1,732 matches
-
abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător, am identificat o relație negativă între conștiinciozitate și adaptabilitate. Prin descompunerea dimensiunii conștiinciozitate în subfactori, adaptabilitatea a fost afectată negativ de tendința spre ordine, metodă și precauție. Este necesar ca aceste rezultate să fie evaluate și în condiții de muncă reale pentru a putea fi realizate recomandări concrete și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător, am identificat o relație negativă între conștiinciozitate și adaptabilitate. Prin descompunerea dimensiunii conștiinciozitate în subfactori, adaptabilitatea a fost afectată negativ de tendința spre ordine, metodă și precauție. Este necesar ca aceste rezultate să fie evaluate și în condiții de muncă reale pentru a putea fi realizate recomandări concrete și pertinente specialiștilor din resurse umane. În ansamblu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
putea fi realizate recomandări concrete și pertinente specialiștilor din resurse umane. În ansamblu, această cercetare accentuează ideea că este necesară introducerea anumitor caracteristici de personalitate în bateriile de teste de selecție pentru funcții sau situații în care performanța depinde de adaptabilitate. Bibliografie Barrick, M.R.; Mount, M.K.; Strauss, J.P. (1993), „Conscientiousness and performance of sales representatives: Test of the mediating effects of goal setting”, Journal of Applied Psychology, vol. 78, pp. 715-722. Barrick, M.R.; Mount, M.K. (1991), „The Big Five personality dimensions
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
făcut obiect de interes pentru diverși specialiști (vezi Allaire, 1999; Landry, 1999; Leroy, 2001). Studiul comportamentului participativ al studenților are importanță pentru structurarea unor tehnici de organizare a lucrului cu aceștia. Dacă lucrul în echipă corelează cu sporirea gradului de adaptabilitate la sarcinile mediului universitar, atunci trebuie gândite modalități de stimulare a acestui stil de lucru. Observații curente relevă existența unui nivel diferit de activism de care dau dovadă studenții atunci când lucrează în echipă pentru rezolvarea unor probleme academice în spațiul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dintre dimensiunile comportamentului participativ și gradul de adaptare la condițiile și sarcinile mediului academic. 3) Surprinderea unei relații între tendința naturală de colaborare în spațiul informal și comportamentul colaborativ manifestat în mediul formal. 4) Structurarea unor modalități de sporire a adaptabilității studenților (mai ales din anul de debut) la condițiile și sarcinile mediului academic cu orientare asupra problematicii colaborării, participării, lucrului în echipă. Populația-țintă este reprezentată de studenții din România. Studiul preliminar a fost efectuat pe un eșantion de 76 de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
grade de adaptare diferită (de la slabă adaptare până la adaptare foarte bună). Scorurile finale ale subiecților au rezultat din însumarea punctelor pe care ei l-au primit la fiecare item. Scorul final al fiecărui subiect exprimă gradul în care acesta apreciază adaptabilitatea sa la condițiile, cerințele mediului academic. Este de fapt o problemă de percepție a nivelului propriu de adaptare, variabilă deosebit de importantă pentru studiul comportamentului studenților. Pentru a studia comportamentul participativ concret, a fost concepută o probă situațională de lucru care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
direcțional esențial în achiziționarea și menținerea conducerii; medierea efectelor personalității asupra eficienței conducerii de însăși interacțiunea acestei personalități cu situația de conducere, inclusiv variabilele ce țin de subordonați; identificarea unor variabile de personalitate de tip fluid, necristalizat și care susțin adaptabilitatea și flexibilitatea comportamentală a liderului; studiul unor variabile, hipercomplexe și dinamice, într-o manieră științifică riguroasă. Este incontestabil că personalitatea liderului reprezintă un factor important al conducerii, dar aceasta trebuie văzută ca o rezultantă a unor însușiri psihoindividuale și a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ascendență socială). Precizăm că primele două variabile au corelațiile cu EC (eficiența conducerii) 0,25 (p=0,10), respectiv o corelație negativă, -0,35 (p=0,00), fapt pentru care considerăm că avem de-a face cu un factor de „adaptabilitate organizațională”. Sistemul normativ al organizației militare nu îngrădește manifestarea individualității (AI), manifestare care presupune și o anumită flexibilitate comportamentală interpersonală. Natura și conținutul acesteia din urmă trebuie însă bine definite. În fapt, la nivelul analizei comune este evident că o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mașinii la om, de relațiile existente în cadrul sistemului „om-mașină”, cu delimitarea atribuților fiecăruia din cei doi factori aflați în interacțiune, include în problematica sa și o serie de aspecte ce țin de psihologia diferențială, cum ar fi de exemplu aprecierea adaptabilității unei persoane la un loc de muncă și la diferite stiluri manageriale. Cu cât răspunderea (sarcina) în ierarhie profesională, e mai mare, cu atât pronosticul asupra adaptabilității persoanei va fi mai greu de formulat, numărul mare de factori implicați diversificând
