1,168 matches
-
blană și ieșiți de multă vreme din uz... Cu toate că scrisorile verișoarei de-a doua erau pline de apropouri care îl dovedeau pe Mișu un porc libidinos, doamna Ghiborțea era mai preocupată de aspectul științific al întâmplării decât de dovezile de adulter. Doamna Ghiborțea și-a pus întrebarea dacă, de-a lungul secolelor, de când oamenii observaseră că exista o legătură cauzală între întorsul unui pahar cu fundu-n sus și lucrurile pierdute, întorsese vreodată cineva două. Mai mult, dacă întorsese cineva în același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe bărbați nu fundurile altor femei îi preocupă, ci evoluția modei în funcție de linia acestora, soția sa a fost un pic mai nuanțată: „Pe tine te omor și pe ea o schilodesc“. În primii ani de căsnicie, sentința în caz de adulter a suferit câteva ameliorări. Într-un neașteptat acces de bunăvoință, doamna Capră a acceptat că toți bărbații sunt porci, dar că pentru asta nu trebuie decimați, ci doar lăsați fără boașe. Generozitatea neașteptată a doamnei Capră avea la bază o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
arhitectul Mircea Trestian și în același timp îl frecventează pe ușuraticul Titu Monta. La fel de tandră cu amândoi, nu se dăruie total nici unuia. Rece cu soțul său, un burghez mărginit, e, în compensație, mamă exemplară, iar infidelitatea ei nu merge până la adulter. Dintre personajele masculine, cel mai reliefat e Mircea Trestian, care se definește în opoziție cu societatea metropolitană, privită nediferențiat. Dar nu într-o opoziție activă. Virtuală întrupare a creatorului ce nu se poate simți în largul său decât detașându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
preceptelor talmudice, prostituția era condamnată ca o mare rușine, iar un bărbat avea „dreptul să-și repudieze soția doar dacă a descoperit că-i este necredincioasă” <endnote id="" (481, pp. 241-246)/>. O pedeapsă relativ ușoară, având În vedere faptul că adulterul și desfrânarea sexuală erau pedepsite cu moartea atât În epoca veterotestamentară (Leviticul 20, 10), cât și În epoca neotestamentară (Ioan 8, 5). Totuși, nu Întotdeauna frumusețea evreicelor era dublată de bunăstare și, câteodată - În caz de sărăcie -, putea să aibă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
referitoare la evrei : fizice, profesionale, morale, religioase și politice <endnote id=" (876)"/>. Un ideolog al dreptei românești, Nicolae Roșu, susținea că Vechiul Testament și Talmudul ar promova În rândul evreilor o sexualitate deșănțată și imorală : „Cărțile sfinte ale iudaismului introduc prin adulter, sodomie și exhibiție sexuală imoralitate În cultură”. De aici ar decurge mai multe concluzii aberante (interesul pentru perversiuni erotice s-ar vedea În teoriile evreului Sigmund Freud), dintre care una ne interesează acum În mod special : „Evreii Încurajează prostituția și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care se structurau pe câteva instincte fundamentale: foame, frig, frică. Poveștile astea dominau atunci copilăria mea. Sigur că existența domestică, cu poveștile banalității, să zic așa, nu dispăruse cu totul, în lagăr existau toate calitățile și defectele omenești solidaritatea, invidia, adulterul, hoția, compromisurile, complicitățile toate existau și acolo, firește. A.V. Aceste aspecte umane nu au un caracter generalizator, peren? Așa este condiția umană oriunde și oricând. N.M. Da, este așa, bineînțeles, numai că acolo, toate se petreceau într-o situație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în matematică la Leyda, studiase fizica, se pare, la Bologna. Era descendentul unei familii de greci extrem de înstărită, un spirit aventuros, înclinat spre activități multiple, poliglot, cavaler cu toate calitățile și defectele acestui statut. A fugit de la Montpellier în urma unui adulter cu soția profesorului de anatomie, urmat de un duel niciodată lămurit. În ceea ce a determinat duelul; unii îl suspectau de crimă. Ajuns la tronul Moldovei, a continuat să se preocupe de medicină (există cărțile pe care a studiat și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
