1,393 matches
-
prin intermediul proteinei Gi, cuplul adenilatciclază-AMP ciclic. Subtipurile , 2 și 3, dimpotrivă, cresc conținutul în AMP ciclic al teritoriului postsinaptic ca urmare a activării adenilatciclazei. În funcție de variațiile mesagerilor secunzi determinate de activarea sau inhibarea diverselor subtipuri de receptori adrenergici, noradrenalina și adrenalina produc efecte membranare postsinaptice de scurtă durată și nucleare de lungă durată. Stimularea receptorilor 1-adrenergici, activând turnover-ul fosfoinozitolului și formarea de IP3 și DAG, determină creșterea calciului și fosforilărilor mediate de proteinkinaza C. La rândul lor, receptorii 2-adrenergici, reducând activitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
beta-receptorilor adrenergici catecolaminele participă la realizarea reacției de trezire, stării de veghe-somn, reacțiilor de adaptare și apărare etc. I.6.3. FUNCȚIILE MEDULOSUPRARENALEI Stimularea simpatică (splanhnică) a glandei medulosuprarenale determină eliberarea și lansarea în circulație a unor cantități importante de adrenalină și noradrenalină transportate pe cale sanguină către toate țesuturile și organele corpului uman. În condiții bazale normale, aproximativ 80-90% din secreția de catecolamine medulosuprarenale este reprezentată de adrenalină și doar 10-20% de noradrenalină. Variații mari ale acestor proporții pot apărea în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glandei medulosuprarenale determină eliberarea și lansarea în circulație a unor cantități importante de adrenalină și noradrenalină transportate pe cale sanguină către toate țesuturile și organele corpului uman. În condiții bazale normale, aproximativ 80-90% din secreția de catecolamine medulosuprarenale este reprezentată de adrenalină și doar 10-20% de noradrenalină. Variații mari ale acestor proporții pot apărea în cazul diverselor suprasolicitări normale sau patologice. Adrenalina și noradrenalina având în linii mari aceleași acțiuni fizio-farmacologice, efectele lor se sumează, potențând reacții ale stimulării directe simpatice. Totodată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
toate țesuturile și organele corpului uman. În condiții bazale normale, aproximativ 80-90% din secreția de catecolamine medulosuprarenale este reprezentată de adrenalină și doar 10-20% de noradrenalină. Variații mari ale acestor proporții pot apărea în cazul diverselor suprasolicitări normale sau patologice. Adrenalina și noradrenalina având în linii mari aceleași acțiuni fizio-farmacologice, efectele lor se sumează, potențând reacții ale stimulării directe simpatice. Totodată, componenta circulantă adrenergică prelungește de 5-10 ori efectele reacțiilor simpatice directe, datorită inactivării mai lente a acesteia. La rândul său
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lor se sumează, potențând reacții ale stimulării directe simpatice. Totodată, componenta circulantă adrenergică prelungește de 5-10 ori efectele reacțiilor simpatice directe, datorită inactivării mai lente a acesteia. La rândul său, intensificarea proceselor metabolice de glicogenoliză hepatică și musculară privește numai adrenalina, în timp ce noradrenalina crește semnificativ doar rezistența vasculară periferică. La nivel cardiac, adrenalina posedă, de asemenea, efecte mai pronunțate decât noradrenalina, datorită stimulării mai puternice a receptorilor beta-adrenergici vasodilatatori. Spre deosebire de noradrenalină, adrenalina influențează puțin tonusul vaselor musculaturii scheletice, permițând creșterea fluxului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adrenergică prelungește de 5-10 ori efectele reacțiilor simpatice directe, datorită inactivării mai lente a acesteia. La rândul său, intensificarea proceselor metabolice de glicogenoliză hepatică și musculară privește numai adrenalina, în timp ce noradrenalina crește semnificativ doar rezistența vasculară periferică. La nivel cardiac, adrenalina posedă, de asemenea, efecte mai pronunțate decât noradrenalina, datorită stimulării mai puternice a receptorilor beta-adrenergici vasodilatatori. Spre deosebire de noradrenalină, adrenalina influențează puțin tonusul vaselor musculaturii scheletice, permițând creșterea fluxului sanguin muscular din timpul efortului. Importanța descărcărilor hormonale medulosuprarenaliene și, îndeosebi, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
