1,325 matches
-
Prin urmare, atunci când ne aflăm în fața unui alt nivel de Realitate (de exemplu, cuantic, care e "ascuns" în cel macrofizic), trebuie să "găsim" în noi acel nivel de percepție prin care îl putem percepe și înțelege cu adevărat. E ca și când "adâncirea" în nivelurile de Realitate trebuie obligatoriu însoțită de o "adâncire" în noi înșine. Adâncul din exterior nu poate fi înțeles cu adevărat fără o adâncire în interior. De aceea "cunoașterea nu este nici exterioară, nici interioară: ea este în același
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Realitate (de exemplu, cuantic, care e "ascuns" în cel macrofizic), trebuie să "găsim" în noi acel nivel de percepție prin care îl putem percepe și înțelege cu adevărat. E ca și când "adâncirea" în nivelurile de Realitate trebuie obligatoriu însoțită de o "adâncire" în noi înșine. Adâncul din exterior nu poate fi înțeles cu adevărat fără o adâncire în interior. De aceea "cunoașterea nu este nici exterioară, nici interioară: ea este în același timp exterioară și interioară. Studiul Universului și studiul ființei umane
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
acel nivel de percepție prin care îl putem percepe și înțelege cu adevărat. E ca și când "adâncirea" în nivelurile de Realitate trebuie obligatoriu însoțită de o "adâncire" în noi înșine. Adâncul din exterior nu poate fi înțeles cu adevărat fără o adâncire în interior. De aceea "cunoașterea nu este nici exterioară, nici interioară: ea este în același timp exterioară și interioară. Studiul Universului și studiul ființei umane se susțin reciproc" (B.N.,1999, p. 66). Cunoașterea universului exterior trebuie să fie în armonie
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
făcând conexiuni rare în lumea noastră. Face posibilă trecerea dincolo de abordările particulare. Pe parcursul proiectului, mi-am dat seama că se simte nevoia stabilirii unor punți de legătură între discipline din cele mai diverse, acum, când explozia informațională ne duce la adâncirea unor studii disciplinare, care face tot mai greoaie comunicarea între specialiști. Este interesant și posibil să conexezi cunoștințe din arii curriculare diferite. Astfel de demersuri sunt adevărate provocări ale intelectului și contribuie la lărgirea orizontului de cunoaștere. Are loc o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
un rol important și resursele alocate FEDR au crescut spectaculos, totuși la finalul perioadei 1975-1984 acest fond nu deținea decât o optime din fondurile alocate implementării Politicii Agricole Comune. În această perioadă fondurile comunitare dețineau, stimulate de dublul proces al „adâncirii” și „lărgirii”, un rol de îngemănare nuanțată între strategiile de compensare, finanțate prin instrumentele structurale, și obiectivul major al Capitolul 2 Uniunii, cel de realizare a coeziunii, considerată la rândul ei un mijloc de susținere a creșterii economice, competitivității, dezvoltării
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
această piesă marele premiu de la Arezzo. Cronicarii italieni au asemănat-o cu operele tragicilor greci. De ce ați părăsit Năpasta? N-am părăsit-o. Voi face un film Năpasta, care nu va fi o variantă, ci, dacă vreți, o continuare, o adâncire a universului tragic. Sunteți un regizor de concepție, care a adus un suflu nou în viața pieselor lui Caragiale. O noapte furtunoasă e un exemplu, un spectacol controversat, el a confirmat din nou viziunea dumneavoastră artistică novatoare. După Moscova, aș
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dintrun deșert în strălucire. Noua fizionomie poartă semnele, urmele leoaicei arămii care trecealene. În evidentă opoziție cu sintagma în încordare, mișcarea lentă, insinuantă și vicleană deacum reliefează o nouă vârstă a iubirii. Ultima ipostază a superbei sălbăticiuni sugerează temperarea și adâncirea emoției provocate de marea aventură a cunoașterii și autocunoașterii prin iubire. Epitetul cromatic (arămie) invocă, pictural, bogăția de culori a sfârșitului amiezei cosmice - vara. Poate figura însă și culorile focului, definind iubirea ca incandescență. Versul final - înco vreme șiînco vreme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia criticului Eugen Simion, poetul „care își asumă mitic universul“, Lucian Blaga, optează pentru „cunoașterea poetică văzută ca o adâncire în mister“. Această aserțiune mi se pare perfect îndreptățită, ilustrată chiar de prima artă poetică blagiană. Astfel, poetul corolei de minuni a lumii dezvoltă tema cunoașterii și a creației poetice întro viziune neobișnuită, care a deschis liricii românești interbelice orizonturile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
p. 163). În același loc, Blaga își nuanțează afirmația, făcând o distincție între acest tip de agnostism și cel kantian: "Kant ajunsese cândva și el la un agnosticism asemănător, dar pentru el necunoscutul deveni izvor de cutremurare și prilej de adâncire religioasă". 77 Ibid., p. 164. 78 Această trăsătură este subliniată în contextul unei sugestive paralele pe care Blaga o face între naturalism și impresionism: "Naturalistul redă de fapt media unor impresii, impresionistul reține pura, singura impresie". Ca atare, primul "își
