15,776 matches
-
patrimoniale pe care le au copiii legitimi față de părinții lor.. De asemenea, decretul stipulează o serie de prevederi prin modificarea articolului 314, cu privire la desfacerea sau anularea adopției. În Codul Familiei din 1954, după modelul Iustinian, erau reglementate două forme de adopție: adopția cu efecte restrânse, respectiv adopția cu efecte depline, care au fost introduse în 1951 prin Decretul nr. 182 privitor la înfiere. Prima formă de adopție se caracteriza prin aceea că, ... înfiatul are față de cel care înfiază drepturile și obligațiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe care le au copiii legitimi față de părinții lor.. De asemenea, decretul stipulează o serie de prevederi prin modificarea articolului 314, cu privire la desfacerea sau anularea adopției. În Codul Familiei din 1954, după modelul Iustinian, erau reglementate două forme de adopție: adopția cu efecte restrânse, respectiv adopția cu efecte depline, care au fost introduse în 1951 prin Decretul nr. 182 privitor la înfiere. Prima formă de adopție se caracteriza prin aceea că, ... înfiatul are față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
legitimi față de părinții lor.. De asemenea, decretul stipulează o serie de prevederi prin modificarea articolului 314, cu privire la desfacerea sau anularea adopției. În Codul Familiei din 1954, după modelul Iustinian, erau reglementate două forme de adopție: adopția cu efecte restrânse, respectiv adopția cu efecte depline, care au fost introduse în 1951 prin Decretul nr. 182 privitor la înfiere. Prima formă de adopție se caracteriza prin aceea că, ... înfiatul are față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe care le are copilul din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției. În Codul Familiei din 1954, după modelul Iustinian, erau reglementate două forme de adopție: adopția cu efecte restrânse, respectiv adopția cu efecte depline, care au fost introduse în 1951 prin Decretul nr. 182 privitor la înfiere. Prima formă de adopție se caracteriza prin aceea că, ... înfiatul are față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe care le are copilul din căsătorie față de părinții săi, iar descendenții înfiatului au față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe care descendenții copilului din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestora 51. Mai mult, Înfierea nu dă naștere rudeniei între cel înfiat și rudele celui înfiat și rudele celui care înfiază, în afară de cazul celui arătat, se precizează în Art.79. Articolul 79 al Codului familiei reglementează a doua formă de adopție și anume cea cu efecte depline. Astfel, La cererea comună a tuturor celor îndreptățiți să consimtă la înfiere, autoritatea tutelară poate încuviința înfierea cu toate efectele unei filiații firești. De la data când această înfiere își produce efectele, înfiatul devine rudă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții săi firești și rudele acestora încetează. Și în acest din urmă caz, se menține interdicția căsătoriei între adoptat și rudele sale firești, până la gradul IV, prin articolul 6. Capitolul al III-lea, al Codului Familiei care face referire la adopție, se menține în vigoare până în 1997, când este abrogat de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25 din 1997. În 1990, Legea nr. 11 din 31 iulie, privind încuviințarea înfierii, abrogă două articole și aduce o serie de modificări. De
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
două articole și aduce o serie de modificări. De asemenea Legea nr. 48 din 1991 pentru completarea și modificarea unor dispoziții legale privind înfierea, pe lângă modificările pe care le aduce Legii 11/1990 înlocuiește termenul de "înfiere" cu termenul de "adopție", termen utilizat și în prezent. Revenind însă la parcursul istoric, în perioada regimului comunist, în România, protecția copiilor aflați în dificultate (copii abandonați, copii orfani, copii cu dizabilități) se realiza în instituții de stat (orfelinate, leagăne) în interiorul cărora copiii beneficiau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cămine atelier pentru deficienți, parțial recuperabili, cămine pentru deficienți, nerecuperabili. Acestea sunt stipulate în art. 5 al aceleași legi. Acest sistem de ocrotire în orfelinate a fost o practică comună statelor socialiste, adoptată după 1945. Ideologia comunistă a încurajat totuși adopția ca un comportament izvorât din compasiune 53. Cu toate acestea practica adopției a fost asociată cu o serie de evenimente sociale sau individuale critice, în care adopția copiilor a fost mai degrabă impusă. O creștere semnificativă a numărului de adopții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stipulate în art. 5 al aceleași legi. Acest sistem de ocrotire