47,999 matches
-
financiare și de venituri (art. 5). Pentru Îndeplinirea rolului consultativ, conform art. 6 din Legea nr. 109/1997, acest organism analizează și avizează proiectele de hotărâri și ordonanțe ale Guvernului și proiectele de lege ce urmează să fie prezentate spre adoptare Parlamentului, proiectele de programe și strategii nematerializate În proiecte de acte normative, Înainte de adoptarea lor. Consiliul Economic și Social semnalează Guvernului și Parlamentului apariția unor fenomene economice și sociale care impun elaborarea unor noi acte normative și elaborează la propunerea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Legea nr. 109/1997, acest organism analizează și avizează proiectele de hotărâri și ordonanțe ale Guvernului și proiectele de lege ce urmează să fie prezentate spre adoptare Parlamentului, proiectele de programe și strategii nematerializate În proiecte de acte normative, Înainte de adoptarea lor. Consiliul Economic și Social semnalează Guvernului și Parlamentului apariția unor fenomene economice și sociale care impun elaborarea unor noi acte normative și elaborează la propunerea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie inițiativă, analize și studii privind relațiile economice și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cazul proiectelor de programe și strategii nematerializate În acte normative (art. 8). În cazul În care aceste termene sunt depășite, inițiatorul are dreptul să adopte programele și strategiile nematerializate În acte normative și să transmită proiectele de acte normative spre adoptare fără avizul Consiliului Economic și Social, cu mentionarea acestei situații. Avizul acordat de acest Consiliu va Însoți proiectul de act normativ până la adoptare. Cu privire la obligativitatea inițiatorilor de proiecte de acte normative și de programe și strategii naționale și sectoriale care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să adopte programele și strategiile nematerializate În acte normative și să transmită proiectele de acte normative spre adoptare fără avizul Consiliului Economic și Social, cu mentionarea acestei situații. Avizul acordat de acest Consiliu va Însoți proiectul de act normativ până la adoptare. Cu privire la obligativitatea inițiatorilor de proiecte de acte normative și de programe și strategii naționale și sectoriale care privesc domeniile menționate mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că inexistența avizului ori nesolicitarea lui nu conduce la anularea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
complementarității intervențiilor. De-a lungul a ultimilor cincisprezece ani, legiuitorul italian a intervenit În normele de reglementare a relațiilor de muncă alternativ făcând o reformă necesară pentru adaptarea la evoluția societății, a situației economice și ocupării forței de muncă. Odată cu adoptarea Decretului legislativ din 10 septembrie 2003, nr 276 și punerea În aplicare a Legii nr 30 din 14 februarie 2003, Legea Biagi, a făcut un pas major de reformă a pieței muncii naționale. Legiuitorul din 2003 a luat o hotărâre
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a concedierii individuale și colective, recunoașterea dreptului angajatorului de a organiza activitatea, de a da ordine și dispoziții obligatorii, dar și de a-i permite acestuia sancționarea disciplinară a salariaților care au săvârșit abateri disciplinare etc. Fără intervenția statului prin adoptarea de acte normative necesare contextului social actual piața muncii ar fi Într-un dezechilibru total. O influență covârșitoare În legiferarea raporturilor de muncă din ultimii ani l-a avut procesul de armonizare a legislației interne cu acquisul comunitar. Astfel, statul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
repatriați ca persoane ce intră În rândul celor defavorizate și pentru Încadrarea lor În muncă, angajatorii să beneficieze de anumite stimulente financiare. h) Tot legiuitorului român Îi revine sarcina ca să păstreze echilibrul pe piața forței de muncă din România, prin adoptarea unor acte normative care să limiteze importul de forță de muncă doar la cazurile la care cu adevărat se impune. Astfel, operatorii economici români sau de altă naționalitate, care vor dori să importe forță de muncă trebuie să facă dovada
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
o succintă istorie a acestor instituții și un ghid sumar al bibliotecilor din toate provinciile românești. De istoria Bibliotecii Academiei Române este legată și personalitatea lui Al Sadi-Ionescu (1873-1926), care a lucrat în această instituție din 1902 și a fost susținătorul adoptării CZU. El a realizat un catalog sistematic al periodicelor din Biblioteca Academiei (1908), un Buletin bibliografic bilingv româno-francez, o primă traducere în limba română a tabelelor zecimale universale, primul cod românesc de clasificare - Instrucțiuni provizorii pentru funcționarea serviciilor Bibliotecii Academice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
