5,887 matches
-
și de Est). Termenul se continuă prin derivatele sale. Ciorănescu citează un participiu adjectival cliftat, cu sensul „elegant, bine îmbrăcat". Mai frecventă e astăzi forma încliftat (care presupune un verb a înclifta, prezent la Croitoru Bobârniche 2003 și Volceanov 2006). Adjectivul încliftat (echivalent cu înțolit) are atestări în presa actuală: „surpriza serii a fost însă consilierul prezidențial (...), încliftat la patru ace" (gardianul.ro); „plictisul sobru și «încliftat» în aere burgheze de la Cannes sau Nisa" (forum.realitatea.net, 8.03.2009); „un
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
o tradiție comună retorică și lingvistică. Din păcate, dicționarele noastre actuale se limitează, aproape în totalitate, la sensurile predominant peiorative, preluate din franceză; în DEX, emfaza este definită ca „atitudine nenaturală, pretențioasă; afectare în scris, în vorbire, în comportare”; iar adjectivul emfatic este explicat, în mod similar, ca „plin de emfază; nenatural, pretențios, bombastic, umflat”. Nici a emfatiza, nici a emfaza nu sunt înregistrate de majoritatea dicționarelor românești; excepția o reprezintă Noul dicționar universal (NDU, 2006), probabil cel mai atent la
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
retard de bani gata" (gdd.ro), „retarzii care ne distrug mașinile" (clubcorsa.ro) -, parțial omonim cu mai vechiul substantiv neutru retard, împrumut din franceză, intrat în limbajul medical cu sensul „întârziere" (retard psihic, retard de creștere etc.). Există și un adjectiv retard, tot un împrumut din franceză în limbajele de specialitate, definit în DEX ca specializat pentru medicamente („a cărui acțiune este prelungită prin adăugarea unor substanțe care se resorb lent în organism") și considerat de DOOM2 (2005) ca invariabil. Evident
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
ca specializat pentru medicamente („a cărui acțiune este prelungită prin adăugarea unor substanțe care se resorb lent în organism") și considerat de DOOM2 (2005) ca invariabil. Evident, noul substantiv este perceput de vorbitori ca legat de mai vechiul substantiv și adjectiv retard, de verbul a retarda și mai ales de participiul retardat, a cărui substantivizare îi produce un sinonim perfect. Retardat este folosit, în afara limbajelor de specialitate, ca termen depreciativ, cu sens lărgit: „care mai înjură pe-aici e un retardat
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
veronicaacara.blogspot.com). S-au format și diminutive cu valoare ironică, cel puțin la fel de depreciative: „nu contează cum iese în față un retardel de genul ăsta" (sbz.ro); „angajează retardei sau retardele" (forum.softpedia.com). Foarte des este folosit și adjectivul (cu patru terminații) retard, retardă, retarzi, retarde, care se referă în primul rând la persoane - „părinți maxim de retarzi (maximamspus.ro) -, dar caracterizează și diverse aspecte, manifestări sau creații umane: „cu ochelari și cu o față retardă" (bei.ro); „reclame
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
data trecută" (animist. wordpress. com); „mijloace de a-ți pierde instant credibilitatea" (happyateista.blogspot. com); „te ia instant repulsia" (ionutu.ro) etc. Cuvântul a fost deja înregistrat în Suplimentul la DEX, din 1988, apoi în DEX 1996, dar numai ca adjectiv invariabil, cu explicația „instantaneu, rapid; (despre mâncăruri sau băuturi) care se prepară repede, fără fierbere, prin dizolvare". E destul de evident că instant a intrat în română ca adjectiv, mai ales prin intermediul unor sintagme: inițial, din domeniul alimentar (cafea instant, lapte
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
Suplimentul la DEX, din 1988, apoi în DEX 1996, dar numai ca adjectiv invariabil, cu explicația „instantaneu, rapid; (despre mâncăruri sau băuturi) care se prepară repede, fără fierbere, prin dizolvare". E destul de evident că instant a intrat în română ca adjectiv, mai ales prin intermediul unor sintagme: inițial, din domeniul alimentar (cafea instant, lapte instant, supe instant etc.); ulterior, și din terminologia internetului (mesagerie instant). În engleză, instant (mai ales adjectiv și substantiv, rar adverb) provine din vechea franceză; în cuvânt se
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
dizolvare". E destul de evident că instant a intrat în română ca adjectiv, mai ales prin intermediul unor sintagme: inițial, din domeniul alimentar (cafea instant, lapte instant, supe instant etc.); ulterior, și din terminologia internetului (mesagerie instant). În engleză, instant (mai ales adjectiv și substantiv, rar adverb) provine din vechea franceză; în cuvânt se recunoaște ușor un etimon mai îndepărtat comun cu al adjectivului și adverbului românesc instantaneu (împrumut din secolul al XIX-lea - atestat în dicționarul lui Frédéric Damé, din 1893 - al
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
cafea instant, lapte instant, supe instant etc.); ulterior, și din terminologia internetului (mesagerie instant). În engleză, instant (mai ales adjectiv și substantiv, rar adverb) provine din vechea franceză; în cuvânt se recunoaște ușor un etimon mai îndepărtat comun cu al adjectivului și adverbului românesc instantaneu (împrumut din secolul al XIX-lea - atestat în dicționarul lui Frédéric Damé, din 1893 - al derivatului francez instantané). Folosirea ca adverb a lui instant este o inovație în interiorul limbii române, pe tiparul stabil al producerii de
