677 matches
-
Odată cu desfășurarea "războiului vamal" dintre România și Austro-Ungaria, era evidentă necesitatea dezvoltării comerțului fluvial și maritim al României prin intermediul porturilor Tulcea și Constanța 1541. În aceste condiții, Mihail Kogălniceanu afirma că este necesar "a face din Dobrogea un model de administrațiune și bunăstare, o grădină a României", în opinia sa, regiunea urmând să devină "cel mai mare centru de activitate economică și politică" al țării 1542. Mihail Kogălniceanu s-a pronunțat și pentru modernizarea și extinderea portului Constanța, care, în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cestiuni"1727. Redactorii săptămânalului Constanța adresau felicitări Consiliului Județean Tulcea pentru "hotărârea luată de a supune din nou M. S. Regelui și guvernului plângerile dobrogenilor"1728. Aceasta și datorită faptului că "memoriul insistă asupra drepturilor politice, și se plânge contra administrațiunei ministerului Domeniilor"1729. În cuprinsul aceluiași articol se preciza că "d-l prim-ministru cunoaște starea Dobrogei din 1889 când a vizitat-o"1730. De altfel, "anul trecut", primul ministru Lascăr Catargiu "a promis unei delegațiuni de cetățeni (...) că va
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână înstrăinată de patria română pe calea așezămintelor și să fie asimilată numai pe calea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Dobrogea, nu mai răspunde la nevoia timpului de față"1780. În aceste condiții, "consilierii județeni, chemați o dată pe an numai pentru a vota bugetul, absolut fără nicio altă înrâurire asupra gospodărirei județului, (...) fără nici un drept de control real asupra administrațiunei averei publice, îndeplinesc mai mult o formalitate decât un act de reprezentațiune publică"1781. Tocmai de aceea se aprecia că "numai așa se explică cum, după 15 ani, căile de comunicațiune din acest județ sunt într-o stare cu totul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a substituit, parte prin lege, parte prin practică îngăduită, în drepturile județului și ale comunelor, în cele mai mici amănunte de gospodărie"1787, era considerat motivul pentru care "e firesc lucru ca o sarcină așa de grea să covârșească puterile administrațiunei"1788. Acesta era, în opinia autorilor memoriului, motivul ce a condus la "lâncezirea celor mai vitale interese publice", determinând "nemulțumiri generale (...) nesiguranța publică și brigandajul înspăimântător care bântuie Dobrogea fără curmare, băgând groaza în locuitori"1789. Soluția pentru înlăturarea acestor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vând proprietățile de la marginile orașului, tinzând să prindă milioane pe cartierele noi ce formează, în detrimentul edilității publice a orașelor ce administrează"2030. În ciuda tuturor acestor disfuncționalități administrative "românii (...) se dezvoltă (...) se înmulțesc și prosperă (...) dar, să se știe, fără concursul administrațiunei"2031. În opinia jurnaliștilor constănțeni administrația din Dobrogea "n-a pus până acum un deget pentru românizarea acestei provincii", fapt ilustrat prin aceea că funcționarii, "pătura cea mai cultă a localității", erau ținuți departe de urnele electorale care "trebuie să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Jecu Costoff, C. Ficioff, Dragomir D. Vilcoff, Telemac Teodoroff, Cristu Djambazoff și Ivan Pavloff 2062. Autorii memoriului, "cetățeni fruntași ai orașului Tulcea, de origine bulgară"2063, doreau să prezinte regelui Carol I "situațiunea precară ce ni se creează de către actuala administrațiune a județului"2064. Pentru a-și fundamenta demersul, petiționarii arătau că "îndeplinim, fără cea mai mică șovătală toate obligațiunile cetățenești către stat și nu avem altă dorință mai vie decât aceea de a ni se întinde brațele, ca unor buni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se găseau (...) pe cheiul Sulinei, astăzi rămân abia cinci sute și comerțul ce trăia din această viață activă, astăzi a căzut în amorțire"2408. Cu toate acestea, autorii raportului se declarau mulțumiți de faptul că "vedem cu încredere și bucurie administrațiunea de astăzi îndreptând privirile sale asupra problemelor economice ale județului (...) precum și ideea unui bâlci anual, cum e cel din Chilia basarabeană, care stabilindu-se în Sulina ar face din acest oraș o piață ce ar servi schimbului produselor țării cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
face din acest oraș o piață ce ar servi schimbului produselor țării cu cele ale Mării Negre"2409. În opinia autorilor memoriului, la revigorarea portului Sulina "ar contribui și satele noi ce s-ar înființa în Delta Dunării, scop pe care administrațiunea actuală își propune a-l urmări"2410. Astfel, se aprecia că locuitorii satelor ce urmau a fi înființate în Delta Dunării trebuiau aduși din celelalte teritorii românești, ci nu din Dobrogea, aducându-se ca argument situația din satele Carmen Sylva
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
