7,862 matches
-
de lucruri chiar dacă ești convins că nu toate se vor împlini. Sărutul îndrăgostiților-semnal fără cuvinte de încuviințare și descătușare a amorului. Energia ce se degajă odată consumat cotropitorul amor este greu de calculat. Nu alerga nebun după iubire, pentru că în adâncurile ei nu vei găsi strălucire de aur curat. Uneori, rareori, te va întâmpina un trecut frumos; alteori, deseori unul dureros. Nu te lega prea mult de ceva sau de cineva; dezamăgirea poate fi fără de margini. Când vântul spulberă razele de
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
îndelungă chibzuință, asta pentru a evita dureroasele pierderi ireparabile. Iubirea sinceră, devotată este una dintre căile care conduc spre adevăr. Dacă pământul nu simte căldura și dragostea inimii și brațelor muncitorului, nu se grăbește să cedeze din bogăția tăinuită în adâncul său... Grăbiți unii dintre noi să o ia înaintea timpului, uită că trecerea timpului este în defavoarea acestei vieți; despre viața de dincolo nu știm nimic!... Fericită, o inimă de femeie dăruiește viață; nemângâiată, presară în juru-i doar deznădejde. Ne bucurăm
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
dă târcoale, o face nu pentru că ne vrea neapărat răul, dar pentru că, pesemne, s-a săturat să tot vorbească de unul singur... Când istoria se învechește și capătă parfum și buchet de vin vechi, începe a deveni legendă... Călătorind în adâncuri de pământ ori de cer, vei da cu siguranță de mulți alții curioși ca tine, semn că tainele acestui univers sunt ale tuturor... Când nu crezi în ceea ce zice sau face cineva, n-ai decât s-o iei pe cont
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
trăiește și se mișcă, geniul este Autorul însuși încarnat în comediant și corectându-se pe sine însuși, comedia prin gura acestui... Carrascal meditează; cuvintele lui don Fulgencio i-au invadat cu bolboroseli sufletul, ca apele din inundații care intră în adâncul prăpastiei formând vârtej în conștiința sa. Adică... zice ca și cum s-ar deștepta din vis. A pregăti, a spiona un moment metadramatic! adaugă don Fulgencio. Asta e prea mult pentru Avito; dă peste știința sa. Este atât de sublimă filosofia că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
aproape? Nu ar fi mai bine să amân până ea se sfârșește?" Și-l invadează o mie de amintiri rătăcitoare și se întâlnește cu Tatăl nostru pe buze, sfârșind în cerul gurii: Nu ne duce pre noi în ispită!", iar din adâncul sufletului aude vocea lui don Fulgencio: "Fă copii, Apolodoro, fă copii!" Când dumneata vrei, domnișorule? Eh? Deja supa e pe masă. Dar ce sănătate, Petra, ce sănătate. Dacă sănătatea se ia... Vino aici. Dar slujnica dispare. * Don Avito s-a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la femeia sa, apoi, exclamă chinuit: Fiul meu! Auzindu-l, se ridică Materia și apropiindu-se de Formă îi prinde capul, îl strânge între palmele convulsive, îi sărută fruntea arzândă și-i strigă din inimă: "Fiul meu!" Mamă! geme din adâncurile insondabile sărmanul pedagog și cade leșinat în brațele femeii. Dragostea învinsese. EPILOG Prima mea intenție atunci când am început să scriu acest roman a fost să-l public pe cheltuiala mea și pe propriul meu risc, cum am făcut-o, desigur
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
e îndrăgostită de căpitanul de marină Adam Brant, pe care îl iubea și-l dorea ca soț Lavinia. Caracterizându-se printr-o psihologie deosebită, îndărătnică, voluntară, lipsită de farmecul feminității, pe care îl avea mama sa, fiica generalului poartă în adâncul ei caracterul inflexibil al Mannonilor; de fapt, ea își ascunde slăbiciunile propriei ființei umane sub aparența unor principii morale intransigente - trăsături caracteristice bărbaților neamului Mannon, căci femeile pătrunse în familie prin căsătorie au adus căldură sufletească, pasiune, opunându-se rigidității
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
selenare, confer? tuturor acestor elemente ale materiei ce se circumscriu universului codrului identitatea esen?ei, dimensiunea ideii de „spe??", a „statornicului În curg?tor" (G. C?linescu): „De când codrul, dragul codru, troienindu-?i frunză toat?, I?i deschide-a lui adâncuri, fă?a lunei s? le bat?, Trist?-i firea...". (C?lin -file din poveste) Poetul tinde mereu c?tre aceast? reprezentare cosmic? a elementelor materiei, c?tre transcenderea lor spa?ial? sau temporal? În lumea idelor: „Natură este o entitate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
