220,173 matches
-
mai ales în sectorul 6, pe ălei, dar și pe străzi lăturalnice. Însă nu bag mîna în foc că aceiași contractori cum li se spune, n-au făcut aceeași porcărie și prin alte părți ale Bucureștiului. Rîcîiala care se face acum pe marile artere va rezista numai în măsura în care bunicii sau chiar străbunicii noștri și-au făcut conștiincios datoria pe vremea îndepărtată cînd au pietruit aceste artere. Există însă numeroase puncte în care conducte sparte, diverse lucrări făcute prostește în timp au
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
au compromis stratul de bază al acestor artere. Cu toate astea reparațiile capitale merg pe neve, iar cei care le fac nici macar nu întreabă pe unde se zbîrcește asfaltul primăvară pe marile bulevarde. Așa că unde s-au zbîrcit ele pînă acum se vor zbîrci în continuare și pariez că reparațiile vor fi plătite tot din buzunarul contribuabilului, nu din cel al contractorului care își face treaba în bătaie de joc sub ochii și pe nervii noștri. Apropo, cu cîteva luni în
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
în ce condiții a fost arestat). De fapt, chestiunea dosarelor de cadre e mult mai delicată decît cea a dosarelor de urmărire informativa, de exemplu, pentru ca, în mare parte ele se constituie asemenea dosarelor de personal/ de resurse umane de acum - autobiografie (CV), referințe care trebuie verificate etc., candidatul fiind conștient și acceptînd aceste condiții; dincolo de acest aspect însă, ceea ce diferă fundamental este scopul acestor investigații, în care performanțele profesionale contează mai puțin decît ascendentă corectă politic și implicarea partinica (pînă
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
răului... despre măsurile luate împotriva "sectei" Meditația transcendentala (cu efecte dezastruoase asupra unui număr mare de intelectuali că Andrei și Catrinel Pleșu sau Aurora Liiceanu) în care un rol important l-a avut Ristea Priboi, pe vremea aceea maior DIE, acum membru în Parlamentul României. Dintre documentele publicate de Marius Oprea în Banalitatea răului, o parte sînt de interesul specialiștilor, mai ales cele privitoare la organizarea și funcționarea Securității, altele sînt, din nefericire, spre uzul vulgarizator al resentimentarilor - liste de sporuri
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
propus de la început, Banalitatea răului..., ca și Securiștii partidului, e o culegere de documente - care suplinește inerția CNSAS-ului, dar nimic mai mult. Evident, chiar selecția documentelor e o formă de analiză, insă adevărată dezbatere ar trebui să urmeze de acum încolo.
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
Eliberat de plăcută, dar stresanta obligație de a achiziționa filme pentru marele și micul ecran, așa cum făcusem la Cannes în anii 1994-1997, cînd am avut bucuria de a putea prezenta publicului din România filme că Underground sau Breaking the Waves, acum m-am lăsat doar în voia criteriului estetic și a propriului gust. Dacă însă de la Berlin m-am intors dezamăgit, dacă de la ediția din acest an a Festivalului de la Cannes ecourile au fost destul de rezervate, în schimb după Veneția am
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
în care să-și petreacă ultimii ani de viață - a murit în 1951 - și nu Chină lui Mao, considerat de "dreapta" în istoria oficială a cinematografiei chineze și reconsiderat de abia în anii '80, filmul lui din 1948 fiind apreciat acum drept cel mai bun film chinez din toate timpurile, noua versiune, datorată lui Tian Zhuangzhuang, a demonstrat de ce sînt în stare cineaștii chinezi atunci cînd nu trebuie să se supună cenzurii de partid pe un subiect care se petrece după
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
avînd în vedere mesajul, ci tot la limba engleză!... Globalizarea reprezintă, desigur, un pericol pentru culturile naționale. Avem toată admirația față de acești bravi galezi care au reușit să-și păstreze identitatea și sub ocupația romană și sub cea britanică. Dar acum trăim în epoca informațiilor în care e mult mai greu să reziști influențelor din afară decît în trecut. Soarta culturilor mici e în pericol. Și nu numai a lor. Același pericol al "contopirii" lingvistice amenință și marile culturi. Chiar și
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