menționat se arăta și faptul că "obligația ce și-a luat ministerul Domeniilor prin legea pentru regularea proprietăților imobiliare în Dobrogea (...) de a planta terenurile date comunelor pentru pădure (...) a rămas neexecutată"2528. Raportul menționa că "una din preocupările actualei administrațiuni a județului a fost începerea studiilor și lucrărilor începute în anul 1899 (...) pentru terminarea șoselei Garvăn-Azaclău (...) cea mai importantă șosea a județului, căci ea pune în legătură întreg județul cu orașul Galați"2529. Totodată, se propunea împădurirea Deltei Dunării pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
organizații"3034. Cu acest prilej, domnul Take Ionescu "a avut ocazia a se încredința din convorbirile ce a a avut cu delegațiile de săteni din diferitele comune din județ, de relele ce suferă populația (...) de pe urma regimului excepțional și a nefastei administrațiuni liberale"3035. Totodată, domnul Take Ionescu "a promis solemn că imediat ce va veni la putere, pe lângă a asimila pe locuitorii dobrogeni cu ceilalți locuitori ai țării, se va ocupa personal de toate nevoile populației din Dobrogea"3036. În privința dezvoltării orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea: geografie matematică, fisică, politică, economică și militară, Atelierele Grafice I. V. Socecu, București, 1904. Ionescu, Luca, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903. Ionescu, Luca, Dare de seamă presentată Consiliului Județean Tulcea, București, 1904. Ionescu, Luca, Administrațiunea comunei rurale și a plășii. Esplicarea legii din 29 aprilie 1908, București, 1910. Iorga, Nicolae, La Dobrogea Roumaine, Bucarest, 1919. Iorga, Nicolae, Drepturi naționale și politice în Dobrogea, Editura Fundației Culturale Regele Mihai, București, f. a. Iorga, Nicolae, Droits nationaux et
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Românul", București, 1886. 4 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Tipografia Română, Tulcea, 1880. 5 Luca Ionescu, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903; Idem, Dare de seamă presentată Consiliului Județean Tulcea, București, 1904; Idem, Administrațiunea comunei rurale și a plășii. Esplicarea legii din 29 aprilie 1908, București, 1910; Dimitrie Hagi-Anton, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, Tipografia Dobrogea, Tulcea, 1905. 6 Ion Adam, Constanța pitorească cu împrejurimile ei, Editura Minerva, București, 1908; B.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rație / rațiune etc.). Linia dominantă de evoluție în limba literară a cunoscut totuși modificări destul de surprinzătoare, petrecute într-un timp relativ scurt: textele culte din anii 1900-1940 abundă în forme terminate în -țiune (de exemplu: protecțiune, generațiune, educațiune, condițiune, revoluțiune, administrațiune, considerațiune etc.), abandonate în a doua jumătate a secolului; astăzi, în toate cazurile citate se folosește varianta în -ție (protecție, generație ș.a.m.d.). Desigur, substituția a fost impusă de modificări „oficiale” ale normei academice, dar faptul că regula s-
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
mizeriei ... Deoarece religiunea de stat e înseamnă violarea conștiinței, centralizarea administrativă înseamnă castrarea libertății. Instituțiuni funebre, purcese dintr-una și aceeași patimă a oprimării și intoleranței, a cărei roade otrăvitoare arată bine analogia! Religiunea de stat a dat naștere inchizițiunii; administrațiunea de stat a dat naștere poliției." "Secretul ecuației între cetățean și stat, precum a celei între enoriaș și preot, între avocat și judecător, se află în ecuația economică pe care am făcut-o mai înainte, prin abolirea interesului capitalist, între
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
bugetare atunci când statul nu le poate suporta, scopul legii fiind deocamdată numai eliminarea cauzelor de nedreptăți, pentru a pune capăt haosului și anarhiei existente din cauza legei actuale și a dispozițiunilor pentru aplicarea ei, vitrege pensionarilor militari. 2) Separarea conducerii și administrațiunii pensiilor militare de Casa generală de pensii (Ministerul de Finanțe trecându-le pe seama Ministerului Apărării Naționale). Pentru a ne putea da seama cu deplină conștiință de necesitatea și posibilitatea înfăptuirei acestor două măsuri, le vom cerceta mai în detaliu pe
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
adevărul. Așa se numește o foaie românească, editată de domnul Ioan Roman, ca redactor responsabil, cu locuința în Șeitin (comit. Cenad) și tipărită la L. Rethy și fiul în Arad. Apare odată pe săptămână, Duminecă, și e pusă în serviciul administrațiunii“. (Controla din 29 ianuarie 1903). „O asociație pentru tineret. În cartierul Elisabetin din Timișoara a luat ființă o asociație pentru tineret, care va acționa pe întreg teritoriu al orașului, cuprinzând tinerii între 15-20 ani“. (Temesvarer Zeitung din 1 februarie 1903
Agenda2003-4-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280614_a_281943]
-