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
pare, totuși, că uzul e în favoarea accentului pe finală. Deplasarea de accent (frecventă în cazul multor împrumuturi și întâlnită chiar la vorbitori care cunosc bine limba engleză) a fost produsă de o presiune analogică puternică: există în română sute de adjective, substantive și adverbe în -ant (vacant, șocant, izolant, vibrant, ignorant, frustant etc.), toate cu accentul pe finală (cf. Dicționar invers al limbii române, coord. Cecilia Căpățînă, 2007). Nu știu dacă anglicismul instant se va impune până la urmă în limba comună
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
manage au intrat în română, cu câteva decenii în urmă, substantivele management si manager (atestate în Dicționarul de cuvinte recente - DCR2 -al doamnei Florica Dimitrescu prin citate din presa anilor 1974-1975); li s-a adăugat, probabil ceva mai târziu, si adjectivul managerial. După 1989, odată cu noul val de anglicisme, cuvintele în cauză au trecut din limbajul specializat al administrației și al afacerilor în limba comună. Manager s-a bucurat de o mare popularitate, mai ales în titulaturi, în care l-a
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
silabă). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic din 2005 (DOOM2) a decis ca oscilația de pronunțare a vocalelor să fie admisă doar la cuvântul management, în vreme ce pentru manager se recomandă o pronunțare „românizată", cu două variante de accentuare (mânager și manâger); adjectivul managerial (care ar putea fi interpretat și ca un derivat în română, corespunzând cuvântului englezesc omograf) are doar pronunție adaptată, cu accent pe silaba finală. De la manager s-a format femininul manageriță, evident familiar și uneori vag depreciativ: „cadrele medicale
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
conduce sau a administra). În ultimele decenii s-au creat de fapt mai multe verbe concurente, cu sufixe diferite. Cel mai folosit pare a fi a manageria, formație regulată, în -a și cu sufixul -ez, apărută probabil și sub influența adjectivului managerial: „Manageria-ză-ți singură cariera!" (unica.ro). Există și un verb a manageriza („ce-i drept, candidează la administrarea banului public, cel mai ușor de managerizat și cel mai ușor de cheltuit", ziaruldemures.ro); la începutul anilor '90, acesta fusese deja
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
Dicționar de cuvinte recente, cu atestări încă din anii '70 (1974-1974), non-stop s-a răspândit masiv după 1990, mai ales în contexte comerciale; îl întâlnim încă, masiv, în descrierea unor magazine și servicii (deschis non-stop, program non-stop etc.). De altfel, adjectivul invariabil a produs, prin elipsă, și un substantiv („magazin deschis permanent"): „Ce lucruri se cumpără oare dintr-un non stop când crapă de ziuă?" (metropotam.ro); „Polițistul Amărăscu a vrut să închidă un non-stop" (scandaldegorj.ro). Non-stop a fost inclus
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
prin elipsă, și un substantiv („magazin deschis permanent"): „Ce lucruri se cumpără oare dintr-un non stop când crapă de ziuă?" (metropotam.ro); „Polițistul Amărăscu a vrut să închidă un non-stop" (scandaldegorj.ro). Non-stop a fost inclus în DOOM2, ca adjectiv și adverb; l-au cuprins în lista lor DEX 2009 și (în forma sudată nonstop) Noul dicționar universal (NDU 2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007). Adverbul și adjectivul invariabil non-stop are avantajul scurtimii, al pronunțării fără dificultăți (a fost
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
un non-stop" (scandaldegorj.ro). Non-stop a fost inclus în DOOM2, ca adjectiv și adverb; l-au cuprins în lista lor DEX 2009 și (în forma sudată nonstop) Noul dicționar universal (NDU 2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007). Adverbul și adjectivul invariabil non-stop are avantajul scurtimii, al pronunțării fără dificultăți (a fost perfect asimilat în română) și mai ales al transparenței: ambele sale componente, non și stop, existau deja în limbă, iar relația dintre ele e foarte limpede. În plus, adverbul
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
Rodica Zafiu Există în româna fa-miliar-argotică un procedeu specific de marcare a superlativului, printr-o sintagmă care, aparent, indică o caracteristică sau un subtip, fiind de fapt un intensificator. Procedeul e mai vechi și apare mai ales la adjective și substantive cu sens calificativ, în special la termenii depreciativi. Dezvoltările pe care le produce sunt forme de amplificare a expresiei - exercițiu de ingeniozitate semnalat de Iorgu Iordan (în 1937), descris și ilustrat prin exemple recente de Adriana Stoichițoiu Ichim
„Cu crengi“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6453_a_7778]
-
este însă un limbaj mai curând al spectacolului lingvistic, decât al conciziei și al eficienței; amplificarea ludică și estetică este mult mai frecventă decât elipsa. O formulă de amplificare destul de folosită în ultima vreme este sintagma cu crengi, atașată unor adjective (și substantive calificative) cu sens negativ. Cel mai des este complinit astfel adjectivul urât: „urâtă cu crengi' (zoso.ro, 15.09.2007); „Ce dreacu vezi la păcăliciul ăsta, mă? E urât cu crengi. E prost. E lipsit de personalitate" (S.G.
