1,340 matches
-
peste un incipit care tentează mai degrabă aritmetica unei coerențe durabile decât forma elaborată a unei excelențe aleatorii. Mihaela Timuș (București, iunie-august 2003) Bibliografie fundamentală (utilizată pentru studiul introductiv și adnotările scrisorilor)tc "Bibliografie fundamentală (utilizată pentru studiul introductiv Și adnotările scrisorilor)" 1. Mircea Eliadetc "1. Mircea Eliade" Aspecte ale mitului - Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Univers, București, 1978, traducere de Paul G. Dinopol. Convorbiri - Mircea Handoca, Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, Humanitas, București, 1998. Corespondență I - Mircea Eliade și
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
pagini dactilo), având însă același titlu: „Parole sacrée, écriture sacrée, images sacrées”. Potrivit unei scrisori din partea Paulei Balma, această conferință ar fi urmat să fie publicată („Puteți să-mi indicați câte exemplare doriți să primiți atunci când va fi publicată?”), dar adnotarea lui Wikander pe aceeași scrisoare - „Faute de temps!” - certifică pierderea ocaziei. În mod surprinzător, în mediul de la Amsterdam, ciclul de conferințe anuale organizate la un castel, „Het Oude Loo”, în stil Versailles, sub auspiciile pioase ale preceptului „Dumnezeu fondator al
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
18 (1962). Articole și recenzii publicate în Journal of Religion, Svenskt bibliskt uppslagsverk, Svensk teologisk kvartalskrift, Svensk Exegetisk. 5. Wikander a primit un exemplar al primei ediții, în românește, a memoriilor lui Eliade - Amintiri, Destin, Madrid, 1965. Volumul, cu frugale adnotări în creion, cum obișnuia să facă Wikander, se află, grație generozității Maritei Wikander și a lui Jan Stolpe, în biblioteca Centrului de Istorie a Religiilor. 6. Ulla Wikander (n. 1940): fiica cea mare a lui Stig Wikander. Profesoară de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
University Press, New York, 2003, 20132. Fanciullo, Franco, Introduzione alla linguistica storica, Mulino, Bologna, 2007. Fasold, Ralph; Connor-Linton, Jeff (editori), Ăn Introduction to Language and Linguistics, Cambridge University Press, Cambridge, 2006. Fînaru, Dorel, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului. Cîteva observații, adnotări și sistematizări, în vol. Limbaje și comunicare, X-1, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 182-187. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (I). Situația metatexului literar cu statut de "ars poetica", în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Seria Filologie, A. Lingvistică, tomul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
muncesc, misiții, micii speculanți, meseriașii fără autorizație, cei ce trăiesc din vânzarea obiectelor personale și nu sunt Încadrați În muncă. Decizia de trimitere era de competența unei comisii regionale. Fuga din batalioanele de muncă se pedepsea cu cinci-zece ani Închisoare. Adnotarea aflată pe exemplarul descoperit În arhiva Cancelariei PCR - „Atât HCM, cât și Decretele sunt interioare, nu se publică nicăieri. 22/VIII 1952” - se Înscrie În obișnuitul epocii 29; vezi anexa II. Cunoaștem din cercetarea celor aproximativ 70.000 de fișe
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
regăsite și telegramele, felicitările și scrisorile de Încurajare trimise din țară și străinătate. Doina Cornea nu s-a putut bucura Însă de ele decât după 1989, când a avut acces la propriul dosar. Un aspect inedit este relevat de o adnotare făcută de un ofițer la sfârșitul unei scrisori a disidentei către fiica sa, stabilită În Franța. Iată observația securistului: „Copia scrisorii care a plecat la destinatar În urma plastografierii”8. Pentru a nu mai fi acuzați În presa occidentală că cenzurează
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
voi avea în vedere numeroase alte chestiuni de esență religios-estetică, cărora exegeza le-a acordat, până în prezent, prea puțină atenție. În abordarea viziunilor lui Blake, trebuie acceptate premisele poetice ale acestora. O atenție specială se cuvine acordată atât scrisorilor și adnotărilor blakeene, cât și memoriilor contemporanilor artistului, fiindcă toate documentele păstrate relevă același lucru: Blake experimentează stări vizionare, pe care apoi le traduce în opere de artă, prin medierea comună a inspirației și a imaginației. Mai mult, artistul se autoportretizează drept
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
studiile blakeene: Damon, Frye, and Erdman (1988, p. IX). Autoritatea acestora se datorează, în opinia mea, faptului că sus-menționații exegeți au oferit, fiecare, câte un Blake coerent și unitar. 13 Voi face referire pe parcurs la mai multe astfel de "adnotări", care constituie doar note de lectură făcute de Blake în marginea unor texte dintre cele mai diverse. 14 Cf., de pildă, seria de omisiuni și de eliminări din Milton: plăcile 6 (l. 35), 7 (l. 4-5), 27 (l. 60) și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în sarcina călugărilor celelalte epistole; un Rezumat al epistolelor apostolilor, al Faptelor lor și al Apocalipsei (Complexiones in epistolis apostolorum et actibus eorum et Apocalypsi), care, așa cum spune și titlul, respectă criteriul dimensiunilor reduse și este compus mai ales din adnotări pe marginea textului. îmbinarea preocupărilor sacre cu activitatea culturală profană, mai ales retorică, practicată la Vivarium se manifestă în cel mai înalt grad în Principii (Institutiones), mai precis în Principiile modului cum trebuie să fie înțelese textele sacre și textele
