, și într-adevăr ipotezele (științifice sau nu) sunt o „creație artistică” în sensul că sunt un produs al minții și imaginației noastre, cu toate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
categoria obiectelor de studiu și cea a autorilor de studii. Feminismul liberal construiește pe baze pozitiviste, pornind astfel de la premisa că obiectivitatea studierii relațiilor internaționale este deopotrivă posibilă și necesară. Ca atare, nu va detecta limitele și subiectivitatea ascunse în abstractizările larg împărtășite ale descrierii lumii internaționale, limitându-se la a fi reformist, nu revoluționar. Pe agenda de cercetare a acestei abordări a politicii internaționale se regăsesc subiecte precum: evaluarea gradului în care drepturile omului, așa cum sunt ele consacrate pe plan
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
și a II-a, când înțelegerea mesajului lecturii trece prin gândirea concret-intuitivă a copilului și cărți cu mai puține imagini pentru elevii din clasele a III-a și a IV-a, când gândirea trece spre o mai accentuată fază de abstractizare. Caietul de lecturi suplimentare Lumea copilăriei este plină de pasiuni. Nu este greu să constatăm că în sufletul micului școlar și mai târziu, pasiunea pentru citit se va preface într-o profesie bogată în împliniri în domeniul literaturii sau, de ce
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
mai grav să o facă să fie neînțeleasă de cei cărora această limbă le aparține. 2. Limba și comunicarea În procesul de comunicare oamenii utilizează unele simțuri: văzul, auzul, pipăitul dar și limba. Limba ca instrument al vorbirii, redă prin abstractizare imaginea pe care omul o are asupra unui concept, imagine care trebuie însușită și înțeleasă la fel de toți, permițând prin aceasta, comunicarea și înțelegerea mesajului. Apariția unor noi noțiuni, necesită cel mai adesea o nouă denumire și această formă ia ființă
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
noi noțiuni, necesită cel mai adesea o nouă denumire și această formă ia ființă într-un sistem lingvistic determinat, cel al societății care a creat această noțiune. Conceptele, în realitate nu există. Singure, există obiectele! Individul printr-un proces de abstractizare face ca o realitate, să devină un concept. Ansamblul cunoștințelor de care dispune un vorbitor asupra limbii este interiorizat într-o gramatică care trebuie să permită producerea și înțelegerea enunțărilor, el trebuie să aibă cunoștințele asupra limbii pe care o
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
fond de tahilalie, cu spasme și blocaje în cursul vorbirii expresive și spontane. Vocabularul este sărac, cu stereotipii verbale și dificultăți în reținerea și evocarea cuvintelor. Se observă și o serie de dificultăți în funcțiile superioare ale limbajului, deficitare fiind abstractizările și generalizările. Propozițiile sunt simple, sintezele verbale comunicative sunt defectuoase. Scrisul este dezordonat, cu greșeli gramaticale specifice. Vocabularul este slab dezvoltat, exprimarea este greoaie și incorectă. Deoarece pronunță greu unele sunete, asta îi dă o stare de timiditate și agresivitate
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
capacitate imaginativă. Gândire preoperațională, decalată însă față de normalul cronologic. Nu structurează un câmp perceptiv pe bază de reprezentări mintale. Înțelegerea gesturilor și a mimicii este la nivelul vârstei, dar înțelegerea vorbirii este afectată. Nu poate realiza operații de generalizare sau abstractizare. Voința - este un copil destul de încăpățânat, care are nevoie de stimulare și motivare pentru a se angrena în activitate. În familie manifestările de opoziție și negativism sunt accentuate, fără a ține seama de un membru anume al familiei. Din punct
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]