1,484 matches
-
și lume intervin ca urmare a unei traume. Credința într-o lume dreaptă și iluzia invulnerabilității dispar sub impactul evidenței. Silver și colaboratorii săi (1983) au vrut să verifice dacă într-adevăr căutarea de sens și semnificație este un proces adaptativ și comun în experiențele post-traumatice. Au analizat date obținute de la un eșantion de 77 de femei care fuseseră abuzate sexual de tatăl lor în copilărie. Participantelor le-au fost adresate mai multe întrebari cu privre la procesul de căutare de
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sens în experiențele negative, dacă a semnifica propria victimizare facilitează adaptarea la eveniment pe termen lung. Rezultatele studiului arată că în măsura în care procesul de semnificare are succes iar persoana reușește să găsească sens și coerență în experiența suferită, atunci acesta este adaptativ și ajută individul să depășească trauma. Autorii consideră că simptomele intruzive și ruminarea fac parte din procesul de căutare și că deși provoacă distres au un rol pozitiv pentru că sunt mijloacele prin care indivizii reiau controlul și își recadrează pozitiv
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
burnout eficiente va ajuta păstrarea sănătății fizice și psihice a specialistului, garantând însă și o mai bună îngrijire a pacientului. Lazarus (1993) definește conceptul de burnout ca fiind efortul cognitiv și comportamental de a controla stresul psihologic, incluzând atât strategiile adaptative cât și pe cele neadaptative, fie ele eficiente sau ineficiente. Încercările individului de a rezolva sarcinile interne sau externe ce par a depăși resursele de care acesta dispune la un moment dat, sunt integrate în cadrul conceptului de burnout. Deși aparent
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ale persoanei nu reprezintă un progres, ci o scădere). Învățarea presupune întotdeauna o memorare - o reflectare a experienței anterioare dar ea implică o arie mult mai largă de fenomene psihice decât memoria. Privită de psihologii comportamentaliști doar ca o modificare adaptativă de comportament individual rezultând din experiență (J.Thorpe ,J. Skinner), învățarea pune mai mult accent pe latura formativă, deci pe structura gândirii în raport cu cunoștințele acumulate, conform cu cercetările lui J.Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
bună voie), acord privind planurile de predare, privind nevoia de oferte, de perfecționare, pluralitate și multitudine a cunoștințelor. Învățarea nu mai este în totalitate reglementată de sus, ci devine obligație prin contract, se individualizează. Învățarea are nu numai un caracter adaptativ la solicitările tot mai complexe ale mediului, dar ea constituie și principala modalitate de împlinire a eului uman. Autorii Raportului către Clubul de la Roma, intitulat „Orizontul fără limite al învățării (1981)”, argumentau că decalajul uman, inclusiv cel dintre societăți are
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
plasează așezarea de la Hoisești pe aproximativ același palier cronologic cu așezările de la Hăbășești, Trușești și Cucuteni, adică spre finalul fazei Cucuteni A3a. Concluzii. AȘEZAREA DE LA HOISEȘTI ÎN CONTEXTUL FAZEI CUCUTENI A Acțiunile unei comunități umane constituie, cel puțin parțial, reacții adaptative la stimulii mediului înconjurător. Astfel, reconstituirea caracteristicilor economiei unei comunități preistorice este imposibilă fără reconstrucția paleomediului. Se poate spune despre mediile aluviale că au propria lor arheologie deoarece, de-a lungul preistoriei, acestea, in ciuda marii lor variabilități, s-au
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
strategiile de adaptare, care sunt în primul rând mecanisme utilizate pentru soluționarea disonanței. Strategiile pot fi cognitive sau pot lua forma unor prescripții necognitive, pe care oamenii le folosesc în mod frecvent atunci când primesc un feedback care infirmă. Aceste comportamente adaptative sunt: * Motivația - sporirea efortului pentru a îmbunătății feedbackul pe viitor; * Desconsiderarea feedbackului - căutarea unui feedback afirmator care să anuleze feedbackul infirmator, sau discreditarea sursei de la care a venit feedbackul; * Schimbarea feedbackului - prezentarea unor dovezi, sau argumentarea incorectitudinii evalurării oferite; * Disocierea
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
chiar creată, de religii și fabule. Dar toate sunt nonsensuri, căci de fapt este vorba de percepția noastră subiectivă, raportată la etalonul care ne place să-l vedem În noi Înșine, ca apropiere sau depărtare a unor, la urma-urmei, forme adaptative pe care viața le Îmbracă În fiecare specie În consens cu mediul ei specific și stadiul ei evolutiv. Și, Într’o atare accepțiune, ca un corolar, nu pot fi de acord cu o clasare - biblică și nu numai - În animale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