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de aspecte ce țin de psihologia diferențială, cum ar fi de exemplu aprecierea adaptabilității unei persoane la un loc de muncă și la diferite stiluri manageriale. Cu cât răspunderea (sarcina) în ierarhie profesională, e mai mare, cu atât pronosticul asupra adaptabilității persoanei va fi mai greu de formulat, numărul mare de factori implicați diversificând posibilitățile de adaptare. Problema frustrării în muncă, a numeroaselor ei implicații, a fost cercetată de mulți psihologi, dintre care menționăm pe G. Friedman, J.A. Brown, F.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ancorată în activitateprin motive suficient de stabile și de puternice, care să vizeze valoarea intrinsecă a acțiunii. 3. La nivelul socio-cultural de integrare, adaptarea devine un fenomen și mai complex. De fapt, nu se poate vorbi, la scara umană, de adaptabilitate pur psihologică, ci mai degrabă de una psiho-socială, deoarece relația „persoană-mediu” antrenează instanțe diferite de integrare: de la cea „biologică”, până la cea „psihică” și „socială”. Tot mai mulți psihologi încearcă astăzi să ralizeze o conciliere între teoria „nativistă” a conduitelor umane
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diferitele solicitări sau exigențe ale unuia sau ale mai multor niveluri de integrare. „Fenomenul frustrației” este strâns legat, mai a gradul flexibilității psihicului persoanei la găsirea răspunsurilor la solicitările multiple și adesea contrariate ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității sale. De asemenea, o insuficintă maturizare manifestată, de exemplu, în plan afectiv, axiologic sau volițional, afectează modul de percepere și evaluare corectă a situației conflictuale și posibilitatea traducerii eficiente, în acțiuni concrete, a deciziilor luate, a obiectivelor propuse. Incapacitatea, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
arăta varietatea deosebită a condițiilor frustrării și a reactivității umane la frustrare. „Situațiile de frustrare” sunt strând legate de gradul de flexibilitate psihică în găsirea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările multiple și adesea contrariante ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității și maturizării presoanei. „Situațiile frustrante” caracterizează tocmai acele condiții în care nu a fost realizată concordanța între „persoană” și „ambianță” (armonia între interesele individuale și cele ale societății), precum și echilibrul intra psihic (între aspectele intelectuale, afective și morale ale sistemului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Se caracterizează prin: ritm rapid al schimbărilor sociale, acceptarea riscului și a nesiguranței, a noutății privite cu curiozitate, sistem lax de reguli ce pot fi ușor schimbate dacă se dovedesc nefuncționale, inițiativa personală și ideile deviante de la normă, flexibilitate și adaptabilitate, toleranță, atitudine relaxată față de timp, munca văzută ca o necesitate, dar, în același timp, leneveala acceptată ca plăcută, regionalism, internaționalism, relativism, empirism. Oamenii gândesc așa: „Ce e diferit stârnește curiozitate” (Hofstede, 1984, p. 119). Conform studiului efectuat de Hofstede în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în care acesta operează categorizările sociale (categorizări restrânse sau largi), gradul de rigiditate/flexibilitate cognitivă, capacitatea de relativizare a perspectivei în interpretarea stimulilor externi și interni, orientarea spre cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care individul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se poate adapta înseamnă că poate trăi. Ea e semnul vitalității noastre (Ralea, 1924/1997, pp. 88-89). Plasată între cele două civilizații (Occidentul, cu aptitudinea sa creatoare, și Orientul, cu resemnarea sa pasivă), cultura română a găsit o valoare intermediară, adaptabilitatea. „Această adaptabilitate am perfecționat-o făcând din ea arma noastră de luptă în existență” (Ibidem, p. 76). Trăsăturile psihologice legate de adaptabilitate sunt: puterea de observație, percepția iute, înțelegerea exactă și clară a mediului. Ralea citește semnele puterii de adaptare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adapta înseamnă că poate trăi. Ea e semnul vitalității noastre (Ralea, 1924/1997, pp. 88-89). Plasată între cele două civilizații (Occidentul, cu aptitudinea sa creatoare, și Orientul, cu resemnarea sa pasivă), cultura română a găsit o valoare intermediară, adaptabilitatea. „Această adaptabilitate am perfecționat-o făcând din ea arma noastră de luptă în existență” (Ibidem, p. 76). Trăsăturile psihologice legate de adaptabilitate sunt: puterea de observație, percepția iute, înțelegerea exactă și clară a mediului. Ralea citește semnele puterii de adaptare a românului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Occidentul, cu