în luna noiembrie 2012, maestrul Tudor Gheorghe, întrebat fiind dacă în România se mai poate vorbi de cultură, a răspuns cu tristețe: “Dar cine mai are nevoie de cultura în România?” Dacă vom continua să fim nepăsători, atunci ceva din adâncul ființei noastre va fi definitiv pierdut. Dostoievsky susținea acest mare adevăr: “În lipsa cauzei și a muncii, apare veșnic dezordinea”. “Stricatu-s-au oamenii și urâți s-au făcut întru îndeletnicirile lor.” (Psalm 13, 1). * În vederea formării unui om cu un ridicat potențial
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
la un nivel mai grav, sperând, pe considerente numai de el știute, că, de data aceasta, nu va mai fi prins și arestat. În felul acesta se conturează “recidiva” care este cauzată de lipsa conștiinței morale. Conștiința morală crează în adâncul ființei umane legătura indivizibilă a autorității cu libertatea. Urmare a respectivei legături, ia naștere legea morală. Practica cercetării teologice pe tărâmul moralei distinge între legea morală naturală și legea morală pozitivă. Legea morală naturală este legea recunoscută și respectată, care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Dumnezeu, din prima clipă a Creației Sale: Credința, Binele, Adevărul, Frumosul și Dreptatea. Nu există alte repere morale la care trebuie să ne raportăm existența, în vederea unei corecte evaluări a propriei ființe. Alte criterii sau repere sunt idoli, creații ale adâncului întunecat al unei minți și conștiințe decăzute. Treapta cea mai de sus a dependenței față de Dumnezeu este smerenia. Decrepită fiind societatea actuală românească în marea ei majoritate, nu poate altfel decât să perceapă smerenia ca pe o neputință, ca pe
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
taină în ființele ei. Acum nebuna stă în pat și mâna ei inertă ține telefonul. Mână căzută pe așternutul maculat de transpirație plină de paracetamol. Iar el știe, acum. A aflat. Nebuna n-a murit. Totul e neschimbat. Și în adâncul lui cel mai ascuns, simte o ușurare fără seamăn. Subconștientul lui pricepe că există o ființă care îl gândește permanent și care își dedică viața numai lui și care trăiește doar prin el și care depinde de un sunet scurt
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
fusese pârjolită și peste tot vedeam numai câmpuri de cenușă fumegândă. Asfaltul de pe străzile orașului era crăpat și crevase imense se căscau sub picioarele noastre, trebuia să fim atenți pe unde pășim, ca să nu cădem în lava care clocotea în adâncuri. Ardeau focuri, peste tot. Și din când în când, auzeam câte o explozie. Am văzut un zgârie-nori prăbușindu-se. Iar tu erai foarte calm. În timp ce mergeam, pământul ni se surpa sub picioare, iar tu mă luai de mână și mă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
urc spre lumină, pentru că acum vedeam iar lumina deasupra capului meu. Gura prăpastiei se mărise, se căscase, acum era ca o gură de crater imens, iar eu știam că voi scăpa cu viață, că o să reușesc să ies afară din adâncurile pământului. Și în clipa în care mi am rezemat mâna de marginea prăpastiei, te-am văzut stând la un metru de mine, zâmbind. Și imediat m-am uitat în spatele tău și am văzut mulți oameni care zâmbeau și ei, și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
toporul de argint. Și atunci, s-a întâmplat ceva neașteptat. Chiar în clipa în care fata se pregătea să lovească nufărul și să ucidă broscoiul adormit, petalele nufărului s-au deschis larg și o muzică cerească s-a auzit din adâncul nufărului. Fata a stat în cumpănă. Vrăjitoarea o avertizase că puterea nufărului era o putere întunecată. Și că nimeni nu-i rezis tase până atunci. Toți cei care încercaseră să alunge blestemul căzuseră în capcană. Fata a strâns în mâini
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Și ea și-a dus mâna la ochi și a scăpat toporul de argint pe fundul lacului. Și-atunci o mână uriașă a ieșit din străfundurile lacului. Mâna a apucat-o pe fata cea frumoasă și a târât-o în adâncurile cele mai nebănuite ale lacului. Și astfel, fata a devenit regină. A devenit soția demonului din adâncuri. Și fata n-a mai ieșit niciodată să vadă lumina soarelui sau să miroasă florile nemaivăzute. Iar prințul e și astăzi prizonierul aceluiași
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Și-atunci o mână uriașă a ieșit din străfundurile lacului. Mâna a apucat-o pe fata cea frumoasă și a târât-o în adâncurile cele mai nebănuite ale lacului. Și astfel, fata a devenit regină. A devenit soția demonului din adâncuri. Și fata n-a mai ieșit niciodată să vadă lumina soarelui sau să miroasă florile nemaivăzute. Iar prințul e și astăzi prizonierul aceluiași blestem de neînvins. Gata. Nebuna se uită la mine. Ar vrea ca povestea să mai dureze. Dar