medicamente străine experimentate pe pacienți); unde, frumoasele peluze cu multicolorele și parfumatele petunii și crăițe autohtone, de pe Litoral, lăsate să piară, dar înlocuite în schimb cu bieți palmieri aduși pe "bani verzi" și suferind exilul că și nefericitul Ovidiu (de pe acum tânjind la locurile natale, iar la iarnă vor simți, ca și poetul român, vântul turbat de la malul mării, unde îngheață valurile). Tot "actualitate": recent am intrebat în Italia cum de "se menține", în ciuda repetatelor "crize" de tot felul: "Familia", mi
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
în "Adevărul literar și artistic", 2000, nr. 548, "Elitele și concurența"; sau "Dramă tinerilor și exodul", în "Jurnalul literar", 1998, nr. 7-8, 14-15). Să nu uite însă nimeni că "tout se tient" - "totul se leaga intru tot". Dar mă refer acum și la averile "barosane" externate peste hotare (cum făcuse și Ceaușescu). Miliardele de dolari furate de aici ar fi putut (ar putea) măcar să fie investite tot aici. În loc să se fure prin comisioane, să se fure, da (vorba - parafrazând - a lui
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
ori. Și-a arătat colții. Dar n-a mușcat. Tolerat, D.D. a profitat și și-a convocat în continuare pe post jigodiile. Uitîndu-se în ochii lor cu ochii lui de vitelus nou-născut, ascultindu-le elucubrațiile, incurajindu-le de-nunturile, laudindu-le minciunile. Ei bine, acum, în fine... Ceva nu e totuși în regulă. Nu e în regulă că decizia se referă exclusiv la emisiunea cu C.V.T. și nu și la altele deopotrivă de scandaloase. Onoarea CNA pretindea reamintirea precedentelor și o mea culpă. În al
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
a dat un răspuns aiuritor: și anume că CNA a constatat că opoziția n-avea nici 20% iar puterea trecea de 80%. Așa că se cădea o reparare. Trei remarci se impun. Dacă așa stau lucrurile, de ce CNA a tăcut pînă acum? N-a observat că scorul meciului Nastase-Vadim era 8 la 2? (Despre alți opozanți mai bine ta-cem). Telefil a remarcat de multă vreme că scorul ia proporții, tot dînd cu ochii de premier, azi aici, miine-n Foscani, pînă la a
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
a acelora, bărbați și femei, ce-și surîdeau viclean sau galeș din cadre. Mă reținu. Asemănarea sa cu Pașadia era așa desăvîrșită că s-ar fi zis că era chiar acesta, mai tînăr numai, costumat în urîtul port boieresc de acum o sută de ani. - E străbunicul meu, zise Pașadia. Fiind din familie singurul pentru care am simpatie nu i-am ars ca celorlalți portretul. Fu un Bergami. Mîndrețea lui, aureolată de prestigiul ce înveșmîntă în ochii femeilor pe aceia care
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
altă diferență, oarecum simetrică. Cel de dincoace de portret poartă haine europene - nemțești li se spunea totdeauna în epocă, însă Mateiu Caragiale nu folosește niciodată cuvîntul - și un nume oriental. Celui de dincolo de portret, îmbrăcat în "urîtul port boieresc de acum o sută de ani", i se atribuie un nume cu sonoritate italienească. Dacă Pașadia își trage numele de la o cetate orientală, cel al străbunicului - ne spune Barbu Cioculescu (Barbu Cioculescu, Studiu introductiv la Mateiu Ion Caragiale, Opere, Editura Național, București
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
se teme Pașadia atunci cînd, în fața portretului străbunicului, Povestitorul descoperă atîta balcanism. Și, cu sonoritatea unui singur cuvînt, Pașadia încearcă să păcălească soarta potrivnică și să-l nege: "Fu un Bergami." Și Povestitorul acceptă jocul: urît era portul boieresc de acum o sută de ani și "nimic balcanic" la Pașadia. Nu haina îl face pe om, nici firea trădată de chip sau povestea vieții, ci numele, așa că Pașadia încearcă cel mai comun dintre jocurile care păcălesc soarta potrivnică: schimbarea numelui. Jocurile
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
minusculă Piața Sf. Gheorghe, lucrarea a fost expusă o vreme, pentru a fi văzută și de către bucureșteni, în curtea Muzeului colecțiilor, în spațiul aferent Galeriei Catacomba. Dacă ea a fost sau nu văzută de către un număr semnificativ de oameni este, acum, mai puțin important, dar, în mod cert, ea a fost privită cu multă atenție de către artiști și de către publicul prevenit. Ecourile acestei acțiuni, mai ales cele mediatice, au fost însă extrem de discrete și de firave, mai mult șoptite decît afirmate
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