proceselor metabolice de glicogenoliză hepatică și musculară privește numai adrenalina, în timp ce noradrenalina crește semnificativ doar rezistența vasculară periferică. La nivel cardiac, adrenalina posedă, de asemenea, efecte mai pronunțate decât noradrenalina, datorită stimulării mai puternice a receptorilor beta-adrenergici vasodilatatori. Spre deosebire de noradrenalină, adrenalina influențează puțin tonusul vaselor musculaturii scheletice, permițând creșterea fluxului sanguin muscular din timpul efortului. Importanța descărcărilor hormonale medulosuprarenaliene și, îndeosebi, de adrenalină este binecunoscută ca indispensabilă organismului în reacțiile neuro-endocrino-vegetative produse de stresurile de diferite cauze. Inactivarea noradrenalinei și adrenalinei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
posedă, de asemenea, efecte mai pronunțate decât noradrenalina, datorită stimulării mai puternice a receptorilor beta-adrenergici vasodilatatori. Spre deosebire de noradrenalină, adrenalina influențează puțin tonusul vaselor musculaturii scheletice, permițând creșterea fluxului sanguin muscular din timpul efortului. Importanța descărcărilor hormonale medulosuprarenaliene și, îndeosebi, de adrenalină este binecunoscută ca indispensabilă organismului în reacțiile neuro-endocrino-vegetative produse de stresurile de diferite cauze. Inactivarea noradrenalinei și adrenalinei. Este realizată în fanta sinaptică de către monoaminoxidază (MAO) și de catecol-O-metiltransferază (COMT). Ambele catecolamine sunt supuse într-un prim moment ortometilării cu ajutorul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adrenalina influențează puțin tonusul vaselor musculaturii scheletice, permițând creșterea fluxului sanguin muscular din timpul efortului. Importanța descărcărilor hormonale medulosuprarenaliene și, îndeosebi, de adrenalină este binecunoscută ca indispensabilă organismului în reacțiile neuro-endocrino-vegetative produse de stresurile de diferite cauze. Inactivarea noradrenalinei și adrenalinei. Este realizată în fanta sinaptică de către monoaminoxidază (MAO) și de catecol-O-metiltransferază (COMT). Ambele catecolamine sunt supuse într-un prim moment ortometilării cu ajutorul COMT, pentru ca, apoi, să fie degradate de către MAO în 3-metoxi-4-hidroxifenilglicol și acid vanilmandelic (AVM). În afara inactivării enzimatice, îndepărtarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în fanta sinaptică de către monoaminoxidază (MAO) și de catecol-O-metiltransferază (COMT). Ambele catecolamine sunt supuse într-un prim moment ortometilării cu ajutorul COMT, pentru ca, apoi, să fie degradate de către MAO în 3-metoxi-4-hidroxifenilglicol și acid vanilmandelic (AVM). În afara inactivării enzimatice, îndepărtarea noradrenalinei și adrenalinei din fanta sinaptică este realizată și prin procesul fizico-chimic de captare și precaptare presinaptică. În afara receptorilor adrenergici propriu-ziși există o altă categorie de receptori catecolaminergici cu structură, distribuție și reactivitate specifice pentru dopamină. Aceasta îndeplinește rol nu numai de precursor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediator chimic propriu unor căi neuronale atât periferice, cât și mai ales centrale. I.6.4. DOPAMINA Reprezentând cea de a treia etapă în biosinteza catecolaminelor, căile de formare și localizarea intraneuronală a dopaminei sunt similare cu ale noradrenalinei și adrenalinei. Locul și modul de formare a dopaminei din L-tirozină și L-dihidroxifenilalanină (L-DOPA) sub influența tirozin-hidroxilazei și DOPA-decarboxilazei sunt ilustrate în figura 49. Stocarea predominentă veziculară (75%) și eliberarea exocitară sunt, de asemenea, similare cu ale celorlalte catecolamine. Eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Are la bază participarea ATP și adenozinei la modificările de excitabilitate neuronală centrale și periferice. Sintetizat la nivel celular prin glicoliză sau fosforilare oxidativă mitocondrială, ATP este depozitat singur sau împreună cu acetilcolina în veziculele sinaptice colinergice, ori cu noradrenalina sau adrenalina în terminațiile sinaptice și granulele cromafine medulosuprarenale. Eliberarea are loc concomitent cu a mediatorului respectiv sau este unică, în cazul stimulării fibrelor purinergice. Odată eliberat, ATP acționează ca mediator chimic sau cotransmițător asupra receptorilor de tip P2 în sens stimulator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în caz de creștere a presiunii arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții. Masticația, de exemplu, declanșează simultan vasodilatație și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor și sudație etc. Eliberarea de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor reflexe vegetative are ca scop să creeze condițiile generale și locale de