9,186 matches
-
fost interpelată de băiatul care supraveghea parcarea cu un incredibil - și, credeți-mă, lipsit de orice ironie! - "Doamnă, de ce nu ne dați filme românești? Ne e dor de filme românești!...") Alte pagini ale istoriei aruncă, indirect, o lumină mustrătoare spre actualitatea noastră cinematografică. Aflăm că, în anii '30-'40, din comisia de înființare a ONC sau din comisia de scenarii făceau parte nume ilustre: Al. Rosetti, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Victor Ion Popa! Asistăm, așadar, la un "racord
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
în principal trudei a două scriitoare care au optat să lase de o parte proza de ficțiune pentru jurnalistica la zi (sau "la săptămînă"): Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade. Numai cine nu știe cum se face un săptămînal de strictă actualitate, sub regimul de urgență al termenelor, poate ignora meritul lor în conceperea, coordonarea și redactarea fiecărui număr, preocupare ce ajunge să-ți înghită toată energia și timpul, și pentru care îți trebuie nervi tari. Mulți intelectuali valoroși s-au perindat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
cu literele cele mai vizibile și numele principalelor realizatoare. * Locul special al revistei G.D.S. în peisajul atît de pestriț al publicisticii românești din ultimul deceniu este fixat într-un editorial deloc festivist de Sorin Vieru: "Document de epocă, cronică a actualității transformată prin lucrarea timpului într-o cronică istorică făcută din crâmpeie, câmp de confruntări de idei, revelator al mentalităților unor actori, autori și regizori ai dramelor și vodevilurilor ce se joacă pe scena politică a țării - revista 22 reprezintă toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
nu sînt de acord, dar fiecare în parte și toate laolaltă stau dovadă că această aniversare nu e una de tipul parastaselor organizate de oficialități pînă în '89. Ideea de pildă, că articolele politice ale lui Eminescu au astăzi o actualitate care dovedește că în România nu s-a schimbat substanțial nimic mi se pare neserioasă, iar la o analiză mai adîncă de-a dreptul iresponsabilă. Am iarăși serioase îndoieli asupra lipsei de confort a lui Eminescu în calitate de român al unui
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
derivă de fapte. Or, ca extreme, ele confiscă analiza, nici vorbă să se lase conduse de ea. Medierea celor două tendințe se dovedește o preocupare importantă pentru observatorul care se ia în serios. Mi-am dat mai bine seama de actualitatea acestui tip de discurs atunci când, îndată după cartea lui Funeriu, am început să citesc Budapesta literară și artistică, "caiet european" apărut la Editura Univers în 1998. M-am oprit mai îndelung la textul intitulat Flux și convulsie al lui Konrad
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
de fapt în noiembrie/(pe data de 7 pare-se) dar/ tot revoluția din octombrie i-au zis!" la care/ Hermes șontorogul înțolit în/ uniformă albastră de poștaș/ schimbă brusc subiectul" (Despre revoluții). Și din nou o întoarcere către obsedanta actualitate politică basarabeană, înțesată de calambururi: "Cu (și eu)/ pocalul de șampanie în mînă/ privesc în jur și înjur (în sinea mea)/ handi-capacitatea politicienilor basarabeni (de/ la A la Z)" (Ambasade la Chișinău). De altminteri, trecînd prin Chișinău, am constatat noi
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
din articolele din Timpul argumente pentru militantismul său naționalist. Și cu ce patimă! S-au citit cu adevărat ori nu articolele cu pricina în epoca apariției lor, nu avem cum ști. Dar e sigur că ele au fost revendicate pentru "actualitatea" lor în toată perioada interbelică, apoi, cu explicabilă surdină, după 1971, și, din nou fără rezerve, de către naționaliștii de toate spețele, de la cuziști și legionari la protocroniști și, în fine, la extremiștii de azi. Așa devine proza politică eminesciană mijloc
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
revină, așa cum a dorit-o, dacă nu s-a putut pe, măcar în pământul Moldovei și anume, așa cum a cerut-o și iubita lui "Ma princesse", la Tescani, împreună cu ea. "Subsemnatul [...] doresc să...". Apreciez că este o temă de mare actualitate. De ce "de actualitate" și chiar "mare"? Poate că însăși întrebarea sau îndoiala din subtext ar trăda o anumită concepție despre ce se (mai) consideră "de actualitate", o mentalitate relativă la ierarhizările și sedimentările stereotipizate din conștiința noastră colectivă, devenită "tradițională
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
