750 matches
-
fabuloasă, deoarece nu există posibilitatea ca „evreul real” să corecteze acest portret. Există, de asemenea, clișee mai puțin evidente, care nu exprimă neapărat un neadevăr, ci un adevăr parțial, ridicat la rang de adevăr general (de genul „evreul este bun afacerist”). A atribui unei Întregi categorii de ființe o trăsătură pe care o are doar o parte a acestora este simptomul unei gândiri stereotipe și comode. Clișeul este o imagine ultrasimplificată a unui fenomen, determi nată de mediul cultural În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ovreice din România, niște codoașe” <endnote id="(723, p. 557)"/>. Vorba poetului Ion Barbu : „Pezevenghe [= codoașă] cu scurteică/ (Cam grecoaică, cam ovreică)” (Cântec de rușine, 1924) <endnote id="(874)"/>. Având un „caracter parazitar”, fiind „avizi de bani” și „buni afaceriști” - se scria În România la Începutul anilor 1920 -, evreii au ajuns să-și vândă În Occident „femeile tinere și chiar copilele”, „pe care le plasează [fie] pe la musichalluri și café-concerte”, fie la „casele de prostituțiune” <endnote id="(252, p. 76
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
similare, vezi capitolul „Caracteristici etnice și etice”. „Evreul nu și-a Însușit Înșelăciunea, ea Îi este Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul polonez : „Evreul este Înșelător de când e el” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Fiind deștept și bun afacerist, evreul este, de asemenea, greu de păcălit : „Dacă vrei să Înșeli un evreu - spune un proverb polonez - trebuie să te scoli foarte devreme” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; sau : „Dacă cineva Încearcă să-i Înșele [pe evrei] - scria Henryk Sienkiewicz
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să facem dreptate evreilor” În „romanțul original” Ciocoii vechi și noi (1863), Nicolae Filimon a zugrăvit cu tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor decenii ale secolului al XIX-lea (1814- 1825). E vorba de chir Costea Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era „cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți grecii [= fanarioții] din Țara Românească”, „făcea parte din toate breslele neguțătorești, fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o rară dibăcie [În afaceri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
259)"/>. „Nu se Încheie un negoț mai Însemnat - scrie folcloristul D. Dan În 1899 -, ba nu se vinde nici o coadă de vițel sau de cal fără de Întrevenirea dorită sau nedorită a unui evreu” <endnote id="(126, p. 9)"/>. „Evreul - bun afacerist” este un clișeu, de regulă, cu conotație negativă, chiar dacă implicită. Câteodată, clișeul este valorizat pozitiv, mai ales când este rostit de un evreu, cum este Lazăr Gherson, personaj al romanului Cronică de familie, publicat de Petru Dumitriu În 1956 : „Auzi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători”, chiar crescători de animale (oieri și porcari). În schimb, „evreii” sunt afaceriștii venali și corupți, indiferent de confesiunea lor. „Evreul, fie creștin, fie israelit sau mahometan”, este profund antipatizat, pentru că „evreu” este un atribut care definește moralitatea (și anume lipsa ei), nu etnia sau confesiunea : „[Evreii sunt] oameni care fac afaceri evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi nota 283"/>), fricoși („E un erou, măcar că e ovrei” ; <endnote id="vezi 293"/>), lacomi de bani și Însetați de putere, harnici și, mai ales, buni afaceriști (Geschäftstüchtigkeit) apar practic În toate răspunsurile date de oamenii simpli <endnote id=" (70, passim ; 69, pp. 10-15)"/>. Într-un sondaj de opinie realizat În România În septembrie 2003, 23% dintre cei chestionați au susținut faptul că „politica și finanțele internaționale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toți ai tăi”, gata „să răstignești o nouă sanctitate [= Eminescu]”, „vânzător de țară