în orfelinate a fost o practică comună statelor socialiste, adoptată după 1945. Ideologia comunistă a încurajat totuși adopția ca un comportament izvorât din compasiune 53. Cu toate acestea practica adopției a fost asociată cu o serie de evenimente sociale sau individuale critice, în care adopția copiilor a fost mai degrabă impusă. O creștere semnificativă a numărului de adopții domestice a fost înregistrat în timpul foametei din iarna anului 1946-1947 care a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o practică comună statelor socialiste, adoptată după 1945. Ideologia comunistă a încurajat totuși adopția ca un comportament izvorât din compasiune 53. Cu toate acestea practica adopției a fost asociată cu o serie de evenimente sociale sau individuale critice, în care adopția copiilor a fost mai degrabă impusă. O creștere semnificativă a numărului de adopții domestice a fost înregistrat în timpul foametei din iarna anului 1946-1947 care a afectat puternic județele Moldovei. În această situație sub deviza " Faceți loc în casa voastră unui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția ca un comportament izvorât din compasiune 53. Cu toate acestea practica adopției a fost asociată cu o serie de evenimente sociale sau individuale critice, în care adopția copiilor a fost mai degrabă impusă. O creștere semnificativă a numărului de adopții domestice a fost înregistrat în timpul foametei din iarna anului 1946-1947 care a afectat puternic județele Moldovei. În această situație sub deviza " Faceți loc în casa voastră unui copil din Moldova", guvernul a organizat curse speciale de tren pentru a duce
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a persoanelor care, potrivit statusului lor social și economic se considera atunci, că aduc prejudicii ideologiei comuniste. Pentru a demonstra contrariul aceste persoane/familii erau presate să adopte copii orfani 56. O a treia situație în care se practica frecvent adopția, e adevărat nu a copiilor orfani sau abandonați, era în familiile în care capul familiei era acuzat politic. În aceste cazuri copiii acestora erau adoptați formal de rude sau prieteni, pentru a primi un alt nume și astfel a scăpa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau abandonați, era în familiile în care capul familiei era acuzat politic. În aceste cazuri copiii acestora erau adoptați formal de rude sau prieteni, pentru a primi un alt nume și astfel a scăpa de blestemul "originii sociale nesănătoase"57. Adopția internațională a copiilor români în perioada comunistă a fost permisă într-un număr limitat de cazuri, pentru care a fost necesar acordul prezidențial (reglementată prin Decret nr. 137 din 23 martie 1956 privind înfierea unui cetățean român de către un străin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cetățean roman). Potrivit unui raport pregătit pentru Agenția S.U.A. pentru Dezvoltare Internaționala (USAID) în România, Greenwell 58 preciza că, în medie, rata copiilor adoptați internațional numărau mai puțin de 1 copil per 100 de copii aflați in leagăne înainte de 1990. Adopția internațională a copiilor nu a fost o practică mediatizată, ceea ce a permis apariția unor suspiciuni de "vânzare de copii". Sub masca adopțiilor, Ceaușescu a permis copiilor evrei, germani și potrivit unora chiar și copiilor români să fie cumpărați din România
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor adoptați internațional numărau mai puțin de 1 copil per 100 de copii aflați in leagăne înainte de 1990. Adopția internațională a copiilor nu a fost o practică mediatizată, ceea ce a permis apariția unor suspiciuni de "vânzare de copii". Sub masca adopțiilor, Ceaușescu a permis copiilor evrei, germani și potrivit unora chiar și copiilor români să fie cumpărați din România, prețul plătit pentru ei fiind unul foarte mare59. Voicu Zdrenghea, fost ofițer în cadrul Ministerului de Interne în perioada comunistă declara că "exista
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Ministerului de Interne în perioada comunistă declara că "exista un cadru legal, se pare, dar secret... privindu-i pe evrei și nemți. Erau cote de emigrare, stabilite in funcție de avantajele pe care le scotea România"60. Imediat după 1989 însă, adopția națională și în special adopția internațională au devenit posibile ca urmare a schimbării legislației și a stabilirii unor mecanisme practice de operare sub influența agențiilor internaționale. Principalele acte normative adoptate în această perioadă au fost: Legea nr. 11 din 31
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