Constantinopol cu acele ale altor căi existente, taxa terminală a Turciei taxa aferentă cablului și taxa teritorială de transit a României, au fixat conform tablourilor aci alăturat prezentul aranjament. Articolul 2 Taxele aferente cablului vor fi împărțite între cele două administrațiuni contractante în părți egale. Articolul 3 Cele două administrațiuni se angajează de a întreține în cele mai bune condițiuni tehnice firele aeriene Constantinopol-Killios și București-Constanța, cum și firele lor de joncțiune cu țările străine. Articolul 4 Părțile contractante vor înlocui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
a Turciei taxa aferentă cablului și taxa teritorială de transit a României, au fixat conform tablourilor aci alăturat prezentul aranjament. Articolul 2 Taxele aferente cablului vor fi împărțite între cele două administrațiuni contractante în părți egale. Articolul 3 Cele două administrațiuni se angajează de a întreține în cele mai bune condițiuni tehnice firele aeriene Constantinopol-Killios și București-Constanța, cum și firele lor de joncțiune cu țările străine. Articolul 4 Părțile contractante vor înlocui aparatul Hughes, actualmente întrebuințat în exploatarea cablului prin aparatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
întrebuințat în exploatarea cablului prin aparatul Siemensrapid, în cel mai scurt timp. Articolul 5 Administrația română se angajează a restabili pe cat posibil comunicațiunea directă Constantinopol-București-Berlin. Articolul 6 Cheltuielile de reparațiunea cablului vor fi suportate în părți egale de cele două administrațiuni contractante. Articolul 7 Inițiativa reparațiunilor deranjamentelor cari se vor putea produce pe jumătatea cablului spre România, adică pe o lungime de 171,606 metri contat dela Constantă, va aparține administrației române, și acele ce se vor produce pe restul cablului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
7 Inițiativa reparațiunilor deranjamentelor cari se vor putea produce pe jumătatea cablului spre România, adică pe o lungime de 171,606 metri contat dela Constantă, va aparține administrației române, și acele ce se vor produce pe restul cablului va aparține administrațiunii turcești; cu toate acestea administrațiunea neobligată va avea facultatea de a trimite un delegat a lua parte la lucrări și la stabilirea conturilor; delegatul administrației initiatrice fiind obligat de a-i procura la cerere toate indicațiunile asupra prețului materialelor, mana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
se vor putea produce pe jumătatea cablului spre România, adică pe o lungime de 171,606 metri contat dela Constantă, va aparține administrației române, și acele ce se vor produce pe restul cablului va aparține administrațiunii turcești; cu toate acestea administrațiunea neobligată va avea facultatea de a trimite un delegat a lua parte la lucrări și la stabilirea conturilor; delegatul administrației initiatrice fiind obligat de a-i procura la cerere toate indicațiunile asupra prețului materialelor, mana de lucru, chiria vasului etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
de a-i procura la cerere toate indicațiunile asupra prețului materialelor, mana de lucru, chiria vasului etc. Articolul 8 Conturile cheltuielilor de reparațiune vor fi făcute în franci aur, în dublu și semnate dacă este locul, de delegații celor două administrațiuni. Administrațiunea care va avea inițiativa reparațiunilor va trimite fără întîrziere un exemplar al conturilor celeilalte administrațiuni care după verificare, va plăti sumele datorite conform prescripțiunilor paragrafului 3 din art. 78 al regulamentului telegrafic internațional. Articolul 9 Taxele cablului percepute în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
a-i procura la cerere toate indicațiunile asupra prețului materialelor, mana de lucru, chiria vasului etc. Articolul 8 Conturile cheltuielilor de reparațiune vor fi făcute în franci aur, în dublu și semnate dacă este locul, de delegații celor două administrațiuni. Administrațiunea care va avea inițiativa reparațiunilor va trimite fără întîrziere un exemplar al conturilor celeilalte administrațiuni care după verificare, va plăti sumele datorite conform prescripțiunilor paragrafului 3 din art. 78 al regulamentului telegrafic internațional. Articolul 9 Taxele cablului percepute în perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
etc. Articolul 8 Conturile cheltuielilor de reparațiune vor fi făcute în franci aur, în dublu și semnate dacă este locul, de delegații celor două administrațiuni. Administrațiunea care va avea inițiativa reparațiunilor va trimite fără întîrziere un exemplar al conturilor celeilalte administrațiuni care după verificare, va plăti sumele datorite conform prescripțiunilor paragrafului 3 din art. 78 al regulamentului telegrafic internațional. Articolul 9 Taxele cablului percepute în perioada care începe dela 6 Octomvrie 1923 pînă la data punerii în vigoare a prezentului aranjament
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]