istoriei naturale, există tot mai puține. Se vede treaba că, În Înțelepciunea sa, Natura Își lățește mereu „șoseaua“. Și, cum tot vorbeam de legea supremă a Lumii, aceea fiind de fapt creșterea entropiei, la care evoluția e doar un răspuns adaptativ, mai adaug: Dacă entropizarea Înseamnă de fapt moartea, e musai ca inversul ei, negentropia adică viața, să caute evadarea. Precum nepoțica ta, Țuchi. Iar dacă ea Înseamnă acum diversitatea, atunci Îți dau un exemplu: Cât s’ar chinui careva să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în ansamblul său. Îl descoperim astfel pe Goethe ca precursor al transformismului și evoluționismului. Cum puteau să prindă aceste idei geniale într-un mediu intelectual nepregătit? Ne dăm seama că Goethe a mai descoperit un principiu caracteristic vitalului: principiul radiației adaptative, care stă la baza evoluției lumii vii, fie că este vorba de plante sau de animale. Cum ar fi putut Goethe să convingă, în timpul său, chiar și pe cei mai iluștri intelectuali că metamorfoza plantelor poate căpăta orice formă, că
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a avea un caracter omogen, evoluția se prezintă sub aspecte foarte diferite în funcție de unghiul din care privim lucrurile : în sînul unei populații, ea se manifestă prin variații lente și graduale ; în sînul speciei, prin transformări care nu au o valoare adaptativă certă ; la nivelul grupurilor de specii, sub forma unei macroevoluții, deși fiecare specie, luată separat, poate să nu sufere schimbări de-a lungul unor perioade prelungite. Astăzi se admite că omul modern - Homo sapiens sapiens - a apărut în Orientul Apropiat
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
înseamnă a realiza posibilul, mintea umană nu cunoaște decât posibilități extensive"892. Evident, Spengler a exagerat vestind declinul și moartea civilizației occidentale. Lumea liberă, occidentală, are o capacitate nebănuită de Spengler, de a se reproduce, expansiona și căuta noi forme adaptative de existență. Este și motivul pentru care istoria lumii civilizate și nu numai, întreaga istorie, poate fi reprezentată așa cum am făcut-o în graficul alăturat, luat în dezbatere. Ciclicitatea nu trebuie înțeleasă, deci, ca o revenire a economiei în punctul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
inovației 58 Serialitatea fenomenului 58 Difuzarea inovației 59 Evaluare de impact 59 Revederea fundamentelor 62 Cultura participativă 64 Anexă. Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate 71 Capitolul 4 Construirea spațiilor de participare comunitară 77 Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman) 78 Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară 82 Modelul Schuftan 84 Educația populară în spirală 86 Un model comprehensiv al DEVCOM: ANDEO 87 DEVCOM și facilitare din perspectiva ANDEO 90 Relevanța cadrelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
CASETE Caseta 1. Putere și program în DEVCOM 35 Caseta 2. Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20 38 Caseta 3. Tipuri de capital 65 Caseta 4. Competență cetățenească și dependență/administrativă 68 Caseta 5. Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă 78 Caseta 6. Reguli ale spațiilor de participare 79 Caseta 7. Cum să ai succes în DEVCOM (după Societatea de Dezvoltare Comunitară - CDS, Columbus, Ohio) 82 Caseta 8. Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară 83 Caseta 9. Despre DEVCOM
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
-și rezolve problemele este sortită eșecului. Acesta este motivul pentru care am optat pentru o astfel de abordare. Suntem în principal în căutarea unor principii și a unor condiții care ar putea favoriza succesul în DEVCOM. Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)tc "Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)" Mark Randell (2004), practician australian al DEVCOM, a încercat să pună ordine în domeniu prin apelarea la un model din biologie elaborat de S. Kauffman. Premisa de la care pleacă Randell
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
motivul pentru care am optat pentru o astfel de abordare. Suntem în principal în căutarea unor principii și a unor condiții care ar putea favoriza succesul în DEVCOM. Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)tc "Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)" Mark Randell (2004), practician australian al DEVCOM, a încercat să pună ordine în domeniu prin apelarea la un model din biologie elaborat de S. Kauffman. Premisa de la care pleacă Randell este că ținta proceselor de organizare sau dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