și de datini”, „iudă apostată cu arginți” etc. <endnote id="(764, pp. 26 și 49)"/>. Profesorul Ion Coja, de exemplu, admite că este antisemit pentru că evreii sunt afaceriști atât de Înrăiți, Încât ar fi făcut chiar și din antisemitism „o afacere, un profit, un gheșeft !” <endnote id="(504, p. 150)"/>. Mai grav este faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali români stimabili. Luca Pițu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi, berbeci... lucram laolaltă, că aveau și multe fânațe” <endnote id="(841)"/>. În aceste regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male, mai ales de oi, de vaci și de păsări : „Dacă În timpul verii, de pildă - scria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru că „Isus a binecuvântat religia iudaică”. Cei mai mulți ruteni Însă credeau că evreul este un semn de bune auspicii În astfel de momente inaugurale (la Început de an, de exemplu, sau de săptămână) pentru că el este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost că i s-a restituit speculantului camionul și animalele pe care le-a dus la București”. După ce Îi turnase, la paritate etnică, pe evreul vasluian Galler („comersant” angrosist ad-hoc de vinuri speculative) și pe românul Zegrea (fost legionar, ajuns afacerist cu animale domestice comestibile), Naty Terdiman trecuse iarăși la lamentări ce s-ar fi vrut a fi justificative pentru lipsa de interes a coreligionarilor față de „mărețul” program „internaționalist” al minusculului partid comunist român, ajuns pe culmile puterii cu ajutorul nemijlocit al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acele vremuri, măcar la Bârlad, președintele Oficiului Județean pentru Evrei Tutova, dr. Aron Țudic, i-a silit pe nababi să cotizeze la comunitate mai mulți bani pentru a putea face față nevoilor majorității extrem de sărace. Ei, bine, taman acești mari afaceriști au declanșat vendetele contra celor care, spuneau ei, i-au devalizat. Nu știm ce ocupație avea acest Naty Terdiman, care a Întocmit Într-o anumită perioadă rapoartele de activitate ale CDE Huși, dar mânia sa (fals) proletară s-a revărsat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
managerieze noile bănci și noile firme - toate acestea va lăsăm pe Dvs. să le ghiciți. Să ghiciți, si, altfel spus, cine ar putea fi echivalenții lui Berezovski, Hodorcovski, Smirnov, Potanin și alții în România post-decembristă. Să ghiciți bancherii flamboianti și afaceriștii regimului Iliescu. Noi ne vom ocupă de pasul următor al mafiei financiar-bancare: marile ingineni financiare ale caracatiței românești, din perioada de aur a erei Iliescu. Inginerii care au golit băncile și au lichidat economule populației, caracatiță ale cărei tentacule - în ciuda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
falsificat ștampila și semnătură ministrului de Finanțe pentru a deschide conturi-pirat, de virare a banilor proveniți de la unele societăți comerciale, altele decât cele stabilite de ministrul de Finanțe și președintele FPS; acuzat de proxenetism în operațiunea Minore pentru bogați alături de afaceristul Dumitru Sechelariu. Au susținut împreună stabilimentul din hotelul Selena, comuna Hemeius, lângă Bacău. Dosarul nr.4158/16.V 1996 consemnează -procesul intentat pentru înlesnire de prostituție. "Monitorul de Bacău" susține că operațiunea s-a desfășurat cu știința lui Hrebenciuc, condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