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
durerile mele. Ei au drumul lor, ca păsările care zboară din cuib. Trebuie să-i lași liberi, despovărați de grijile părinților. Trebuie să fiu mereu senin, cu o aparentă liniște. Ca oglinda unui lac, fără a-mi dezvălui zbuciumul din adâncuri. Mă întreb, uneori, cum de și-au înălțat zorelele clopoțeii albaștri până la mansarda mea, urându-mi "bună dimineața", când visez la masa de scris, cum și de unde au răsărit în livadă puzderie de albăstrele, flori de cicoare, garofițe de câmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
papucii ăștia! Uită-te! spuneam printre suspine. Mi-am șters lacrimile cu dosul palmei și am privit-o pe mama drept în față. O voce interioară îmi spunea: „Abține-te! Abține-te!“ Însă cuvintele desprinse de eul meu țâșneau din adâncul subconștientului. — N-ai spus tu că vii la Izu pentru că mă ai pe mine? N-ai spus că, dacă nu m-ai avea pe mine, ai muri? De asta am stat lângă tine fără să fac nici o mișcare. Și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Tu ești o forță a naturii, ești înțeleaptă și bună ca ea, n-ai nevoie de cărți, n-ai nevoie de nimic ca să fii tu, îi spune un personaj femeii frumoase pe care o învestise cu toate calitățile născute din adâncurile propriului său suflet și propriei inteligențe. Nu avea nicio importanță că nu pășise în viața ei într-o librărie, că se lăsa venerată cu nonșalanță fără să ofere nimic în schimb (nici măcar un refuz cinstit) și că-și exprima gîndurile
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
pasăre, nici vânt.// Visul lui plămădi 'ntr'o seară/ Lumini de om cu întunecimi de țară." (Balada sfântului din câmp). Întunecimi cercetate pe rînd, în mici hagiografii plămădindu-i, fiecărui pisc și fiecărui șes, cîte-un sfînt călăuzitor: "Cum caut prin adâncuri sumbre,/ Cotite, semnele se frâng.../ Sub nori pleșuvi ce harta strâng/ Se'nchide palma peste umbre." (Chiromanție (într'un amurg pe Negoi)). Frumoase poeme de dragoste, amestecînd jind trupesc cu năluciri de îngeri, sînt cele două Ademeniri, Cântec pentru dezbrăcare
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
și urmează un traseu labirintic, suspendat pe podețe de lemn. Fabulos! Ca în Bucureștiul de odinioară, cînd pe podul Mogoșoaiei trăsurile mergeau pe drumul de lemn. Mă țin cu mîna de balustradă și mă bucur ca puștii care chicotesc din adîncul gropilor ca să-i înfricoșeze pe trecători. Parcă traversez un șantier arheologic plin de mistere. Silueta bisericii din fața Teatrului de Comedie se desenează ca o insulă delicată, ce comunică, totuși, cu pămîntul prin aceste podețe de lemn. Itinerariul acesta poate să
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
tern. NOCTURNĂ| IV Vagabondul vânt parizian clătină, după geam, o stea. Speriat, hornul urlă și parcă-ar bate-n gurarul căminului. Amical tremură lampa pe-ncăpățânata masă de stejar, Cu întreg timpul ei de bronz Ce-mi încălzește mâna și-adâncul sufletului. De frică, obiectele se ghemuiesc. Și-ntr-un vis ca de la Orhei E cartierul latin, după geam, abajurul cu o iasomie fenominală, Simpltate de cameră ne-metropolitană - și, în penumbră, Femeia adormită, scaun, ceas deșteptător ce numără prelunga plictiseală
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
Oamenii lui sunt umani, deși-s aspri și nefericiți. Mizeriile pe care ni le înfățișează ei sunt mizerii omenești: ignoranța, sărăcia, războiul care ruinează averi, distruge familii, frânge inimi și face pe oameni mai răi decât sunt într-adevăr, în adâncul sufletelor lor". G. Topîrceanu îi va scrie criticului bulgar, subliniind o dată mai mult simpatia lui față de poporul vecin din sudul Dunării. Deși văzută în condițiile vitrege ale războiului, Bulgaria i-a lăsat poetului român amintiri emoționante, prin chipurile umane pe
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
lungă hibernare simțurile-mi / Se desfrînează la un banchet ceresc" (Aievea). Sau: "Zeii scăpătați potcovesc armăsari păgîni" (ibidem). Sau: "Răsufletul meu află funingini de infern" (ibidem). Sau: "țițeiul instinctelor se năpustește / Cu gîturi de berbeci descăpățînați" (ibidem). Sau chiar: În numele adîncului pețesc o icoană / Nervii-țipari sar să vestească nunta" (ibidem). Dar această etapă nu e decît o preparare a celei cu adevărat caracteristice, de natură spirituală. Poate că era necesar în evoluția acestei creații un punct de plecare dramatic, vehement contrastant
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]