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cf. p. 000). Pe de altă parte, se știu foarte puține lucruri despre activitatea lui Ioan: era preot și gramatic la Cezareea, însă nu se știe precis dacă e vorba de Cezareea din Capadocia sau de cea din Palestina. O adnotare pe marginea unui manuscris al unei scrisori a lui Filoxen din Mabbug conține numele lui Ioan, menționat în legătură cu un sinod al teologilor neocalcedonieni ținut la Alexandria între 514 și 518; Ioan ar fi redactat epistola sinodală adresată împăratului Anastasius. Exactitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fi scris și o explicație a Cîntării Cîntărilor, un Manual de geografie și un Manual de astronomie; toate s-au pierdut. Unele informații referitoare la Evanghelii sau la Psalmi pe care ni le furnizează Cosma se regăsesc sub forma unor adnotări marginale în manuscrisele din epoca bizantină care conțin respectivele texte sacre; și mai interesant este faptul că numeroase ilustrații și desene împodobesc Topografia lui Cosma: „Nicăieri nu găsim o asemenea coeziune între text și imagine, o asemenea dezvoltare gradată a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mișcare de o gimnastică teatrală a afectivității sunt atuuri în plus. SCRIERI: Scrisori dintr-un câmp cu maci, București, 1977; Duminica absentă, București, 1980; Supa de ceapă, Cluj-Napoca, 1981; Iarnă clinică, București, 1983; Mașinăria cu aburi, București, 1984; Caietul cu adnotări, București, 1988; Creștet și gheare - Du front et de griffes, tr. Tudor Florian Potra, București, 1998. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Scrisori dintr-un câmp de maci”, AFT, 1977, 7; Constantin Crișan, „Scrisori dintr-un câmp de maci”, CRC, 1977, 43
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
în lumea scriitorilor. În scurtă vreme a colecționat un material foarte bogat despre A. Lăzărescu-Laerțiu, Ronetti-Roman, Jean Bart, Octav Botez, Izabela Sadoveanu, Mihai Codreanu etc.” S-a constituit astfel o arhivă compusă din manuscrise literare, corespondență, portrete, fotografii, cărți cu adnotări și alte acte. Toate acestea înainte de a fi fondată o instituție precum Muzeul Literaturii Române. Dar ponderea cea mai mare în activitatea Institutului o deținea cercetarea literară propriu-zisă. S-au realizat studii cu caracter monografic asupra unor scriitori, inițiindu-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Tarnița, troița de la Tarnița și Căminul cultural Oncești. Bisericile au avut o bogată zestre de carte veche românească, cu valoare de patrimoniu, din care în anul 1975 mai puteau fi văzute câteva exemplare la biserica din Făgheni, conținând însemnări și adnotări „ex libris”. La renovări, a fost înlocuită o parte din mobilierul de cult, iar iconostasele au fost repictate. Cum în perioada comunistă se interzicea construirea de lăcașe de cult, satul Tarnița a rămas fără biserică. Abia după evenimentele din anul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clasificare, ele însele denotând un grad de implicare și prelucrare a informațiilor de bază. Pe parcurs, poate ajunge la noi ordonări, structurile compuse devenind relevante la un moment dat. De un real interes pot fi indexurile construite de elevi sau adnotările ce se pot edita pe marginea elementelor componente. Portofoliul ca dosar de prezentare cuprinde acele piese alese doar de elev și considerate ca fiind reprezentative pentru întreaga sa conduită didactică. Scopul central al acestui instrument este de a comunica cu
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de clasare, locul fiecărui elev în ansamblul informatic, moduri de compunere a grupurilor virtuale etc.); - un program având funcția de gestionare a documentelor (identificare, clasare multicriterială, deplasarea, copierea, ștergerea documentelor de fiecare elev); - un program de gestionare a comentariilor și adnotărilor elevilor, a profesorilor și părinților cu privire la produsele realizate; - un program de afișare a lucrărilor elevilor și de consultare a acestora în condiții bine stabilite, eventual restricționate și limitate; - un program având funcția de administrare a zonelor securizate. Toate aceste programe
