678 matches
-
spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost așezate în racla de argint, o porțiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de oseminte, ci de sfinte
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă "en berceau" (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susținere spre care converg nervurile unui segment de
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în care familia de lăstuni își face cuib pe o navă, însă ei nu bagă de seamă mișcarea vasului și sunt indiferenți la atenția pasagerilor. Unul și același cuib poate servi o familie
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
zburând” preotul ia sfânta steluță de pe sfântul disc și face semnul crucii deasupra acestuia, lovind ușor cu ea în cele patru parți ale sfântului disc): Sfânt, Sfânt Sfânt, Domnul Savaot!...” La sfârșitul Liturghiei, după Împărtășire, sfânta steluță este așezată împreună cu acoperămintele și cu sfânta copie pe disc, și duse la proscomidiar, de preot sau diacon, după ecfonisul: „...totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor”.
Steluță () [Corola-website/Science/315667_a_316996]
-
dispus copierea întregii picturi. Printre odoarele Bisericii Coșula care se mai păstrează și astăzi menționăm o "Cruce de metal", în stil apusean, trei broderii cu caracter religios în fir de mătase cu perle, cel mai mare având și două rubine ("Acoperământul" pentru Sf. Disc, "Acoperământul" pentru Sf. Potir, "Aerul" sau văzduh pentru Sf. Vase) și un "Epitrahil", lucrate de mână și atribuite cneaghinei Anghelina, soția vistiernicului Matiaș, ctitorul bisericii. Casa egumenească din curtea Mănăstirii Coșula datează din secolul al XVII-lea
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
Printre odoarele Bisericii Coșula care se mai păstrează și astăzi menționăm o "Cruce de metal", în stil apusean, trei broderii cu caracter religios în fir de mătase cu perle, cel mai mare având și două rubine ("Acoperământul" pentru Sf. Disc, "Acoperământul" pentru Sf. Potir, "Aerul" sau văzduh pentru Sf. Vase) și un "Epitrahil", lucrate de mână și atribuite cneaghinei Anghelina, soția vistiernicului Matiaș, ctitorul bisericii. Casa egumenească din curtea Mănăstirii Coșula datează din secolul al XVII-lea și este catalogată ea-însăși
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
păstrate din vremea lui Ștefan cel Mare. Muzeul din incinta mănăstirii, aflat în curtea complexului medieval Popăuți, a fost demolat în ultimul deceniu al secolului al XX-lea și pe locul său a fost construită o biserică nouă cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, în formă de navă și fără a avea turle. Zidul bisericii are 80 cm grosime, cu spații interioare de 33,5 m în lungime, 8,5 m lățime și 12 m la abside, 19 m înălțime. Pe lângă biserica
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
ianuarie 1759. Lipsită de venituri, Biserica "Sf. Dumitru" a început să se ruineze. Astfel într-o carte domnească din 20 iunie 1761 se menționează că "„sfânta bisărică din trecerea vremilor rămâind de tot părăsită și la răsipă și stricare atât acoperământul ei cu cele den afară cât și înlontrul ei. Dar în trecută vreme găsindu-să niște neguțitori creștini carii din râvnă dumnezăiască fiind îndemnați și prin carte de milostenie a mitropolitului ce au fost mai înainte și cu cât au adunat
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
a învățat - descoperind unele sugestii în natură - să împletească fibre din coaja copacilor și fire de blană răsucite. Așa a creat - mai cu seamă după inventarea „războiului de țesut” și a metodei de a încrucișa, de a țese fire - diverse acoperăminte, mai ales pentru pereți și pardoseli (pentru că aceste zone să fie mai călduroase, mai prietenoase, să inducă echilibru spațial și plăcere vizual-tactilă. Această metodă a perpetuat țesătura în 2 fețe și foarte diversă ca posibilități de expresie. Ea stă la
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială. Interiorul este format din două încăperi micuțe și o tindă. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică. În prima încăpere, care este cea mai mare și fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
se numește un acoperământ decorativ, împodobit cu perdele din stofe scumpe, fix sau mobil, instalat drept podoabă deasupra unui tron, a unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc. ul își are originea în țările Orientului. În Europa a apărut în dormitoarele burghezilor
Baldachin () [Corola-website/Science/321856_a_323185]
-
poarte doar hainele care o identificau cu grupul religios căruia îi aparținea. În plus, fiecare persoană purta capul acoperit cu un obiect care îl distingea funcție de rang, profesiune, același pe toată întinderea imperiului. Turbanul, fesul boneta sau alte tipuri de acoperământ de cap trădau sexul, rangul sau profesiunea, cât și statutul de militar sau civil. Diversitatea de obiecte de îmbrăcăminte era strict reglementată de legi speciale începând cu domnia lui Suleiman Magnificul. Sultanul Mahmud al II-lea a urmat exemplul lui
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
scris în pisania nouă, de deasupra intrării în naos: Din 1932, Mamu redevine mănăstire de maici, aflate sub ascultarea stareței Evpraxia Ungureanu. Timp de 28 de ani, până în 1960 viața de obște este din nou înfloritoare. În anul 1932 Societatea „Acoperământul Maicii Domnului” construiește niște chilii cu pridvor pentru maicile ostenitoare la această mănăstire. După o reparație a tuturor chiliilor săvârșită între anii 1956-1958, doi ani mai târziu, în 1960, în urma aplicării decretului 410 din 1959, mânăstirea este desființată și transformată
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
