5,686 matches
-
fr. facial,- ale,- aux); fago-, -fago "a mânca, a absorbi" (cf. gr. φάγος, - ου s.m. "mâncăcios, pofticios"): med. ro. fagozom (cf. fr. phagosome); falci- "seceră" (cf. lat. falx, falcis "seceră"): med. ro. falciform (cf. fr. falciforme; en. falciform); falconi- "șoim, acvilă" (cf. lat. falco, falconis s.m. "vultur"); fanero-,- fanero- "vizibil, evident" (cf. gr. φανερός, - ά, -όν adj. "vizibil, clar, notoriu"): med. ro. faneră (cf. fr. phanère s.m; en. exoskeleton); farino- "făină, aluat" (cf. lat. farina, -ae s.f. "făină"); farmaco-, farmaco-
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să te autoconvingi că ai fost acuzat de lucruri de care nu ai fost învinuit. Nu l-am descris pe dl Cioroianu „ca pe un dinozaur bolșevic, ajuns să ofenseze SUA” și nu am insinuat că numele său ofensează „chiar acvila de pe steagul lor”. Tot ce făceam era să întorc pe dos manușa în care dl Cioroianu ținea pensula și să-i sugerez că, folosită în chip riscant, pensula se poate întoarce împotrivă-i ca un stilet: „Ce ție nu-ți
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
vesel și strigați (IV 5) ; în cupele de aur norocul să-necăm (IV 6). Deznodământul fatal nu se lasă așteptat. Oripilat de scena de orgie care pare să confirme rolul lui Ovidiu în depravarea Romei, pornită pe drumul sfârșitului (Vai ! Acvila romană e roasă de noroi/ De vermi ! Ea către ceruri, murind, ochii țintește), August pronunță sentința definitivă : La Tomis între barbari să moară neiertat (IV 7). Pe țărmurile getice, existența lui Ovidiu se desfășoară permanent sub semnul morții. După cum observă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
văzut la unele rude din partea tatălui meu. Aștept fotografia promisă, pentru care vă mulțumesc anticipat. Încă o dată multă recunoștință și să vă bucurați de rezultatul strădaniei dvs. intelectuale. Cu mulțumiri, Viorica Mihăescu </citation> <citation author=”MIHĂILESCU Viorica ” loc=”Buc., Str. Acvila 45” data =”6.I.1975” desc=”C.P. ilustrată”> „La mulți ani” 1975, cu multă sănătate și deplină reușită În activitatea frumoasă ce o desfășurați. Asemenea și soției multă sănătate și mulțumire. Cu toată stima, V. Mihăilescu Am primit scrisoarea. </citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu o funcție de adjuvant solar. El este în mod evident o figurare a soarelui care se înalță pe bolta cerului, după cum caracterizează G. Durand păsările solare: „Râ, marele zeu solar, are cap de uliu, în timp ce pentru hinduși soarele este o acvilă”. Specie apropiată de cele citate de antropolog, șoimul participă la vânătoarea cu fUncție de consacrare pentru flăcău: „Nicu, tinerel,/ Arcul ce-și gătește,/ Arcul și săgeata/ Ș-un șoimel galben” (Coconi - Ilfov). Hrana ajutorului avimorf este și ea impregnată cu simboluri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însoțite de următoarele explicații: „stema voievodală a lui Vlad Dracul 1436-1442, 1443-1447” și „stema voievodală a lui Neagoe Basarab 1512-1521”. Cele două steme erau încastrate în zidul nordic, deasupra gangului intrării, într-un cadru bicompartimentat pe care se înălța o acvilă purtând crucea latină în plisc, după cum se poate observa în desenele realizate de Luigi Mayer( 1793) și de G.Tăttărescu(1860), reproduse de Pavel Chihaia în lucrarea „Artă medievală. învățături și mituri în Țara Românească”, vol. II. . Cercetările lui D.