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nr. 13.876, Leipzig: Ex. Ex. Același mod de notare se întâlnește și în Allegro brillant op.92 de F. Mendelssohn - Barttholdy Activitatea individuală în cadrul studiului instrumental privind elaborarea interpretativă presupune și căutarea unor soluții, aranjamente, organizări, anumite distribuții, structurări, adnotări etc. Dar foarte importantă este conștientizarea faptului că utilitatea celor mai multe aranjamente nu este relevantă decât în doi, la pian. 1.4.2. Studiul în comun Experiența acumulată în cadrul studiului în doi a partiturilor, dar mai ales activitatea didactică de la clasa
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
într-un volum mai mic. Aceasta corespundea obiceiurilor Evului Mediu, cînd operele se cunoșteau mai bine prin comentarii decît prin ele însele. Încetul cu încetul, alineatele s-au mărit și au odihnit ochiul cititorului luminînd paginile prea compacte. Atunci cînd adnotările au devenit mai scurte, au fost așezate în marginile paginii, vizavi de text. Este vorba despre manșete, numite astfel pentru că sînt însoțite de o mînă ieșind dintr-o manșetă, indicînd un anumit pasaj; aceasta permitea cititorului să observe textul și
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
au devenit mai scurte, au fost așezate în marginile paginii, vizavi de text. Este vorba despre manșete, numite astfel pentru că sînt însoțite de o mînă ieșind dintr-o manșetă, indicînd un anumit pasaj; aceasta permitea cititorului să observe textul și adnotarea dintr-o singură privire. Din secolul al XVIII-lea s-a luat obiceiul de a așeza notele în josul paginii, obicei care s-a păstrat. Totuși, în anumite cărți actuale, notele sînt grupate la sfîrșitul capitolelor sau chiar al lucrării; aceasta
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
plină Renaștere, în a sa Liber de nihilo (1509), se ocupa de acea "negație originară a creaturilor și a materiei" care este nimicul, folosind-o ca un concept cardinal al teologiei sale negative? Sau până și Leonardo care, într-o adnotare din Codex Atlanticus (folio 389 verso d) scrie: "Între lucrurile mărețe care se află printre noi, ființa nimicului este cea mai măreață"? Sau biblia scepticismului nihilist, Quod nihil scitur a lui Francisco Sanches? Și apoi Leibniz, mai cu seamă cu
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pentru sertarul meu", remarcă neconsolat 200. Reflecțiile concentrate și corozive care îi ies din condei reprezintă un mic și dens carnet: Breviarul haosului (Bréviaire du chaos, 1982). Acestuia i se adaugă dicționarul său personal de pesimism: Abécédaire de Martin-Batôn (1994). Adnotări fulminante, maxime și sentențe de o limpezime stilistică ce le apropie de aforism. Impresionează obsedanta insistență cu care Caraco insistă asupra unor motive clasice ale nihilismului european, ochiul rapace cu care scrutează universul pentru a-l goli de orice sens
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de romanele precedente. Însușiri analoage dau caracter proeminent și literaturii memorialistice a lui T. Cărțile lui de călătorie sunt jurnale, datate sau nu, ale străbaterii unor imense teritorii planetare, terestre sau acvatice, publicate așa cum au fost scrise inițial, cu ulterioare adnotări pe alocuri, menite să precizeze, să explice uneori anumite situații și să rectifice afirmații greșite sau insuficient fondate. Însemnările nu fac decât să comunice o experiență de călător, direct și spontan, să înregistreze trasee, să descrie locuri, peisaje, forme de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Scarlat Froda și publicată în periodice), care elogiază figura și faptele lui Mihai Viteazul, a fost jucată în 1917 la Teatrul Național din Iași, cu C. Nottara în rolul principal. După ce a tradus biografia Cicerone de Lamartine (1941, cu ample adnotări), Balada închisorii din Reading de Oscar Wilde (1944, publicată împreună cu Corbul lui E.A. Poe), P. a realizat o Antologie de lirică universală, editată postum, în 2002, dând versiuni românești după numeroase poezii ale unor autori de limbă latină (Lucrețiu, Catul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
variațiile de ortografie sau chiar diferențele minore dintre ediții. 95 În afară de stabilirea unui text corect, munca de editare ridică și alte probleme. *21 La editarea unei colecții de texte se pun probleme legate de includere și excludere, de aranjare, de adnotare etc., care pot varia foarte mult de la caz la caz. Pentru cercetător ediția cea mai utilă este poate ediția completă în oare textele sunt aranjate în ordine strict cronologică, dar acest ideal este foarte greu sau imposibil de atins. Aranjarea
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
o fi putut abandona- Reputațiile literare ale multor poeți au suferit din cauza caracterului excesiv de complet al multor ediții curente în care, alături de producțiile finisate, s-au inclus cele mai neînsemnate compoziții ocazionale sau cele mai banale exerciții de "atelier". Problema adnotărilor trebuie să fie rezolvată și ea în funcție de scopul ediției *22 : într-o ediție variorum a operelor 96 lui Shakespeare textul poate fi în mod legitim depășit de masa notelor explicative, deoarece acestea încearcă să consemneze părerile tuturor celor care au
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]