5): mediu bogat în substanțe nutritive, deschidere pentru competiție între agenți autonomi (coevoluție), diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări de haos-ordine sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)tc " Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)" „Kauffman este interesat de conexiunile și regulile care produc comportamente veridice sau, în cuvintele sale‚ «comunități de agenți autonomi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări de haos-ordine sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)tc " Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)" „Kauffman este interesat de conexiunile și regulile care produc comportamente veridice sau, în cuvintele sale‚ «comunități de agenți autonomi care se autoorganizează» (Kauffman, 1995), respectiv sisteme ce evoluează pentru a produce dinamici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tehnică reorganizează țesutul aptitudinal-comportamental al persoanei, ordonează solicitările În plan psihic impunând o anumită stabilizare până ce apare un nou produs, cu alte solicitări. Dacă ritmicitatea apariției de noi repere tehnice este prea mare, ființa intră Într-o stare de stres adaptativ, cu reverberații negative și asupra altor paliere ale conduitei persoanei. Pe de o parte, noul produs tehnic trebuie să se bazeze pe cât mai mulți algoritmi procedurali ai lanțului de produse anterioare, să nu presupună „rupturi” comportamentale, manevre inversate ce presupun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
stare de neutralitate, naturală, nu ca o pornire intențională, stabilă a ființei umane. Dacă ar fi s-o „definim” prin intermediul conceptelor acestor discipline, am putea spune că iertarea este o conduită complexă, de ordin cognitiv, volițional și emoțional, cu caracter adaptativ, de „anihilare” a unor porniri distructive la adresa altei persoane, de sublimare a „răului” interior În ceva inofensiv și stabilizator, pentru ca un subiect să intre Într-un raport normal cu altcineva. Suntem foarte mirați de faptul că o astfel de valoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
răspîndirea ideilor, informației și cunoașterii într-un ritm nemaiîntîlnit pînă acum în istoria umanității, au modelat și au creat o nouă arhitectură a vieții economice, numită noua economie. Noua economie este condusă după reguli și principii de funcționare noi, schimbarea adaptativă, fragilitatea sistemului și riscul fiind ingrediente care nu pot lipsi din rețeta succesului. Într-un spectru dominat de integrarea supranațională a statelor-națiune, de emergența blocurilor economico-politice, a corporațiilor internaționale non-financiare și bancare, a competiției globale acerbe și a intensificării, diversificării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
că ”la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic acțională - se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, fapte, atitudini”. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și clasic, asigurând programul social - adaptativ al subiectului. Genetic, acest program există în forme primare și la niveluri preumane. Prin învățare și educație unele din aceste mecanisme sunt amplificate și reconstituite, altele suspendate, astfel că la un anumit nivel al dezvoltării subiectului ele poartă amprenta unei
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
motive inhibitive (situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența, monotonia ș. a.), funcționalitatea lor fiind condiționată de nivelul de vârstă al elevilor, de structura și particularitățile personalității acestora, de relațiile socio - afective din colectivul școlar; 3. motive adaptative (de semn pozitiv) și dezaptative (de semn negativ), caracterul lor polar fiind dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ; tipul și structura metodologiei educaționale; gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
învățare. Mai precis, pentru o învățare continuă, care produce modificări în calitatea, durabilitatea și profunzimea cunoștințelor, sporește rezistența la uitare și la transfer negativ, micșorează efectul de deteriorare a legăturilor din sistemul de cunoștințe, abilități și atitudini creative, mărește capacitatea adaptativă a elevului la situații - problemă care cer operativitate, mobilitate cognitivă și decizională în situații complexe, ca și disponibilitățile de folosire creativă a achizițiilor cognitive și instrumentale. 2. Analiza modului în care funcționează și se manifestă motivele învățării școlare ne-a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și profesori, parteneriatul, deschiderea școlii față de cerințele tuturor categoriilor de copii și ale comunității conferă grădiniței rolul de componentă fundamentală a sistemului social. Calitatea influențelor familiale și a grupurilor determină structurarea unor comportamente proprii, pe fondul dezvoltării psihice, acestea fiind adaptative, interogative. După Grossman, comportamentul adaptativ exprimă din perspectivă psihologică „eficiența sau gradul În care individul atinge standardele independenței personale și ale responsabilității sociale cerute de grupul căruia Îi aparține”. Dintr-un anumit punct de vedere, manifestările comportamentale sunt trăite În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]