comunistă declara că "exista un cadru legal, se pare, dar secret... privindu-i pe evrei și nemți. Erau cote de emigrare, stabilite in funcție de avantajele pe care le scotea România"60. Imediat după 1989 însă, adopția națională și în special adopția internațională au devenit posibile ca urmare a schimbării legislației și a stabilirii unor mecanisme practice de operare sub influența agențiilor internaționale. Principalele acte normative adoptate în această perioadă au fost: Legea nr. 11 din 31 iulie 1990, privind încuviințarea înfierii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din 16 iulie 1991 pentru completarea și modificarea unor dispoziții legale privind înfierea, Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului, Legea 15 din 25 martie 1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia europeană în materia adopției de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967, Legea 47 din 7 iulie 1993 cu privire la declararea judecătorească a abandonului de copii, Legea nr. 84 din 18 octombrie 1994 pentru ratificarea Convenției asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967, Legea 47 din 7 iulie 1993 cu privire la declararea judecătorească a abandonului de copii, Legea nr. 84 din 18 octombrie 1994 pentru ratificarea Convenției asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993. Dintre toate acestea cu un efect de stimulare a adopțiilor internaționale au fost Legea nr. 11 din 31 iulie 1990 și Legea 47 din 7 iulie 1993. Greenwell 61 împarte perioada 1990-1996
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
judecătorească a abandonului de copii, Legea nr. 84 din 18 octombrie 1994 pentru ratificarea Convenției asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993. Dintre toate acestea cu un efect de stimulare a adopțiilor internaționale au fost Legea nr. 11 din 31 iulie 1990 și Legea 47 din 7 iulie 1993. Greenwell 61 împarte perioada 1990-1996 în două: Perioada reparației rapide (1990-1991) caracterizata printr-un exod de copii înspre familii adoptatoare din străinătate și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1993. Greenwell 61 împarte perioada 1990-1996 în două: Perioada reparației rapide (1990-1991) caracterizata printr-un exod de copii înspre familii adoptatoare din străinătate și Perioada de reorganizare (1992-1996) caracterizată de o legislație necoordonată, încercând, pe de o parte, să restrângă adopțiile in străinătate și, pe de altă parte, să implementeze mecanismele pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii (aproximativ 10.000 conform anumitor autori 62), au părăsit granițele țării fiind adoptați internațional
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
caracterizata printr-un exod de copii înspre familii adoptatoare din străinătate și Perioada de reorganizare (1992-1996) caracterizată de o legislație necoordonată, încercând, pe de o parte, să restrângă adopțiile in străinătate și, pe de altă parte, să implementeze mecanismele pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii (aproximativ 10.000 conform anumitor autori 62), au părăsit granițele țării fiind adoptați internațional. Această perioadă s-a caracterizat printr-o libertate totală oferită adoptatorilor străini
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
exod, în iulie 1991 se promulgă Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 care aduce o serie de completări și modificări Legii nr. 11 din 31 iulie 1990. Scopul acestui act normativ a fost acela de a obține controlul asupra adopțiilor internaționale. Pentru aceasta s-a înființat Comitetul Român pentru Adopții (CRA). Numai copiii aflați în evidența acestui Comitet, care pe o perioadă de șase luni nu au fost adoptați în țară urmau a fi disponibili pentru adopția internațională. Copiii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
16 iulie 1991 care aduce o serie de completări și modificări Legii nr. 11 din 31 iulie 1990. Scopul acestui act normativ a fost acela de a obține controlul asupra adopțiilor internaționale. Pentru aceasta s-a înființat Comitetul Român pentru Adopții (CRA). Numai copiii aflați în evidența acestui Comitet, care pe o perioadă de șase luni nu au fost adoptați în țară urmau a fi disponibili pentru adopția internațională. Copiii adoptați internațional urmau să fie monitorizați de CRA cu sprijinul autorităților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
obține controlul asupra adopțiilor internaționale. Pentru aceasta s-a înființat Comitetul Român pentru Adopții (CRA). Numai copiii aflați în evidența acestui Comitet, care pe o perioadă de șase luni nu au fost adoptați în țară urmau a fi disponibili pentru adopția internațională. Copiii adoptați internațional urmau să fie monitorizați de CRA cu sprijinul autorităților sau organizațiilor acreditate ale statului primitor pentru ca, minorul să beneficieze de garanțiile și normele echivalente existente în cazul adopțiilor naționale. Se încerca în felul acesta a se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]