mai eficiente a spectrului larg de nevoi asociate diferitelor tipuri de materiale și variatelor contexte în care se utilizează înregistrările bibliografice. „Catalogarea minimală” necesită o atentă reexaminare a relațiilor dintre elementele de date individuale din înregistrările bibliografice și nevoile utilizatorului. Adoptarea unui standard pentru nivelul „elementar” sau „de bază” al înregistrării, pentru o catalogare partajată corectă. Comitetul Permanent al Secției de Catalogare a IFLA la a 63-a Conferința Generală a IFLA din 1997, de la Copenhaga, Danemarca. Comitetul Permanent a aprobat
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Capitolul 3 Participarea comunitară 43 Acțiune comună în interesul grupului de apartenență 43 Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 45 Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară 46 Structura asociațiilor 48 Aspectul cronologic 48 Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor 51 Aspirații de confort 51 Inițiere și organizare 52 Gradul de calificare tehnică 54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 56 Promotorii „promotorului local” 57 Conținutul inovației 58 Serialitatea fenomenului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
figurilor și casetelortc " Lista tabelelor, figurilor și casetelor" TABELE Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară 28 Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975 49 Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local 61 Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satului 71 Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare 73 Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM 110 Tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și private sau poate fi cointeresare prin interes pentru accesul la bunul public produs prin acțiunea comunitară. Altfel spus, poate fi cointeresare extrinsecă, bazată pe o motivație diferită de rezultatul acțiunii comunitare, sau una intrinsecă, asociată cu rezultatul acțiunii respective. Adoptarea unui anumit model despre participanții la acțiune este extrem de importantă. Cred că atât participarea prin cointeresare de tip intrinsec, cât și cea prin cointeresare de natură extrinsecă sunt de maximă relevanță pentru majoritatea acțiunilor de tip DEVCOM. 8. Lucrarea include
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la această premisă, vom prezenta un caz de acțiune comunitară desfășurată prin intermediul unor asociații voluntare. Atunci când obiectivele promovate de o astfel de asociație sunt percepute ca noi, pentru un cadru social dat, avem de-a face cu „decizii colective de adoptare a inovației”. Studiile de până acum privind difuziunea inovațiilor s-au centrat mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un cadru social dat, avem de-a face cu „decizii colective de adoptare a inovației”. Studiile de până acum privind difuziunea inovațiilor s-au centrat mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de decizie și adoptare a inovației 1. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile, de care ne vom ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
până acum privind difuziunea inovațiilor s-au centrat mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de decizie și adoptare a inovației 1. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile, de care ne vom ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru inovațiile adoptate prin decizie colectivă 2. Am analizat procesul de formare și difuzare a acestor asociații în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poate fi făcută. Aspectul cronologictc "Aspectul cronologic" În perioada 1965-1966, în satul Axente Sever a fost inițiată prima societate de acest tip din zonă; la început a avut 15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comuna Axente Sever (formată din satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala), grupate în funcție de anul în care își termină lucrările, sugerează, și în acest caz, existența unor etape similare cu cele manifeste în difuziunea inovației adoptate prin decizie individuală: etapa inițială a adoptărilor făcute în ritm lent, cu discontinuități marcate (1966-1971); etapa medie, cu adoptări făcute în ritm rapid, simultane chiar (manifestă în 1972-1974); și etapa finală, de „saturație”, când se revine la un număr redus de asociații (vezi figura 3). Societățile care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