este cel puțin la fel de puternică. Vezi și interpetarea lui Vlastos (pp. 42-45). Iar Aristoxenos în fragmentul 55 arată că Socrate avea un apetit sexual crescut și că se deda plăcerilor sexuale, dar „în mod chibzuit”, ceea ce vrea să spună - fără adulter și fără viol. Cf. Banchetul, 216d-217a. Cf. ibidem, 216d. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., p. 42. Vezi și Kenneth J. Dover, Homosexualität in der griechischen Antike, Verlag C.H. Beck, München, 1983, pp. 140-142. Cf. Banchetul, 216c. Cf. ibidem, 216d. Cf. ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mediul rural, din viața funcționărimii și a activiștilor de partid), de neocolit de către eventualul istoric al formelor teatrale în ceaușism. Din această perspectivă, este obligatoriu de semnalat evoluția autorului către panoramarea socio-satirizantă a României anilor 2000: Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila) este un „pamflet antioligarhic” (2002), pe tiparele proiectatei piese caragialiene Titircă, Sotirescu & Co., și care plasează în contemporaneitate tema ciocoilor vechi și noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu zece episoade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
prin verandă, Iași, 1984; Doi pentru un tangou, pref. Ileana Berlogea, București, 1986; Subiecte teatrale. Motive. Procedee, București, 1987; Conversație în oglindă, București, 1989; O lume captivă, București, 1996; Teatru, București, 1997; Dramele decăderii, București, 2000; Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila), București, 2002; Teatru. Domeniile Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47; Zaharia Sângeorzan, „Însoțitorul nevăzut”, CRC, 1983, 47; Eugen Simion, „Însoțitorul nevăzut”, RL, 1983, 47
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
Crețeanu era și advocat. Bineînțeles, advocat de... Târgoviște 311. După cum era advocat sui-generis, tot la fel îi erau și pledoariile. Într-o zi trebuia să apere înaintea tribunalului pe o doamnă din societate care era acuzată de bărbatul ei pentru adulter. Decât doamna era tânără și frumoasă, iar bărbatul cam trecut. Care a fost pledoaria lui Crețeanu? — Domnilor judecători, onorat tribunal. Închipuiți-vă fiecare din dumneavoastră că aveți acasă o glastră cu o floare de endrușaim 312 tânără și frumoasă. Pentru ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și de rang, desparte pe cei doi îndrăgostiți uniți prin natură. Julie se căsătorește cu domnul de Wolmar. Ce portiță de scăpare îi oferă societatea? Ca și doamnei d'Epinay, ca și doamnei d'Houdetot, ca și atîtor altor femei, adulterul, asupra căruia lumea închide ochii pentru a evita scandalul. Dar adulterul este o împărțire rușinoasă, o trădare, o minciună; e degradarea definitivă a individului de către societate. Julie se salvează datorită conștiinței ei marcate de religie. Prin renunțare, ea restabilește lealitatea
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Julie se căsătorește cu domnul de Wolmar. Ce portiță de scăpare îi oferă societatea? Ca și doamnei d'Epinay, ca și doamnei d'Houdetot, ca și atîtor altor femei, adulterul, asupra căruia lumea închide ochii pentru a evita scandalul. Dar adulterul este o împărțire rușinoasă, o trădare, o minciună; e degradarea definitivă a individului de către societate. Julie se salvează datorită conștiinței ei marcate de religie. Prin renunțare, ea restabilește lealitatea, franchețea în propria sa viață. Dintr-o fată inocentă, devine o
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
bodies hidden in frumpy clothes"23. Tabloul are astfel în construcția romanescă a lui Katie Ward un rol central în evoluția intrigii, infleuențând major dinamica relațiilor dintre personaje: Esther, Jurina și artistul îl privesc ca pe o dovadă "vizuală" a adulterului, dovadă pe care fiecare încearcă să o camufleze sau să îi întărească profilul. Între cele două romane există o asemănare esențială. Și George Bălăiță și Katie Ward aleg tabloul flamand din rațiuni de similitudine arhitecturală a personajelor. Ambii prozatori exploatează
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
afla și tabloul flamand Chiril citește pasajul din Tacitus ce descrie împrejurările morții Octaviei, prima și nefericita soție a lui Nero: la douăzeci de ani tânăra soție a lui Nero, după ce acesta o exilează pe insula Pandateria sub acuzația de adulter, este condamnată la moarte. Regia supliciului este tema fragmentului citat: Octavia este legată strâns cu niște funii, i se deschid venele, și, pentru că sângele se scurge prea încet, este dusă într-o baie supraîncălzită 18: Și această copilă - îi citi
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
satul Măgura. Mariajul devine un eșec din cauza distanței fizice. În timpul unei vizite pe care o face la Măgura, Ioana îl așteaptă pe Iustin în camera acestuia. Iustin apare însoțit de Codruța, fiica preotului din sat. Pusă în fața dovezii clare de adulter, Ioana este de acord cu divorțul, lăsând în seama lui Iustin toate demersurile pentru îndeplinirea acestuia. Clarificările interioare vin însă greu pentru Iustin, prins între iubirea pentru Ioana și cea pentru Codruța. Vizita lui Anton Crișan la uzina - o vizită