„Cu crengi“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6453_a_7778]
-
al eficienței; amplificarea ludică și estetică este mult mai frecventă decât elipsa. O formulă de amplificare destul de folosită în ultima vreme este sintagma cu crengi, atașată unor adjective (și substantive calificative) cu sens negativ. Cel mai des este complinit astfel adjectivul urât: „urâtă cu crengi' (zoso.ro, 15.09.2007); „Ce dreacu vezi la păcăliciul ăsta, mă? E urât cu crengi. E prost. E lipsit de personalitate" (S.G. Bogdan, tiuk.reea.net). Atestările din internet sunt mult mai numeroase în combinație
„Cu crengi“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6453_a_7778]
-
zoso.ro, 15.09.2007); „Ce dreacu vezi la păcăliciul ăsta, mă? E urât cu crengi. E prost. E lipsit de personalitate" (S.G. Bogdan, tiuk.reea.net). Atestările din internet sunt mult mai numeroase în combinație cu forma feminină a adjectivului (urâtă cu crengi), ceea ce se explică, evident, prin faptul că evaluarea aspectului fizic vizează mai ales - din perspectivă masculină - femeile. Formula de intensificare nu este însă limitată la subiecte umane, folosindu-se și despre lucruri: „cele mai urâte cu crengi
„Cu crengi“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6453_a_7778]
-
sagace cercetare a temei în cauză. Constatînd că Proust, Rilke sau Nietzsche sînt autori a căror psihologie este prin excelență feminină, Aura Christi aduce un elogiu decent noțiunii de feminitate creatoare, repudiind totodată malițiozitățile curente pe seama sensului peiorativ pe care adjectivul „feminin" l-a căpătat în lumea cultă: „«A scrie poezie feminină» este o cvasiinjurie vehiculată în nu puține medii, atenție, straniu, de primă mînă din literatura română. Literatura feminină nu există, domnilor. Există literatură. Punct. Scrisă de scriitori. Restul se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
în dezbaterile parlamentare. Unele contexte sunt perfect acceptabile - atunci când se vorbește, de exemplu, de produse sau substanțe etnobotanice -; în schimb, o îmbinare lexicală - plante etnobotanice - a trezit îndreptățite suspiciuni și amuzamente. Așa cum au observat mai mulți vorbitori, sintagma, în care adjectivul etnobotanic repetă parțial conținutul semantic al substantivului plante, are caracteristicile unui veritabil pleonasm. În DEX, substantivul etnobotanică apare cu o definiție destul de restrânsă („studiu al denumirilor populare ale plantelor"); această specializare nu corespunde însă decât în parte sensului pe care
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
ethno-botanicals; fr. ethnobotaniques). Internetul oferă un număr (nu foarte mare) de exemple chiar pentru structura pleonastică: ethnobotanical plants, plantes ethnobotaniques etc.; paginile anglofone conțin însă mai ales termenii ethnoplants și ethnobotanicals. Și în paginile românești se răspândește tot mai mult adjectivul substantivizat: „îmi place senzația dată de etnobotanice"; „nu vrea să renunțe la etnobotanice"; „consumă etnobotanice în fiecare zi de weekend" (adevarul.ro, 8.05.2010). Substantivizarea e, până la urmă, o formă de a evita pleonasmul.
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
în afară nu răzbate decît o cavalcadă de expresii fastuoase, care irită prin redundanța lor emfatică. Deși n-are accente patetice sau exaltate, Petru Pătulescu este un incurabil adept al enumerărilor interminabile, eroarea autorului fiind de a crede că, înșirînd adjective mustoase, scrisul său devine mai expresiv, cînd de fapt provoacă sațietate prin exces de sinonime. Vorbind de pildă de efectul pe care trebuie să-l aibă un text, Pătulescu scrie: „Textul, așadar, ca transă provocată, ca înlănțuire simulată, ca demers
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
călătorii. Cred că nu este inutil să amintesc centralitatea imaginii simbolice a pădurii, căreia îi sunt corelate pierderea și spaima. Substantivele care susțin această imagine a «patimilor lui Dante» - viață, drum, pădure, cale, munte, deal, vale, moarte, țărm, stele și adjective precum dreaptă sau aspră vor reveni în alte cânturi, atrăgând atenția și încercând memoria cititorului, în jocul de conexiuni astfel create între episoade”. Cât de pertinentă, aș spune fundamentală este această observație, cititorul poate constata singur, comparând binecunoscutul început al
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]