dorit-o, dacă nu s-a putut pe, măcar în pământul Moldovei și anume, așa cum a cerut-o și iubita lui "Ma princesse", la Tescani, împreună cu ea. "Subsemnatul [...] doresc să...". Apreciez că este o temă de mare actualitate. De ce "de actualitate" și chiar "mare"? Poate că însăși întrebarea sau îndoiala din subtext ar trăda o anumită concepție despre ce se (mai) consideră "de actualitate", o mentalitate relativă la ierarhizările și sedimentările stereotipizate din conștiința noastră colectivă, devenită "tradițională" ori poate manipulată
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
la Tescani, împreună cu ea. "Subsemnatul [...] doresc să...". Apreciez că este o temă de mare actualitate. De ce "de actualitate" și chiar "mare"? Poate că însăși întrebarea sau îndoiala din subtext ar trăda o anumită concepție despre ce se (mai) consideră "de actualitate", o mentalitate relativă la ierarhizările și sedimentările stereotipizate din conștiința noastră colectivă, devenită "tradițională" ori poate manipulată să fie astfel, prin diversele "documente de partid", manuale vechi și noi, prin mediatizări, declarații peremptorii ale unor "factori de răspundere" sau lideri
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
tradițională" ori poate manipulată să fie astfel, prin diversele "documente de partid", manuale vechi și noi, prin mediatizări, declarații peremptorii ale unor "factori de răspundere" sau lideri de opinie, sofisme proferate cu aplomb ale unor gurù calpuzani. A devenit "de actualitate" mai ales ceea ce trăim material - frig, foame, sărăcie, nivel de trai lamentabil, salarii mizere și pensii rușinoase, imagini porno sau tip "Playboy", schimbare de guvern, exod al tinerilor, nașterea sau avortarea unei "legi", o revoltătoare corupție deșănțată, arestare de coțcari
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
a "Eroilor", o celebrare fastuoasă a geniilor literar-artistice, o grevă ca manifestare a libertății recucerite, o injurie sau calomnie drept concretizare absurdă a sentimentului regăsit al respectului de sine ori ca justificare a "drepturilor omului". Uităm, în acest noian al "actualităților", de adevărata spiritualitate, care ne poate salva prin permanența ei, care poate reda identitatea pierdută sau pe cale să dispară a acestei țări. Se uită însă, adesea, că și "materialul" poate să devină spiritualitate: "Sunt născut în inima Moldovei... Pămîntul natal
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
consacrat marelui magician. Dar de ce, pentru asemenea oameni ai României, ar trebui să fie vreo aniversare, o "dată festivă", nu atât ca să se scrie despre ei, ci pentru a spune că asemenea trei-patru adevărate "genii" reprezintă o temă de eternă actualitate, că sunt un memento pentru noi toți? Dacă ar dispărea - să facem o cruce împotriva Necuratului ori să batem, păgânește, în lemn! - neamul acesta, dacă s-ar șterge de pe hartă țara numită "România", totuși vor continua să existe, pentru toți
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
mi s-a spus, atunci, și așa am depistat lespedea, ghidată de foaia de vizită turistică vândută de paznic - pe atunci cu "2 frs"). Enescu a vrut, vrea, să fie în pământul Moldovei, "la Tescani" - împreună cu "soția mea". Aceasta este actualitatea permanentă. Și dacă nu o scriem, răspicat, brusc, "din senin", ca să pară "o bombă", poate că nu mai are efect, în noianul de efemere, unele jalnice, "actualități românești". "Ultime dorințe. Subsemnatul George Enescu din București strada General Manu 16 îmi
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
vrea, să fie în pământul Moldovei, "la Tescani" - împreună cu "soția mea". Aceasta este actualitatea permanentă. Și dacă nu o scriem, răspicat, brusc, "din senin", ca să pară "o bombă", poate că nu mai are efect, în noianul de efemere, unele jalnice, "actualități românești". "Ultime dorințe. Subsemnatul George Enescu din București strada General Manu 16 îmi exprim dorința ca să fiu înmormântat la Tescani, Județul Bacău alături de soția mea. George Enescu. Tescani 14 iulie 1946" (Casa T.): așa a scris genialul martir, cu mâna
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
Maruca, soția sa. Dacă am mai fi în "Epoca de aur", poate că aș fi înțeles că nu era încă de dorit un asemenea transfer al osemintelor celor doi grav ofensați ai fostului regim. Dar acum? în regimul actual? în actualitatea noastră - cu toate păcatele ei -, în care, cert, ar fi revenit șí Enescu, dacă ar fi fost în viață? Pământul Tescanilor îi așteaptă pe amândoi, așa cum au dorit-o, oriunde și neîntârziat, dacă nu în cimitirul satului, în "capela", de
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
ca și nefericitul Bălcescu și atâția alții, exilați sau martiri uciși în țară - nu i-a fost îngăduit asta; el a vrut să revină cel puțin resturile trupului neînsuflețit: să se îngăduie, să se poată, acum! Este o temă de actualitate? Da! Și promit (bine ar fi s-o facă și mulți alții!) să nu las să se uite această "dorință", până când ea nu se va realiza cât mai curând. Trebuie pus "tot sufletul" în aceste insistențe, căci: Orice lucru îl