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
intrare, pe turnul clopotniță, comunicând contemporanilor firea și intențiile domnitorului. „Sfidând regulile heraldice, Neagoe Basarab și-a compus o stemă (...), dar nu a introdus în compoziție și o emblemă, cum a procedat Vlad Dracul, ci a neglijat simbolurile casei sale (acvila cu cruce în plisc, n.n.), pentru sublinierea unui însemn care, în propria sa intenție, depășea importanța vreunui ordin, căpătând, în schimb, semnificația unui crez al întregii ortodoxii”. Așadar, domnitorul a imaginat o necesară ontofanie, consecință a experienței sale religioase profunde
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
autorității în ambele tări, în care au domnit, cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul lui Gheorghe Duca, ce a cerut în 1679, în cea de-a treia domnie, să se graveze pe sigiliul de stat al Țării Românești acvila cu crucea în cioc și bourul. Analizând originea stemei capului de bour, heraldistul Dan Cernovodeanu afirmă că el exista anterior primei descălecări a țării de către Dragoș și consideră plauzibilă teoria lui Ștefan Gorovei, simbolul fiind expresia unui cult solar de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
solar de tradiție antică dezvoltat în aria Carpaților nordici „care includea și un rit cinegetic terminat prin imolarea animalului pe malurile unui râu” . Privitor la evoluția, influențele și cauzele contaminării simbolurilor din stemele celor două principate, cercetătorul a concluzionat că acvila valahică, simbol derivat din vulturul (aegypius monachus) așezat pe scutul primilor Basarabi existent, probabil, și în perioada prestatală a acestui principat, a fost transferat din stema de arme a acestei familii domnitoare/ dinastii în stema de țară și s-a
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
han din administrarea căruia a strâns un modest capital. Apoi a renunțat la el și a deschis un birt chiar În Bucu rești, pe strada Brezoianu la nr. 8, colț cu strada Domnița Anastasia, pe firma căruia a scris „La acvila română“. Mai târ ziu i-a schimbat firma, zicându-i Transvaal, ca un ecou al atitu dinii sale de Înțelegere față de războiul dus de buri Împotriva coloniștilor englezi. Când afacerile au luat amploare, nenea Dumitrache Georgescu a deschis un restaurant
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fost fratele de arme al patronului mic și taciturn. Comandatul Katana are sprâncene stufoase și încruntate, privirea rea, supărată, de parcă ar fi tot timpul nemulțumit de clienți. Pe pereți stau agățate diferite imagini din regiune și drapelul Albaniei mari, cu acvila neagră bicefală pe fond roșu. Sâmbăta și duminica localul devine parlament, este plin ochi de koso-albanezi, ce fac aprins politică. O insulă etnică, cu alte cuvinte. Un al doilea "comerț" balcanic aparține unui kosovar căsătorit cu o frumoasă sud-americancă. Locuiesc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Vesperugo pipistrellus Screb., Synotus barbastellus Schreb, Rhinolopus Hipposederos Bechst și Rhinolophus ferrum-equinum Schreb.) În privința păsărilor arătăm că pădurea noastră încântă prin existența a numeroase familii de păsăret mic, dar acest sector faunistic iese în evidență prin existența în areal a acvilei de munte, varietatea acvilei de stâncă (Aquila chrisoatos), pasăre răpitoare de zi, mare, cu deschiderea aripilor de peste doi metri, cu cioc puternic încovoiat la vârf, care se hrănește cu păsări mai mici, gaițe, coțofene, sturzi, sticleți, vrăbii și cu animale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
barbastellus Schreb, Rhinolopus Hipposederos Bechst și Rhinolophus ferrum-equinum Schreb.) În privința păsărilor arătăm că pădurea noastră încântă prin existența a numeroase familii de păsăret mic, dar acest sector faunistic iese în evidență prin existența în areal a acvilei de munte, varietatea acvilei de stâncă (Aquila chrisoatos), pasăre răpitoare de zi, mare, cu deschiderea aripilor de peste doi metri, cu cioc puternic încovoiat la vârf, care se hrănește cu păsări mai mici, gaițe, coțofene, sturzi, sticleți, vrăbii și cu animale mici șoareci, șobolani, iepuri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
La nu mai puțin de 30 de etnii (europene și asiatice) le corespund tot atâtea animale. Nu sunt puse Însă În evidență - ca În celebrele Fisiologuri - caracteristicile fiecărui animal și, implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și zgâlțâie obloanele ferestrei ce gem din balamale. Ploaia bate în geam, șiroiește prelung. În căminul placat cu plăci de faianță închipuind zodiacul, arde țiuind un foc mocnit. Pe perete, câteva portrete de bazilei Paleologi și Comneni; deasupra lor, planează acvila bicefală încoronată, stema heraldică a Bizanțului de odinioară. Haricleea, te rog... vreau liniște, șoptește Maria (în grecește). Doamna Maria stă la o măsuță florentină, cu ochii plecați pe o carte; ochii mari, încremeniți, o trădează nu citește. E înveșmântată într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
