2,458 matches
-
sinonimul său numai în stilul jurnalistic, confirmând observația făcută de Guțu Romalo în 1973. Se poate vorbi deci despre o tendință de extindere a lui, în detrimentul sinonimului său, numai. Din punct de vedere semantic, am putut observa că enunțurile cu adverbe restrictive au o dublă citire, în funcție de modul în care este privit setul de alternative în care se operează restricția. Deși sinonime și substituibile în majoritatea situațiilor, pare să se contureze o preferință pentru numai în contextele care implică sensul restrictiv
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
A prin acest enunț, B trebuie să-i descifreze, mai Întâi, semnificația literală. Cuvântul cel mai problematic, mai ambiguu, În această secvență lingvsitică este urât. În această formă, cuvântul funcționează În limba vorbită cu un statut morfologic multiplu, de adjectiv, adverb sau verb (Uită-te În oglindă. Ești urât / Nu vorbi urât / Ești urât de toți colegii). Cum poate ști B la care dintre semnificațiile cuvântului urât a făcut referire A? I-ar fi imposibil dacă nu ar fi cuvintele/expresiile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din punctul lor de vedere, cum ar fi: (să mințim) În continuare; (să ne) mai (Împrumutăm); (decât să mințim) Încă (șase luni); (decât să spunem) Încă (șase luni). Aceste generează o semnificație secundă, mult mai relevantă pentru ei. Cele câteva adverbe au rolul de a modifica semnificația verbelor cu care se află În raporturi semantice, sub aspectul referinței temporale, a duratei acțiunilor pe care acestea le exprimă. Ele conferă verbelor cu care se află În relație semantică două referințe temporale: 1
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Ibid., p. 5referință </ref>. Autorii disting două categorii de cuvinte ale lexiconului, după cum acestea sunt folosite pentru a construi expresii mai mult sau mai puțin contextuale. În categoria celor dependente de context se regăsesc cuvintele cu funcție deictică: pronumele, verbele, adverbele și interjecțiile; din cealaltă categorie, a non-deicticelor, fac parte substantivele, adjectivele, prepozițiile și articolele care formează, din perspectivă logică, predicatele. Gradul de contextualitate este influențat și de elemente non lingvistice: 1. Situația pare a fi cel mai important și mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Aspecte ale trunchierii cuvintelor în limba română", în SCL, XXXIV, 6, p. 517−523. Carnap, R., 1960, Meaning and Necessity, Chicago, University of Chicago Press. Charaudeau, P., 1992, Grammaire du sens et de l'expression, Paris, Hachette. Chircu, A., 2006, "Adverbele românești în -is (-aș)", în Până Dindelegan (coord.), p. 57-66. Chircu, A., 2008, L'adverbe dans leș langues romanes. Etudes étymologique, lexicale et morphologique, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință. Cinque, G., 2006, The Fundamental Left-Right Asymmetry of Natural Languages, mss.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
R., 1960, Meaning and Necessity, Chicago, University of Chicago Press. Charaudeau, P., 1992, Grammaire du sens et de l'expression, Paris, Hachette. Chircu, A., 2006, "Adverbele românești în -is (-aș)", în Până Dindelegan (coord.), p. 57-66. Chircu, A., 2008, L'adverbe dans leș langues romanes. Etudes étymologique, lexicale et morphologique, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință. Cinque, G., 2006, The Fundamental Left-Right Asymmetry of Natural Languages, mss., Università di Venezia. Ciobanu, G., 2006, "Dinamică adaptării elementului englez în limba română actuala", în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Venezia. Ciobanu, G., 2006, "Dinamică adaptării elementului englez în limba română actuala", în Sala (coord.), p. 57−67. Ciompec, G., 1974, "Prepoziția", în: I. Coteanu (coord.), Limba română contemporană, București, Editura Didactica și Pedagogica, p. 290-304. Ciompec, G., 1985, Morfosintaxă adverbului românesc. Sincronie și diacronie, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Coja, I., 1962, ,,Substantivarea adjectivelor care denumesc însușiri omenești negative", în SMFC III, București, Editura Academiei, p. 279-284. Cornilescu, A., 2006, "Din nou despre un prieten de-al meu", în: Până
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Matrice semantice în argoul tinerilor", în: Până Dindelegan (coord.), p. 399-405. Milner, J.-C., 1978, De la syntaxe à l'interprétation, Paris, Editions du Seuil. Miron-Fulea, M., 2005, Numele proprii: interfață semantică-sintaxă, București, Editura Universității din București. Mîrzea Vasile, C., 2007, " Adverbul chiar în limba română actuala", în Până Dindelegan (coord.), p. 143−153. Mîrzea Vasile, C., sub tipar, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română", în Până Dindelegan (coord.). Mîrzea Vasile, C., sub tipar, "O posibilă reinterpretare a clasei