singura artistă angajat antifeministă, cu un progam strict neoconservator, critic la adresa feminismului canonic, de import. Problema fundamentală a lucrărilor sale nu este, cum pare la prima vedere, religiozitatea, simbolismul (neo- sau ultra-) ortodox și nici chiar profesismul. Instalații precum „Spălătoreasa”, „Acoperămintele sfintelor”, „Pietrele noii fundații”, „Vasul curățirii”, „Pomul vieții”, „Covor de primire” etc. etc., reprezintă ce le mai aplicate și pregnante, chiar opresive cristalizări ale spiritului „reacționar” antifeminist, adevărate manifeste ale recuzării feminismului de pe înseși pozițiile feminine specifice civilizației patriarhale (orribile
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
Acoperământul Maicii Domnului este un așezământ monahal ridicat pe teritoriul actualei comune Dorna-Arini din județul Suceava, în vatra satului Gheorghițeni. Complexul monastic este situat la aproximativ 5 kilometri de stațiunea Vatra Dornei, spre Piatra Neamț pe partea stângă a râului Bistrița la
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
Tomisului, precum și ale unor companiilor din Suceava și Constanța. Sfințirea s-a făcut pe 20 octombrie 2004 de către Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului și de către Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Hramurile așezământului au fost alese ca fiind acelea al Acoperământului Maicii Domnului, al Sfântului Mare Mucenic Procopie și al Sfintei Cuvioase Elisabeta. Ulterior, așezământului i s-au alăturat un hotel cu cinci etaje finalizat în 2005 cu un pavilion administrativ aferent și spații de producție, precum și terenuri de până la 20
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
al XXI-lea, a fost construită o clădire socială și s-a pictat interiorul bisericii de către pictorul Gheorghe Vartic. În anul 2007 preotul Cristian Rotaru plănuia realizarea unui mic muzeu cu vechi cărți, sfinte evanghelii și obiecte de cult, precum acoperământul de potir, cusut cu fir de aur și mătase, din vremea ctitorului. În apropiere de zidul vestic al bisericii se află un monument funerar, reprezentând doi copii mângâiați de un înger. Această sculptură a fost executată de un meșter italian
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
în 1768 biserica cu hramul "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril" din satul Doroțcol, în 1771, biserica din satul Mahala ; în 1772, biserica din satul Cuceri, iar în 1773, biserica din satul Delicova. În 1769 Daniil hirotonisește un preot pentru biserica " Acoperământul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeuzeu" din satul Sechireani. Între anii 1768-1774, are loc un nou război ruso-turc, fapt care face ca între 1769-1774 toate teritoriile din jurisdicția Mitropoliei Proilaviei, împreună cu Moldova și Țara Românească, să se afle sub ocupația și
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
vestice ale culmii Rotundă, în relativă proximitate a vârfului Ghimelcea, fiind de fapt o veche galerie de prospectare. În satul Cucova din comuna Valea Seaca, se găsește o mănăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfântă Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului.
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
înfățișarea fizică mergeau împreună. Spre exemplu, diferitele ordine sufite puteau fi identificate după stilul turbanelor și cutele veșmintelor lor. Autocrații reformatori din secolele al XIX-lea și al XX-lea au încercat adesea să elimine loialitățile locale, insistând asupra unui acoperământ al capului standardizat. Veșmântul islamic purtat de femei nu are nici un fel de precedente istorice speciale, deși se conformează la modul general, ideilor despre modestia feminină extrase din Coran. Cunoscute sub numele de "ziy shari`" și "hijab", aceste veștminte sunt
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
al XIX-lea și douăzeci de compoziții din secolul XX. Tradițiile artistice ale ordinului au influențat și pictura sau caligrafia. Muzeul din Konya păstrează mari valori, precum acel prim manuscris împodobit cu aur al poemului Mathnawi; tot acolo se află acoperămintele brodate cu fir de aur ale mormintelor lui Rumi și apropiaților săi. În sama’, fiecare moment și fiecare element are un sens simbolic,deoarece în fond este o celebrare liturgică. Desfășurarea ceremoniei de sama’ este minuțios organizată, fiind descrise și
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
prejudecățile cutumelor, însă aceasta se pare că a ales să își mențină portul voalului, ca pe un semn de identitate religioasă. Amintim aici, rezultatele unei anchete conduse de ziarul Milliyet în 2003 : cel putin o femeie purta o formă de acoperământ în 77.2 % din casele din Turcia. În consecință, reformele kemaliste au căutat să schimbe în profunzime societatea turcă din acele vremuri, prin forjarea unei identități naționale purificate de caracteristicile vechiului Imperiu Otoman. Vederile politice sau sociale ale acelor timpuri
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
lemn, foarte vechi și fără culoare [definită], cu înălțimea de vreo 9 picioare (cam 3 metri), de jur împrejur: acolo se instalau călugărițele din cor, surorile din gospodăria abației și domnișoarele de la pension, care se recunoșteau ușor prin micul lor acoperământ alb de cap. În mijloc, se aflau un pupitru, tot din lemn nevopsit, iar la intrare, un agheasmatar din marmură roz cu vinișoare [care, fiind cumpărat în timpul Revoluției, se află în prezent la biserica parohială]. Între tinda de Vest și
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
ul (în rusă: коко́шник<nowiki>;</nowiki> [kɐˈkoʂnʲɪk]) este un acoperământ de cap tradițional rusesc purtat de femei și fete, alături de sarafan, în principal în regiunile nordice ale Rusiei, din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. ul este, din punct de vedere istoric, un acoperământ de cap purtat
Cocoșnic () [Corola-website/Science/335831_a_337160]