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de a vedea în profunzime "un indiciu al haosului", Blaga întrezărește în ea chiar o premisă a progresului în cunoaștere. Înainte de a încerca (zadarnic) "să reveleze în chip pozitiv misterul", metafizica "deschide misterul ca atare", adică "pune probleme", a căror "adâncire" face posibil un "progres": Misterul ce cade în obiectivul metafizicii câștigă parcă în profunzime", astfel încât în istoria filozofiei "remarcăm un <<progres>>, dar nu pe linia rezolvării pozitive, în absolut, a problemelor, ci pe linia adâncirii lor ca <<probleme>>"36. Credem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
adică "pune probleme", a căror "adâncire" face posibil un "progres": Misterul ce cade în obiectivul metafizicii câștigă parcă în profunzime", astfel încât în istoria filozofiei "remarcăm un <<progres>>, dar nu pe linia rezolvării pozitive, în absolut, a problemelor, ci pe linia adâncirii lor ca <<probleme>>"36. Credem că este aproape inutil să mai semnalăm că o asemenea poziție este în deplină rezonanță cu ideea progresului paradigmatic pe care am găsit-o ilustrată de către Dilthey: "adâncirea problemelor" printr-o perpetuă raportare la "misterul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în absolut, a problemelor, ci pe linia adâncirii lor ca <<probleme>>"36. Credem că este aproape inutil să mai semnalăm că o asemenea poziție este în deplină rezonanță cu ideea progresului paradigmatic pe care am găsit-o ilustrată de către Dilthey: "adâncirea problemelor" printr-o perpetuă raportare la "misterul cosmic și divin" (în termenii lui Blaga) reprezintă în fond o perfecționare a modului de abordare, o optimizare a formelor de interograție filozofică în legătură cu "enigma vieții și a lumii" (în termenii lui Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prin simțul dezvoltat al armoniei și echilibrului, romantic prin alte elemente ale concepției estetice (E. Simion). Critica maioresciană devenise un instrument al adevărului, tinzând spre impersonalitate, adică obiectivitate. T. Maiorescu aștepta de la literatură simțământul natural, respectul adevărului, înțelegerea ideilor universale, adâncirea elementului național, sinceritatea simțirii, eleganța și precizia limbajului. Din această orientare decurg și criteriile de judecată critică la acest om al principiilor. Aceste principii au fost aplicate în justificarea valorii, a recunoașterii condițiunii materiale și ideale a artei, iar când
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
însușiri recomandate de Xenopol cu accent programatic. "Să nu ne orbim noi înșine prin lingușiri și înălțări peste ceea ce suntem în adevăr!" Vanitatea e un păcat costisitor pentru orice națiune. Ceea ce reclama istoricul, în fond, era un efort substanțial de adâncire în sine, de autocunoaștere, ca o condiție a mobilizării energiilor latente. "Astăzi răul e mai mult înlăuntrul nostru, din cauză că elementul bun rămâne răzlețit, nefiind un suflet mare în jurul căruia să se concentre tot ce este mai ales în națiunea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
trăiesc în noi, iar pământ e numai lutul", spunea N. Iorga, preocupat de aceeași idee a continuității de mesaj de la o generație la alta, continuitate compromisă uneori de absența vinovată a memoriei. Dacă momentul pe care îl trăim înseamnă o adâncire în sine, o redescoperire a valorilor tradiționale, aceasta invită ipso facto la resuscitarea memoriei colective. Unde ne sunt morții?" Lozinca timișoreană din zilele revoluției, reluată de presă în vremea din urmă, se cuvine a fi extinsă asupra întregii perioade de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
neconsolați, gândurile unor oameni din alt veac despre suferința regeneratoare ne reconfortează. Am putea spune, împreună cu Pârvan, că "am fost ca și un lan de grâu copt peste care a căzut grindina". Fie acesta un prilej de severă meditație, de adâncire în cunoașterea de sine, de înțelegere mai deplină a rosturilor noastre. În definitiv, dacă suferința e un "teritoriu al istoriei" (Christa Wolf), lotul ei inerent, istoria se anunță și ca un instrument soteriologic. De aici până la apologia suferinței e un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu deosebeam decât tovărășii mistuiți de acelasi rău, atrași unul către celălalt de o tainica asociație. Numai între noi găseam ce ne vorbi, prelungind dincolo de zidurile clubului halucinația jocului". Prăbușirea protagonistului devine certă abia când realul, acest real al voluptoasei adânciri în viciu, se contopește total, în ochii halucinați ai tânărului, cu visul în care i se prelungesc angoasele și habitudinile. Într-o obișnuită seară la club, îl revede pe omul din vis, însoțit de acelasi câine care îl fixează halucinant
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