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
limbii române se grupează în zece clase lexico-gramaticale numite părți de vorbire. Din punct de vedere morfologic, cele zece părți de vorbire se pot clasifică în flexibile -substantivul, articolul, adiectivul, pronumele, numeralul și verbul și neflexibile prepoziția, conjuncția și interjecția. Adverbul ocupă o poziție de mijloc: deși neflexibil, prin categoria gradelor de comparație se leaga și de părțile de vorbire flexibile. Părțile de vorbire flexibile își modifică formă pentru a exprima noțiunile morfologice fundamentale, numite categorii gramaticale. Categoriile gramaticale ale limbii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cuvintele, ca și constrângerile exercitate de cuvinte, unele asupra altora, în combinațiile lor sintactice. Sub raport lexical, părțile de vorbire se disting după conținutul exprimat: ele pot exprima obiecte (substantivul și pronumele}. însușiri ale obiectelor sau ale acțiunilor (adjectivul și adverbul). un numar sau o determinare numerică (numeralul), o acțiune sau o stare (verbul), o senzație sau un sentiment (interjecția). Articolul, prepoziția și conjuncția nu au înțeles de--sinestatator. ele sunt instrumente gramaticale, servind la exprimarea raporturilor sintactice. Ținând cont de aceste
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
puțin două propoziții, dintre care una este principala. Par țile de propoziție sunt cele mai mici unități sintactice. Numai unele părți de vorbire, c e l e ce au un sens lexical de sine stătător (substantivul, adiectivul. pronumele, numeralul, verbul, adverbul, interjecția) pot avea funcție de parte de propoziție. Celelalte (articolul, prepoziția, adverbul din structura qradelor de comparație, verbele auxiliare) ajuta la formarea părților de propoziție. Conjuncția are rolul exclusiv de a leqa unele unități sintactice între ele. Legăturile care re stabilesc
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
propoziție sunt cele mai mici unități sintactice. Numai unele părți de vorbire, c e l e ce au un sens lexical de sine stătător (substantivul, adiectivul. pronumele, numeralul, verbul, adverbul, interjecția) pot avea funcție de parte de propoziție. Celelalte (articolul, prepoziția, adverbul din structura qradelor de comparație, verbele auxiliare) ajuta la formarea părților de propoziție. Conjuncția are rolul exclusiv de a leqa unele unități sintactice între ele. Legăturile care re stabilesc între cuvintele unei propoziții sau între propozițiile unei fraze, se numesc
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
alte părți de vorbire (interjecția); noțiunea de verb copulativ; noțiunea de subiect inclus și subînțeles; unele propoziții nu pot avea subiect; să deosebească substantivele din vocativ de cele din nominativ; noțiunile de atribut adjectival și atribut substantival; complementul exprimat prin adverb; noțiunile de părți de vorbire flexibile și neflexibile; substantive defective de număr; gradele de comparație ale adjectivului (fără denumire); alte pronume (posesiv, demonstrativ etc.) fără denumire; noțiunea de verb auxiliar; forme ale verbului la timpul trecut; funcțiile sintactice ale verbului
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
noțiunile de părți de vorbire flexibile și neflexibile; substantive defective de număr; gradele de comparație ale adjectivului (fără denumire); alte pronume (posesiv, demonstrativ etc.) fără denumire; noțiunea de verb auxiliar; forme ale verbului la timpul trecut; funcțiile sintactice ale verbului; adverbul și interjecția (definiție, exemple). Din propria mea experiență am observat că aceste cunoștințe suplimentare îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine alcătuirea sistematică a limbii și corelația dintre nivelele acesteia pe de o parte, iar pe de altă parte
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
și compuse; la "Adjectivul" gradele de comparație (fără denumire); la "Pronume"alte pronume; la "Predicatul"predicatul verbal exprimat prin locuțiuni verbale sau interjecții; la "Subiectul"subiectul inclus, subiectul subînțeles; la "Atribut"atributul substantival, atributul adjectival la "Complementul" complementul exprimat prin adverb. Manualul este un auxiliar prețios în procesul de învățământ. Dar, pentru cei mai mulți elevi și învățători, el reprezintă instrumentul de bază. De aceea ar trebui ca acesta să cuprind exerciții variate care să solicit e cunoștințele elevilor, dar mai ales să