oricărei îndoieli, nu numai un moment de referință al statuarului nostru de astăzi, ci și una dintre cele mai comprehensive și mai curajoase viziuni din spațiul tridimensionalului românesc de după momentul Paciurea și Brâncusi. De mai multă vreme, dar lucrurile abia acum s-au manifestat suficient de pregnant pentru a fi remarcate, Silvia Radu a început o bătălie, s-ar putea spune acea bătălia pe viață și pe moarte care a însoțit permanent marea noastră sculptură încă de la nașterea să, cu imperativul
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
de aberații arată că dl Neagu nu ne-a citit niciodată revista (dar ce a citit dl Neagu? s-ar zice că nici macar Princepele lui Barbu, contra căruia a declanșat pe vremuri o campanie de plagiat, dar despre care recunoaște acum cu o candoare uriașă că a fost urmărea unei banale certe între prozatori și, atenție!, ca "dovezile" i le-a furnizat N. Stoicescu, masluindu-le!). Gruparea Manolescu ar fi alcătuit "plutoane de execuție", printre calai numărîndu-se și "nebune" precum "domnișoara
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
Țiganiadei care, netipărită atunci când a fost scrisă, nu și-a educat publicul influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei și ne oprim puțin la exemplu. Altfel spus, nereceptată atunci, epopeea ar avea acum o valoare inutilă. Exemplul e rău ales dintr-un foarte evident motiv (sau poate tocmai de aceea relevant): cum putea Țiganiada, operă atât de complexă și de sofisticată, să-și educe publicul care la 1812 nici n-avea idee de ce
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
mai prozaic și poate mai trivial, un fapt care, deși ne îndepărtează de frumusețea discuției despre poezie, trebuie semnalat: nici unul dintre aceste volume, aparținînd unor poeți importanți și iubiți, volume care conțin nu o placheta, ci întreaga opera de pînă acum, nici unul deci nu a fost subvenționat de la bugetul de stat. Deși ar fi existat cele mai bune motive: importantă scriitorului și a operei, situația specială a poeziei pe piată actuala, mărimea volumului, efortul pe care il presupune din partea editurii. E
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
sclipitoare a devenit un țesut. De ce încerci să negi,/ de ce pretinzi că nu știi ce flanela..." Poemul are această aparentă narativa înșelătoare, iar motivul e atît de camuflat, de personalizat, încît cu greu mai poate fi excavat din textul de acum. Poeziile lui Ursachi invită de multe ori la acest tip de arheologie, la săpături ce trebuie însă realizate cu instrumente chirurgicale. Pentru că de multe ori există un fundal al poemelor, fie el sonor, de ritm sau de subiect, un fundal
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
european, într-unul din momentele când pasagerul pare mai lucid, îl întreb cam ce idee are el despre Paris și dacă ar putea să-mi spună ceva despre acest oraș. Mă fac că și eu merg acolo pentru prima dată. Acum, fie că vorbele sunt ale lui - ceea ce n-aș crede - fie că reproduce lucrul de care a auzit ori citit, ori îl știe din vreun film, - precis că dintr-un film - stă, se gândește, se scarpină în chica lui roșcată
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
relații a fost Cela. Gloria lui constă dintr-o chelie completă, un stimulator cardiac, o figură desanguinizata și o expresie de supărare perpetua pe viață, expresie care înainte era comercială, să zicem, ca o parte din imaginea personală, si care acum este autentică și, bineînțeles, mai putin interesantă. Adevărul simulat are mai multă forță decît adevărul autentic, pentru că autenticul este uluitor și asta nu se transmite sau se transmite cu totul nesatisfăcător". Nu este singura dată cînd imaginea autorului se suprapune
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
să colaboreze, chiar păcălind-o; promitea cu jumătate de gură, apoi se răzgîndea, amîna, negocia. Ar fi fost autoarea ideală pentru Ochiul magic din pagina 20. Cînd s-a lăsat convinsă să-l scrie, ne-a dat o pagină extraordinară. Acum s-a isprăvit. Joile noastre fără Țîța vor fi mai triste. Dumnezeu s-o odihnească!
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
in Italia (1929), interzisă în Spania, trei scrisori ale marchizului Bedmar despre România, descoperite la Biblioteca Națională din Paris, cartea cumpărată de la un anticar Voyages à travers le monde de Albert Wolf, din 1884, cu informații despre marchizul Bedmar, "tocmai acum când mă ocup de Lucia", comunicarea lui Al. Ciorănescu precum că Biblioteca Academiei Române este posesoare a câtorva date, aflate sub sigla Mme de Bedmar, Bibliografia hispano-română a lui Ramiro Ortiz, cu date catalogate chiar de Ciorănescu, "lucruri noi despre Lucia
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]