al procentului din PIB destinat acestui sector, predominanța fondurilor publice alocate comparativ cu fondurile private, slaba absorbție a fondurilor europene pentru acest sector, gradul de inovare scăzut al întreprinderilor private, legătura superficială dintre mediul academic și sectorul de afaceri, pericolul adâncirii decalajelor între regiuni, nedezvoltarea regiunilor rurale. Deoarece constatăm că legătura dintre cercetare-dezvoltare-inovare și creșterea economică este insuficientă în România, propunem o serie de soluții potențiale, cu scopul de a stabili un grad de conectivitate mai mare. • Investiții pentru specializarea și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și inovatori modești) este esențială. Faptul că România ocupă un loc superior în categoria inovatorilor modești este un punct de plecare, dar eforturi susținute sunt necesare pentru ca țara noastră să treacă în categoria (tot modestă) a adepților inovării. În contextul adâncirii crizei economice actuale, atingerea a 2% din PIB ca alocație pentru sectorul cercetare, dezvoltare, inovare în România este o țintă suficientă. Ameliorarea legislației fiscale prin reglementarea de facilități fiscale și acordarea de ajutoare de stat pentru acest sector, diminuarea cotei
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
ar putea satisface vreodată cerințele adevăratei democrații deliberative sau a chestiunii referitoare la nivelul real de consens la care s-ar putea ajunge pe baza acestor proceduri. S-ar putea ca un astfel de sistem să nu ducă decât la adâncirea dezacordurilor între cetățeni. Democrația deliberativă în acțiune va exprima aproape cu certitudine principii conflictuale ale dreptății, la fel ca și alegeri diferite în privința principiilor potrivite în contexte particulare. Drept urmare, suspiciunea profundă cu privire la strategiile pur procedurale de stabilire a priorităților este
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
smulse lui Rajk confirmă aceste fapte. Procurorul se simte obligat să ceară pedeapsa cu moartea. Rajk va fi executat după acest simulacru de proces. Există o tendință didactică în forma și conținutul acestor procese. Ele urmăresc sublinierea creșterii pericolului războiului, adîncirea luptei dintre clase și atitudinea ce trebuie adoptată în această împrejurare. Dincolo de aceste procese, strategia stalinistă tinde să instituie un cult al URSS-ului și al călăuzitorului său. În mod cert venerarea țării revoluției din octombrie nu este o noutate
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
un proces de adevărată renaștere, de exprimare viguroasă a trăsăturilor originale, naționale, se constata după război în toate manifestările culturii românești. Războiul de independență încheiase o etapă de adânci prefaceri, în viața economică, social politică a țării și deschidea drumul adâncirii acestora prin lupta pentru progres nestăvilit. Vasile Maciu, vede în Mihail Kogălniceanu, unul dintre cei mai luminați și mai fermi oameni politici. Abia se încheiaseră ostilitățile și se adresa omologului său turc pentru stabilirea de noi legături. „ A sosit momentul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
D. Sandru ai F. Brîzeu, Printre ciobanii din Jina, T. Gîlcescu ,Folclor din Gorj. În afară de grija pentru redarea cu fidelitate a documentului popular, principalul merit al școlii Densusianu surprindem și preocuparea autorilor pentru îmbogățirea informației la ținutul cercetat, extinderea și adâncirea interpretării materialului cules. La Densusianu și colaboratorii săi se observă preocuparea continuă pentru problemele folclorice alături și în legătură cu cele de filologie, preocupări ce-și au originea în convingerea că raporturile dintre filologie și folclor trebuie să fie reciproce și că
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
se zice la filmele prea inspirate de fapte cunoscute orice resamblanță cu eroii (au fost și vor mai fi) din romanele medievale și personaje întâlnite de patafizician într-o instituție promovând doar înalte valori ale culturii, moralei, libertății de gândire, adâncirii cunoașterii sufletului și ascuțirii minților, spiritualității comuniste, naționale, creștine și laice, toleranței și diversității este fabulațională. Adică, în termeni mai pe înțelesul lumii (a celei înregistrate și a surorilor ei virtuale), o simplă suprapunere între o serie {A-B-C-D...X} (fapte
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
liceului. Ciclul de observare și orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea în vederea optimizării opțiunii școlare și profesionale ulterioare. Ciclul de aprofundare (clasele a X-a - a XII-a) are ca obiectiv major adâncirea studiului în profilul și specializarea aleasă, asigurând, în același timp, o pregătire generală pe baza opțiunilor din celelalte arii curriculare. Ciclul de specializare (clasa a XII-a) are ca obiectiv major pregătirea în vederea integrării eficiente în învățământul universitar de profil
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]