activitate conjunctă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și de conținutul în cataboliți acizi ai sângelui. Ori de câte ori presiunea sistemică are tendință la scădere, se produc reacții neuro-reflexe compensatoare, cu participarea predominantă a nervilor simpatico-adrenergici. Acțiunea locală vasoconstrictoare a noradrenalinei eliberate este potențată de lansarea concomitentă în circulație a adrenalinei din glanda medulosuprarenală, sub influența impulsurilor sosite de la centrii vasomotori pe calea marelui splanhnic. În afara acțiunii simpaticomimetice bine cunoscute, adrenalina provoacă efecte hiperglicemiante, atât directe, rezultate din intensificarea glicogenolizei hepatice, cât și indirecte, prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal, eliberator de ACTH și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu participarea predominantă a nervilor simpatico-adrenergici. Acțiunea locală vasoconstrictoare a noradrenalinei eliberate este potențată de lansarea concomitentă în circulație a adrenalinei din glanda medulosuprarenală, sub influența impulsurilor sosite de la centrii vasomotori pe calea marelui splanhnic. În afara acțiunii simpaticomimetice bine cunoscute, adrenalina provoacă efecte hiperglicemiante, atât directe, rezultate din intensificarea glicogenolizei hepatice, cât și indirecte, prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal, eliberator de ACTH și glucocorticoizi. Stimulând indirect secreția de hormoni glucocorticoizi, adrenalina circulantă intensifică fenomenul de gluconeogeneză, în vederea refacerii substratului metabolic necesar combustiilor tisulare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la centrii vasomotori pe calea marelui splanhnic. În afara acțiunii simpaticomimetice bine cunoscute, adrenalina provoacă efecte hiperglicemiante, atât directe, rezultate din intensificarea glicogenolizei hepatice, cât și indirecte, prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal, eliberator de ACTH și glucocorticoizi. Stimulând indirect secreția de hormoni glucocorticoizi, adrenalina circulantă intensifică fenomenul de gluconeogeneză, în vederea refacerii substratului metabolic necesar combustiilor tisulare. Activarea complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal de către adrenalină constituie, de altfel, una din modalitățile principale de antrenare a verigii neuro-endocrino-metabolice la reacțiile ergotrope, nespecifice, de apărare, încadrate de Selye (1946) în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
directe, rezultate din intensificarea glicogenolizei hepatice, cât și indirecte, prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal, eliberator de ACTH și glucocorticoizi. Stimulând indirect secreția de hormoni glucocorticoizi, adrenalina circulantă intensifică fenomenul de gluconeogeneză, în vederea refacerii substratului metabolic necesar combustiilor tisulare. Activarea complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal de către adrenalină constituie, de altfel, una din modalitățile principale de antrenare a verigii neuro-endocrino-metabolice la reacțiile ergotrope, nespecifice, de apărare, încadrate de Selye (1946) în sindromul general de adaptare. Contrar sistemului adreno-simpatic, care acționează în sens catabolizant și consumptiv, parasimpaticul intervine în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ergotropi vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Excitarea lor directă sau reflexă declanșează o gamă variată de fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, însoțite de reacții motorii și afective de agresivitate. Fenomene similare produc descărcările brutale de adrenalină, care, străbătând cu ușurință bariera hemato-encefalică numai la nivelul hipotalamusului posterior, provoacă stimularea FR diencefalice ascendente, din care acesta face parte și, prin intermediul ei, activarea scoarței cerebrale. Hipotalamusul anterior este, din contră, sediul centrilor trofotropi de natură parasimpatică, prevăzuți cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pleacă fibrele nervilor cardiaci superior, mijlociu și inferior, distribuindu-se atât sistemului excitoconductor, cât și fibrelor contractile miocardice. Eliberarea noradrenalinei depinde atât de frecvența descărcărilor simpatice (5-20/sec), cât și de participarea unor modulatori locali (acetilcolină, dopamină) și circulanți (angiotensină, adrenalină circulantă etc.). Efectul inotrop pozitiv al catecolaminelor este parțial mediat de stimularea canalelor lente de calciu de către cAMP crescut la nivelul sistemului excitoconductor și contractil