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
uite această "dorință", până când ea nu se va realiza cât mai curând. Trebuie pus "tot sufletul" în aceste insistențe, căci: Orice lucru îl faci, trebuie să-l faci cu tot sufletul" (G. Enescu, apud Drăghici, 173). Să rămână o veșnică actualitate pentru toți cei care cunosc "dorința" lui Enescu și a soției, pentru toți cei care pot să i-o îndeplinească, pentru toți cei care au trecut pe la Tescani, care s-au bucurat de ospitalitatea casei lui și a Marucăi - până când
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
unde am aplaudat două spectacole pe cît de diferite, pe atît de asemănătoare. Între ele, dar și cu altele înscrise pe afișul trupei, care - datorită echipei manageriale - se distinge printr-o coerentă politică repertorială, în spiritul tradiției acestei instituții. Imperativul actualității - montări moderne pentru texte contemporane și clasice, din dramaturgia autohtonă și universală - a generat un anume tip de viziuni scenice care decantează în act artistic atît realitatea cît și fantezia, instituind un stil de elegantă și rafinată teatralitate. Periodizînd istoria
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
Corin Braga pentru această convenție literară este făcută de dragul convenției. Orizontul de așteptare al cititorului poate fi un adăpost, în cazul adecvării, sau un sistem inchizitional, în caz contrar. Avem de-a face, începînd cu optzeciștii și continuînd pînă în actualitate, cu o reevaluare a criteriului autenticității, al acestui "miraj" de care se leagă în mod programatic numele lui Camil Petrescu și care traversează experiență literară modernă și postmodernă. Gheorghe Crăciun găsea o dublă determinare a gestului, anume insatisfacția resimțită față de
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
lansat, se pare, în iulie, în S.U.A., si, în septembrie, în Europa. "Incalificabilul" Stanley Kubrick a aparținut familiei marilor cineaști incomozi, - Stroheim, Griffith, Sternberg, Welles... Lumea lui Kubrick, aceea a violenței și a nebuniei umane, se dovedește de o mare actualitate, iar modul lui Kubrick de a filma, de a gîndi imaginea, decorul, muzica - de o mare modernitate. Se poate presupune că Stanley Kubrick face parte dintre acei artiști care influențează mai mult după moarte decît în timpul vieții, si a caror
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
To a Premiul publicului), "policier ecologic" (9413 ...) sau "șaga spectaculoasă" (The Storm Riders a filmul de deschidere)! Alături de toate acestea, desigur a superbul The Longest Summer pe care l-am amintit la început: tot o "șaga", insă modernă, de maximă actualitate chiar, căci filmul este un "puzzle" de evenimente petrecîndu-se cu puțin înainte și puțin după retrocedarea Hong-Kong-ului și avînd în centrul acțiunii un grup de soldați înrolați în armată britanică, "lăsați la vatră" după 1 iulie 1997... Fruit Chan reușește
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
adjunct la revista Luceafărul, 1990-1992, atașat cultural la Atena și, în continuare, director adjunct la Accademia di România la Romă, 1992-1995, secretar al Uniunii Scriitorilor din România, 1995-1997, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, din 1997). În publicistica pe care o consacră actualității politice românești se remarcă o independență de spirit exprimată politicos, ca și atracția față de sensurile ascunse ale evenimentelor. Povestea unui patriot rămas anonim Românul recent apărut, Stele călătoare, reprezintă de fapt o reeditare cu titlul schimbat, a românului Rug și
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
Gheorghe Grigurcu Simona Popescu, poeta și eseista, într-o cumpănă ce avantajează ambele domenii, teoretizează în marginea conceptului de poezie, insistînd pe "modurile" și "timpurile" sale multiple în actualitate, pe remarcabilă lor "devălmășie". N-o sperie diversitatea, pentru unii deconcertanta, a "mentalităților disjuncte", a "gusturilor defazate", nici chiar "conglomeratul de confuzii", ci s-ar zice că tocmai acești factori îi instiga intelectul intru omologarea unei complexități polisemantice: "ăFenomenul poetica
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
de George Enescu, este inclusă în programul primului CD realizat de pianistul vlad Dimulescu în colaborare cu o casă poloneză de discuri. Și este de constatat faptul că tinerii maeștri își asumă răspunderi dintre cele mai importante față de destinul în actualitate al creației enesciene; Vlad Dimulescu o face cu distincția elegantei sprijinite de frumusețea tonului pianistic. O colaborare perfect coordonată între solist, dirijor și orchestră am putut să distingem în realizarea Concertului în fă, de George Gershwin; Orchestră Națională Radio s-
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]