anul în care își termină lucrările, sugerează, și în acest caz, existența unor etape similare cu cele manifeste în difuziunea inovației adoptate prin decizie individuală: etapa inițială a adoptărilor făcute în ritm lent, cu discontinuități marcate (1966-1971); etapa medie, cu adoptări făcute în ritm rapid, simultane chiar (manifestă în 1972-1974); și etapa finală, de „saturație”, când se revine la un număr redus de asociații (vezi figura 3). Societățile care apar și se difuzează în zonă după 1966 au avut o serie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
control asupra modului de utilizare a fondurilor de către conducere, organism ce apare cu numele de „comitet de supraveghere”; alteori, în locul acestuia semnează „bărbați de încredere”; - cam până prin 1912 societatea a organizat anual un „aldămaș” cu „vinars și zahăr”. Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilortc "Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor" Principalele categorii de factori care, prin prezență și intensitate sau prin absență, duc la adoptarea și difuziunea acestei inovații colective sunt: - prezența unor aspirații de confort menajer pentru satisfacerea cărora apa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fondurilor de către conducere, organism ce apare cu numele de „comitet de supraveghere”; alteori, în locul acestuia semnează „bărbați de încredere”; - cam până prin 1912 societatea a organizat anual un „aldămaș” cu „vinars și zahăr”. Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilortc "Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor" Principalele categorii de factori care, prin prezență și intensitate sau prin absență, duc la adoptarea și difuziunea acestei inovații colective sunt: - prezența unor aspirații de confort menajer pentru satisfacerea cărora apa curentă este o necesitate; - prezența unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
încredere”; - cam până prin 1912 societatea a organizat anual un „aldămaș” cu „vinars și zahăr”. Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilortc "Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor" Principalele categorii de factori care, prin prezență și intensitate sau prin absență, duc la adoptarea și difuziunea acestei inovații colective sunt: - prezența unor aspirații de confort menajer pentru satisfacerea cărora apa curentă este o necesitate; - prezența unor condiții naturale favorabile, adică a unor surse de apă aflate la un nivel superior în raport cu viitoarele gospodării consumatoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
patru societăți) influențează, în special, accelerarea difuziunii societăților. Pentru rezolvarea problemei apei potabile curente există însă și alternativa individuală de soluționare (folosirea hidrofoarelor). Adoptată în unele cazuri, această modalitate („inovație concurentă”) a fost abandonată de cei care au avut posibilitatea adoptării sistemului societar de aducțiune, din motive de ineficiență: realizarea unui apeduct comun presupune cheltuieli mai reduse decât realizarea unui sistem individual de aducțiune a apei și, de asemenea, costul de utilizare al primei instalații este mai scăzut decât al celei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
anterioară însă în lucrări de amenajare hidrotehnică). Gradul de calificare tehnicătc "Gradul de calificare tehnică" Informațiile și deprinderile tehnice prezente, după cum reiese din cifrele de mai sus, la o bună parte dintre membrii societăților de aducțiune a apei au favorizat adoptarea acestei inovații din două puncte de vedere: - înțelegerea posibilității de realizare a unui apeduct colectiv în condițiile locale este de presupus că a fost mai ușor atinsă de cei având informații și experiențe tehnice anterioare; - costurile de realizare a instalației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de cei având informații și experiențe tehnice anterioare; - costurile de realizare a instalației au fost mult reduse deoarece o serie întreagă de operațiuni au fost executate de către înșiși membrii asociațiilor. Vom raporta, în continuare, schema explicativă propusă la perioada de adoptare a câtorva societăți. Adoptarea târzie a sistemului de aducțiune este explicabilă în cazul societății nr. 4 din Agârbiciu prin cristalizarea insuficientă a aspirațiilor de confort satisfăcute prin introducerea apei curente în locuințe și, de asemenea, prezența unei slabe capacități de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și experiențe tehnice anterioare; - costurile de realizare a instalației au fost mult reduse deoarece o serie întreagă de operațiuni au fost executate de către înșiși membrii asociațiilor. Vom raporta, în continuare, schema explicativă propusă la perioada de adoptare a câtorva societăți. Adoptarea târzie a sistemului de aducțiune este explicabilă în cazul societății nr. 4 din Agârbiciu prin cristalizarea insuficientă a aspirațiilor de confort satisfăcute prin introducerea apei curente în locuințe și, de asemenea, prezența unei slabe capacități de autoorganizare (trădând lipsa unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]