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
ei schimbându-se permanent, au fost numite și variabile. Entitățile sau variabilele lingvistice, adică termeni, propoziții, fraze sau enunțuri, pot fi corelate și integrate într-o secvență discursivă cu ajutorul conectorilor lingvistici, adică un „cuvânt sau grup de cuvinte din clasa adverbului sau a conjuncției a cărui funcție este să asigure legătura formală și semantică dintre segmentele unui discurs” (Bidu-Vrânceanu, 1997:125). Astfel de conectori sunt: și, deci, sau, dar, căci deși, chiar, tocmai, de altfel, etc. Entitățile sau variabilele logice, adică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
baza de suport concretintuitiv s-a urmărit formularea enunțurilor simple în situații de comunicare uzuala, jocuri de rol etc. De la propozițiile din doua, trei/ patru cuvinte s-a trecut la utilizarea și a altor categorii gramaticale (cuvinte de legătură, adjective, adverbe etc.). Treptat, copilul a fost antrenat să sesizeze intuitiv acordul corect al părților de vorbire prin exerciții diverse de utilizare a structurilor gramaticale cu forme flexionare (pluralul substantivelor, exersarea genului, exersarea cazului, verbe la diferite timpuri, exersarea pronumelui și mai
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cu auditoriul, ideile să nu fie prea multe, să se știe exact ce se dorește a fi spus. MĂRCILE SPECIFICE MONOLOGULUI SCENIC SUNT: stilul direct, enunțul la persoana I introdus printr-un verb dicendi sau de gândire, cuvintele de accentuare, adverbele interogative sau de întărire, exclamațiile-interogațiile, interjecțiile etc. TIPURILE DE MONOLOG: * Monologul literar este prezent în toate genurile literare, dar cu anumite trăsături specifice: * Epic: Monolog propriu zis, când este destinat unui personaj sau unui grup de personaje Monolog interiorcând nu
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Ce să fac? Pe unde să ies? Îmi trebuie o inspirațiune ingenioasă...”(I. L. CaragialeO noapte furtunoasă) 2. Analizați mărcile gramaticale specifice monologului interior (stilul direct, enunțul la persoana I introdus printr-un verb dicendi sau de gândire, cuvintele de accentuare, adverbele interogative sau de întărire, exclamațiile-interogațiile, interjecțiile) din fragmentele narative următoare: a. “Iar după o reflecțiune de câteva minute, Dinu Păturică zise în sinea lui: “Iară-mă, în sfârșit, ajuns în pământurile făgăduinței; am pus mâna pe pâine și pe cuțit
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și prepozițiile născute pe radicalul *peralcătuiesc o întreagă constelație lingvistică, care diversifică în toate direcțiile posibile acest nucleu semantic. Drept care punctul de unde începe mișcarea, direcția mișcării, apoi mișcarea însăși între punctul de pornire și capătul vizat, deci parcursul ca atare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
el pune mâna pe fiecare minge numarată, percepând concomitent mișcarea mâinii de la o minge la alta si zgomotul produs de deplasarea obiectului dintr-un loc în altul. O data cu formarea reprezentărilor și însușirea cunoștințelor matematice, respectiv cu numerele cardinale cu unele adverbe de cantitate: „mai multe”, „mai puține”, „tot atâtea”. Deasemenea, în procesul executării cerințelor impuse de educatoare, li se formează copiilor priceperea de a se exprima prin cuvinte potrivite a unor raporturi cantitative dintre obiectele sau grupurile de obiecte. De exemplu
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
kg nu are aceeași semnificație la un subiect de 100 kg sau de 50 kg, dacă s-a produs într-o luna sau într-un an. Precizia impune verificarea tuturor numerelor, a coerenței lor în text și tabele. Adjectivele și adverbele imprecise sau inutile (examinare atentă, adesea, mult...) trebuie suprimate. Claritatea este a doua virtute a unui articol științific. Ea implică cuvinte simple și o sintaxă simplă. Ea poate fi ameliorată prin așezarea în poziție forte - la început de frază, paragraf
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
tot ceea ce este subînțeles. Abrevierile internaționale de unități sunt licite, chiar recomandate, când urmează unui număr, dar nu și în alte cazuri. Ortografierea unei abrevieri trebuie verificată dacă suntem nesiguri. Concizia este a treia calitate a unui articol științific. Substantive, adverbe, adjective și expresii fără valoare (decurge de la sine căă, este oportun să semnalăm că... ) trebuie suprimate, ca și datele marginale. Dar trebuie să evitam și excesul de concizie: elipsa dăunează clarității. 2. Titlul Anunță conținutul articolului cu maximum de precizie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]