cardiac. Cele două componente vegetative acționează complex cu repercusiuni asupra funcției globale a inimii. Efectele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în combinație cu mediatorii chimici simpatico-parasimpatici, hormonii locali vasoactivi de tipul monoaminelor (serotonină, histamină) și polipeptide vasoactive (bradikinină, angiotensină), gazele sanguine, cataboliții acizi etc. Din categoria substanțelor vasoconstrictoare fac parte în primul rând, mediatorii simpatico-adrenergici cu structură catecolaminică, noradrenalina și adrenalina. În timp ce noradrenalina provoacă efecte exclusiv constrictoare de 1,5-1,7 ori mai puternice decât ale adrenalinei, aceasta din urmă determină răspunsuri bifazice, vasoconstrictoare urmate de vasodilatație compensatoare. Acțiunea vasoconstrictoare a catecolaminelor se exercită cu predominență asupra teritoriului arteriolo-capilar și venelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoactive (bradikinină, angiotensină), gazele sanguine, cataboliții acizi etc. Din categoria substanțelor vasoconstrictoare fac parte în primul rând, mediatorii simpatico-adrenergici cu structură catecolaminică, noradrenalina și adrenalina. În timp ce noradrenalina provoacă efecte exclusiv constrictoare de 1,5-1,7 ori mai puternice decât ale adrenalinei, aceasta din urmă determină răspunsuri bifazice, vasoconstrictoare urmate de vasodilatație compensatoare. Acțiunea vasoconstrictoare a catecolaminelor se exercită cu predominență asupra teritoriului arteriolo-capilar și venelor din ariile splanhnică (splină, ficat, rinichi, intestin), pulmonară și cutanată. Vasele musculaturii striate, inimii și creierului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
necesare reacțiilor adaptative de autoreglare a funcției circulatorii. Din prima categorie fac parte hiperglicemia, hiperlactacidemia și hiperpotasemia adrenalinică, iar din cea de a doua, sensibilizarea centrilor vasomotori și formației reticulate activatoare de către catecolaminele circulante. Efectele simpaticomimetice vasoconstrictoare ale noradrenalinei și adrenalinei sunt consecința acțiunii lor directe asupra receptorilor adrenergici. Spre deosebire de noradrenalină, care acționează numai asupra -receptorilor adrenergici (vasoconstrictori), adrenalina stimulează și -receptorii adrenergici (vasodilatatori). De aici, efectele sale duble atât vasoconstrictoare, cât și vasodilatatoare. Sensul reacțiilor vasculare ține, în general, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iar din cea de a doua, sensibilizarea centrilor vasomotori și formației reticulate activatoare de către catecolaminele circulante. Efectele simpaticomimetice vasoconstrictoare ale noradrenalinei și adrenalinei sunt consecința acțiunii lor directe asupra receptorilor adrenergici. Spre deosebire de noradrenalină, care acționează numai asupra -receptorilor adrenergici (vasoconstrictori), adrenalina stimulează și -receptorii adrenergici (vasodilatatori). De aici, efectele sale duble atât vasoconstrictoare, cât și vasodilatatoare. Sensul reacțiilor vasculare ține, în general, de predominanța unuia din cele două tipuri de receptori adrenergici. La nivelul vaselor coronare, de pildă, predominând receptorii de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu participarea AMP ciclic rezultat din activarea adenilciclazei membranare, crescând sinteza de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta intervine probabil în faza a doua de vasodilatație compensatoare, alături de ionii de potasiu și plasmakininele formate secundar activării proteazelor (kalicreine) de către adrenalină (Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare, acetilcolina, ca mediator al fibrelor parasimpatice terminale și colinergice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea sa parasimpaticomimetică de tip muscarinic, acetilcolina provoacă vasodilatație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în sens dilatator, printr-un mecanism amplu discutat în literatură. După majoritatea autorilor, atât acțiunea stimulantă cardiacă, cât și cea dublă vasculară se datoresc efectelor musculare, directe, asupra unor receptori specifici și efectelor metabolice, indirecte, ale mediatorilor simpatico-adrenergici, noradrenalina și adrenalina. Răspunsurile vasculare de un sens sau altul depind, după Ahlquist (1948), de predominanța receptorilor adrenergici de tip alfa (vasoconstrictori) sau beta (vasodilatatori) din intimitatea peretelui vascular. În afara simpaticului cu cele două tipuri de receptori adrenergici, un rol important deține, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]