aptitudinea sa creatoare, și Orientul, cu resemnarea sa pasivă), cultura română a găsit o valoare intermediară, adaptabilitatea. „Această adaptabilitate am perfecționat-o făcând din ea arma noastră de luptă în existență” (Ibidem, p. 76). Trăsăturile psihologice legate de adaptabilitate sunt: puterea de observație, percepția iute, înțelegerea exactă și clară a mediului. Ralea citește semnele puterii de adaptare a românului în rapiditatea cu care acesta se integrează în medii sociale noi, în ușurința cu care învață limbi străine, în succesele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individuală, căutând pe cât se poate un aranjament prin stăruințe ori favoruri care trebuiesc să facă din el o excepție, un privilegiat. Și odată acest țel ajuns, situația generală nu-l mai interesează” (Ibidem, pp. 77-78). Mihai Ralea atrage însă atenția: Adaptabilitatea e o sabie cu două tăișuri. Ea poate însemna evoluție, inteligență, finețe, suplețe, progres, după cum poate însemna lașitate, duplicitate, șiretenie, superficialitate. În ea se găsesc conținute virtual și posibilitățile de progres, și cele de decadență. Totul va depinde de directiva
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și morală care va fi imprimată poporului nostru de conducătorii săi. Destinul care ne așteaptă e astfel dublu. La răspântie se cere mai multă înțelepciune decât oriunde (Ibidem, pp. 90-91). În acest echilibru fragil pe care îl conține în ea adaptabilitatea, autorii care au investigat sufletul românesc au văzut fie virtutea (Constantin Rădulescu-Motru, Mihai Ralea, Lucian Blaga, G. Călinescu), fie viciul (Dumitru Drăghicescu). Formele pe care le îmbracă adaptarea în cultura română sunt: instinctul de autoconservare, fluctuația, schimbarea ca scop în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
masa anonimă, în colectivitatea absorbantă. Între aceste două tipuri extreme de civilizație, între aceste două interpretări ale existenței, datorită a două structuri structuri deosebite, între creațiunea occidentalului și resemnarea orientalului, se poate găsi o valoare intermediară. Să numim această structură adaptabilitate. Această aptitudine nu e încă activitate creatoare. A te adapta la mediu nu înseamnă chiar a preface mediul. Înseamnă cel mult a rezolva un conflict cu ambianța, înseamnă a ajunge la un fel de armistițiu. E o activitate, dacă vreți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mijloacele de existență ale mediului, acceptă ceea ce i se impune, stabilind un echilibru printr-o cedare, un compromis.” Astfel, primii autori citați tind să dea o conotație pozitivă trăsăturilor naționale ale românilor, în timp ce D. Drăghicescu, constant critic, conotează negativ efectele adaptabilității în planul psihologiei sociale, conturând un personaj colectiv cu multe defecte. În teoria lui Spengler (apud Blaga, 1936/1985, p. 192), spațiul este un factor sufletesc creator, configurează structura orizontului spațial al inconștientului: sentimentul spațiului determină trăsătura fundamentală a fiecărei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să se „stabilizeze”, devine din ce in ce mai consistentă, iar comportamentul din ce in ce mai predictibil. Personalitatea este de obicei evaluată prin prisma comportamentului în diferite circumstanțe, motiv pentru care, în termeni de marketing, individul este schematizat în funcție de trăsături: încredere în sine, dominantă, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate, agresivitate, realizare, respect, creativitate. Personalitatea fiecărui individ privit în calitate de consumator influențează la rândul ei comportamentul de cumpărare. Personalitatea este utilă în analiza comportamentului consumatorului, în special atunci când este vorba de alegerea unui produs sau a unei anumite mărci. Concepția despre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
multor ani și în contextul unor activități de muncă diferite asupra unui eșantion compus din subiecți cu studii superioare care au emigrat în străinătate schimbându-și total profesia și domeniul de activitate. De asemenea performanțele obținute de către români în afara granițelor , adaptabilitatea , sentimentul competenței dar și rămânerea în post evidențiază încă o dată faptul că ancoră carierei se poate schimba. Se susține faptul că oamenii se pot adapta circumstanțelor și pot chiar obține performanțe însă ancorele lor nu se schimbă; imediat ce va apărea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
exploreze sistemele pe care doresc să le achiziționeze înainte de a semna contractul. Pe lângă complexitatea funcțională, tot prin sesiunile de prezentare, trebuie investigate și alte aspecte legate de exploatarea aplicațiilor, cum ar fi: interfața grafică utilizator: ușurința de navigare; intuitivitatea ecranelor; adaptabilitatea formatelor de ecran și a rapoartelor; exportul de date în format Excel, Word sau PDF etc.; conectivitatea BD (ODBC sau alte standarde); gesti unea tabelelor - adăugarea de câmpuri noi; culegerea datelor prin alte metode decât introducerea directă; interfață web; generator
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]