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
partea cea mai mare a ieșit (a fost născută) deja, ei nu au voie să-l atingă (să-l vatăme), pentru că nu se poate înlătura o viață pentru alta. O mare rușine pentru femeia evreică este nașterea unui copil prin adulter. Unii rabini din secolul al XVII-lea recomandau avortiv-ul pentru a distruge „sămânța blestemată din ea”. IV.8. Inseminarea artificială Dezbarea privind acest subiect a ridicat și ridică anumite probleme, fapt ce confirmă ideea că nu există în iudaism unanimitate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
calcul pragmatic, să o îngădui.” Din nou exemplele lui andrei Pleșu: bacșișul și „casa de toleranță”. * Resemnarea. Este o altă ipostază socială a toleranței. „vezi neregula, o respingi interior, dar o suporți, o înduri ca pe ceva inevitabil.” Exemplu: accepți adulterul pentru că nu crezi în posibilitatea eradicării lui. Toleranța se transformă, la limită, în lașitate. Încerci să salvezi aparențele. Te resemnezi de dragul imaginii proprii și al cuplului. * Toleranța pasivă. Este acea formă a toleranței bazată pe ignoranță și indiferență. Suntem drăguți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
suprapuneri de straturi culturale fiind, eroul este îndeobște vulnerabil, precaritatea relativă fiind înscrisă în chiar sintaxa propriului său destin", afirmă Borbely, handicapul amintind natura nedivină, perisabilă a eroului (călcâiul lui Ahile, eroul poeților, Homer, este orb, Hercule e trădat prin adulter etc.).446 Eroul pornește de la o lipsă ori o pierdere într-o călătorie de găsire ori recuperare, fizică ori spirituală, dincolo de experiențele uzuale, într-o călătorie a "ieșirii din pubertate și a intrării în maturitatea responsabilă", prin probe și revelații
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
București). Localizate în spațiul rustic al Țării de Jos, în preajma Prutului, cele mai izbutite nuvele din Minunea au în centrul lor coagularea unei obsesii în jurul unui fapt real - „păcatul” unei fete ce se lasă sedusă de fiul arendașului (Copilul buruienilor), adulterul unui telegrafist (Hoțul) etc. - ori al unor credințe străvechi - locul rău (Calul alb), soarta (Ceasul din zid), blestemul (Hoțul), femeia fatală (Profesoara de dragoste), împăratul peștilor (Împăratul), comoara revelată de flăcări (Comoara din cetate) etc. -, anticipând întrucâtva Rusoaica lui Gib
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
îndrepta atenția asupra figurii tiranului stăpânit de Beliar. După cum am spus, regele Manase este exact opusul tatălui său. „Și‑a întors inima sa de la Dumnezeu, slujind lui Beliar.” (2, 4) În timpul domniei sale, „s‑au înmulțit magia, vrăjitoriile, prezicerile, ghicitul, desfrânarea, adulterul, prigoana celor drepți” (2, 5). Politica regelui este susținută la curte de o întreagă ceată de profeți lingușitori și mincinoși. Nemaiputând îndura o atare situație, Isaia părăsește Ierusalimul, retrăgându‑se mai întâi în Betleem, iar apoi „în munți” (2, 9
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ϑ4:ΤΔ4™攀<, ⎮< ƒΒΞνγΔ≅<) și, în fine, pe de altă parte, învățându‑i să le aducă jertfe și tămâieri și libațiuni, de care au simțit nevoia după ce au fost robiți de poftele patimilor. Și au semănat printre oameni ucideri, războaie, adultere, desfrânări și tot felul de răutăți (ν<≅ΛΗ, Β≅8Ξ:≅ΛΗ, :≅ 4Πγ∴∀Η, 6≅8∀Φ∴∀Η 6∀ℜ ΒΦ∀< 6∀6∴∀<). În concepția lui Iustin, demonii nu sunt zei: „Nu numai că [...] nu sunt drepți, ci sunt niște demoni
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
el se va arăta bun, milostiv, blajin, pios, iubitor de pace, dușman al nedreptății. Va respinge darurile ce‑i vor fi făcute, idolatria, va pretinde că iubește Scripturile, va arăta respect preoților, va cinsti pe bătrâni, nu va accepta depravarea, adulterul, nu va ține seama de calomnii și nu va crede în jurăminte. Va fi iubitor spre cei străini și spre cei săraci și milos. Apoi, va săvârși minuni: va curăți leproși, va face să meargă pe paralitici, va alunga demoni
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
printre temele vaste ale gândirii europene, autorul oferă spectacolul reconfortant al unei inteligențe lipsite de complexe. În mod admirabil, H.-R. Patapievici și-a asumat riscul de a ataca subiecte aproape tabu pentru intelighenția românească: atitudinea omului recent față de avort, adulter, homosexualitate. Omul recent reprezintă un manifest scris parcă într-un colegiu din vechea Europă, unde realitatea „războiului cultural” nu era ascunsă după perdeaua cuvintelor. Avem așadar în mână confesiunea virilă a unui gânditor care știe în primul rând ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]