extensie, simbolistică numerică etc.). Un foarte bun exemplu de studiu axat pe acest criteriu îl constituie antropologia imaginarului în viziunea lui Gilbert Durand; pentru cercetarea de față, un caz relevant, de mitem funcțional într-o formă de ritual, poate fi acvila eliberată deasupra rugului împăratului divinizat, ca semn, dar și ca simbol al apoteozei sale. Un al doilea criteriu este cel al apartenenței culturale, aplicat atunci când sunt clasificate miturile de constituire a civilizațiilor sau mentalitățile colective, ca urmare a analizei narațiunilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care i-a adus cenușa la Roma (urna a fost depusă la baza columnei închinate gloriei lui - v. fig. 13.b). Cetatea i-a organizat post-mortem toate onorurile cuvenite; efigia sa purta un sceptru, în vârful căruia era figurată o acvilă înaripată, simbolul tutelar al armatei romane. Spiritul practic al romanilor s-a făcut resimțit însă și atunci, prin faptul că senatul a decis ca ceremonia dedicată lui Traian pentru a-l omagia ca divus să fie dublată și de ceremonia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și a efigiei de ceară (crematio effigiei). Momentul ritualic se regăsește pentru prima oară în funerariile pentru Augustus, ieșind din funera aristocrate concomitent cu dispariția Republicii). Divinizarea avea loc in consecrationem, în chiar actul translatării împăratului către planul divin. O acvilă, ca simbol suprem atât al romanității care îl omagia pe defunct, cât și al sufletului său eliberat, întărea credința și amplifica emoția colectivă. Un aspect important preluat de teoria puterii creștine de la principatul roman l-a constituit faptul că, în cadrul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
senatori, defilări ale diverselor categorii de nobili și înalți funcționari ai statului, un emoționant salut final din partea membrilor familiei, de gradul I și II, apoi aprinderea rugului (de către noul împărat sau de către consulii săi) și, la final, momentul apoteotic − eliberarea acvilei "romane" deasupra focului purificator. Benoist subliniază un aspect important pentru teoria puterii și, consider, relevant atât pentru constituirea imaginarului "constantinopolitan", cât și pentru relația acestuia cu cel ortodox în general: în cazul principatului, nu există dovezi, nici în scrieri, nici
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
absentia a strămoșului ocrotitor, dar este și un obiect investit cu sacralitate; imaginarius îi asigură ceremonialului relația "vie" cu trecutul și amplifică emoția colectivă trăită în jurul corpului împăratului, ars pe rug (ceea ce denotă purificarea absolută, dispariția materială definitivă, rapidă, atestată). Acvila eliberată este atât un omagiu adus de armată și de imperiu, cât și o "numire" a spiritului care se înalță, eliberându-se de trup (după credința în sufletul supraviețuitor). Effigies, semn al morții reale - mărturisea însuși corpul prezent al defunctului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
până seara în amurg. Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, publică în Românul o scrisoare de s chisă către Mircea C.A. Rosetti, care este la Paris. Este o scrisoare politică cu mult umor scrisă. În această scrisoare cităm: „În locul acvilei s-au pus armele țării cu deviza « Nihil sine Deo», care în traducere liberă este: Cum o da Dumnezeu!“85 O notiță interesantă: Journal de Genève de la 6 iulie publică lista elevilor premiați la ultimele examene liceale. Printre acești elevi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pomenit Vasile Ciurea În scrierile sale, dar e Îndoielnic că actualii muzeografi din Fălticeni știu În ce mod ar putea iniția investigații asupra acestui remarcabil inventator de la Botești. 615 MIHĂILESCU, Viorica 154 1 C.P. ilustrată Buc., 6.I.1975 Str. Acvila 45 „La mulți ani” 1975, cu multă sănătate și deplină reușită În activitatea frumoasă ce o desfășurați. Asemenea și soției multă sănătate și mulțumire. Cu toată stima, V. Mihăilescu Am primit scrisoarea. 2 7.I.1978 Buc. Stimate D-le
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de localitatea de unde Îmi expediați scrisoarea. Vă știam la Fălticeni la „Galeria oamenilor de seamă”. Ce s-a făcut cu „datele” ce vi le-am dat? Aș dori să aflu155. Cu stimă, V. Mihăilescu 3 Buc., 29 ian. 1978, str. Acvila Nr. 45 Mult stimate D-le Dimitriu, Am primit scrisoarea Dv. și vă cer iertare că vă răspund atât de târziu. Am citit-o și o recitesc cu multă plăcere, fiindcă În ea Îmi regăsesc amintirile copilăriei mele (și a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Viețuitoare emblematice, care-l reprezentau pe el însuși sau puterea sa, dar și altele, care ofereau modele de viață pentru omul creștin, au fost prinse într-un joc inteligent al sensurilor, diferite în funcție de context. Pasărea din stema Țării Românești rămâne acvilă, dar cu cap de corb. Țapul cu corn înfrânge nu berbecul fantastic din Biblie, ci dragonul. Vulturului bicefal i se vede un singur cap. Calul frumos, bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sintagma "animale fabuloase": Nu este cazul nici să acordăm o importanță prea mare distincției care pare fundamentală între animalele reale și fabuloase: oamenii Evului Mediu nu făceau nici o diferență între animalele reale, familiare sau exotice și monștrii imaginari. Aceeași pasăre, acvila, poate fi reală sau poate deveni himerică atunci când e bicefală. După cum scria Sfântul Augustin, interpretul gândirii creștine pre-științifice, important pentru noi este să medităm la semnificația obiectelor, nu să le discutăm autenticitatea. Dacă aplicăm acest raționament la bestiare, rezultă că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]