osândiri morale fără apel, după procedeul naiv romantic pe care-l întâlnim la Filimon sau la Pantazi Ghica și care face pandant elogiilor iconodule cu care sunt gratificați Pașadia și Pantazi (chiar și epitetul de „ciocoi borât” și, respectiv, de afacerist mehenghi au o conotație admirativă). De ce atâta înverșunare ? Abominațiile lui Pirgu țin de rubrica scandaloasă, nu de cea criminală. El e pe de o parte un soitariu foarte dotat, care întreține cu vervă inepuizabilă buna dispoziție a grupului, având tactul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și în același timp și-au făcut ”plinul”, au trecut la făcut regii, le-au revândut cu prețuri înzecite și bunătatea de „miere” a intrat cinstit cu acte-n regulă în casa de bani, conturi bancare ale băieților deștepți, ale afaceriștilor, că așa-i când apele-s învolburate și destul de tulburi, unii se îmbuibă de bine și mulțimea o duce din ce în ce mai prost, cu toate că li s-a promis că o să trăiți bine! Românii, în frunte cu cei ce s-au luptat pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și în același timp și-au făcut ”plinul”, au trecut la făcut regii, le-au revândut cu prețuri înzecite și bunătatea de „miere” a intrat cinstit cu acte-n regulă în casa de bani, conturi bancare ale băieților deștepți, ale afaceriștilor, că așa-i când apele-s învolburate și destul de tulburi, unii se îmbuibă de bine și mulțimea o duce din ce în ce mai prost, cu toate că li s-a promis că o să trăiți bine! Românii, în frunte cu cei ce s-au luptat pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Majoritatea piraților au fost, prin definiție, niște risipitori, însingurați abrutizați de alcool și promiscuitate. Silver, însă, era ceea ce și-ar fi dorit orice pirat care a avut ceva noroc cu prăzi bogate și a scăpat de brațul legii : un mic afacerist în retragere. Cu un cont în bancă, a deschis o cârciumă prosperă, pe chei, căci păstrase banii din activitățile de tinerețe și îi investise. Era căsătorit cu o femeie de culoare, adulmeca obsesiv mirosul de apă sărată, era vizitat mereu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Nu aveau de unde să le știe. Fiindcă televizorul spune cam tot ce este de știut pentru 90% din populație, pentru șoferi mai se adaugă și radioul, iar presa culturală are impact în propriile cercuri, rămânem o țară de politicieni, jurnaliști, afaceriști, cântăreți și fotbaliști. Lecția acestei lecții este lipsa cronică de profesionalism în presă și mai ales în audiovizual. Jurnaliștii vin, în cazuri fericite, din școli de jurnalism și în cazuri ultrafericite, din școlile bune de acest tip. De regulă nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
trebui să luptăm și noi până la jertfa supremă, pentru înlăturarea tuturor nedreptăților din societatea românească, și eu doream să dau această jertfă. În concepția instructorilor legionari, nedreptățile veneau de la regele Carol al II lea, de la oamenii politici corupți, de la toți afaceriștii care căutau să se îmbogățească prin orice mijloace, cu orice preț, de la toți hoții, mincinioșii și leneșii care trăiau printre noi, din munca neplătită a poporului român. Ni se spunea că trebuie să ne pregătim foarte serios pentru a asigura
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Dumnezeu drăguțul și împăratul Să-I ud opincile cu lacrimile mele.” - Moțul de Radu Gyr Suntem poporul cel mai invidiat de străini, cel mai însângerat și cel mai jefuit. Fiindcă am tolerat, s-au cuibărit la noi toți milogii, paraziții, afaceriștii străini de interesele noastre. Cu mâna pe inimă și cu ochii la cer afirm: poporul român a dat dovadă de cea mai mare toleranță pentru ca în zilele noastre să fim acuzați de discriminări, intoleranță și cuceriri teritoriale. A se vedea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
bine a spus Maiorescu într-o conferință de la Ateneu, are creierul mai ușure decât bărbatul; deci bărbatul e mai deștept, fiindcă e mai greu la cap.“ Dintre destulele texte pline de haz aflate în filele revistei reținem „Hora colectivității“ (a afaceriștilor din partidul liberal), la fel de actuală atunci ca și acum, dacă nu cumva mai actuală: „Hai să dăm mână cu mână / Cei ce suntem lungi de mână, / Să-nvârtim hora hoției / Pe averea României. / Cei cinstiți dintre noi piară, / Numai hoți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
McAuley, scriere care înfățișează, în plus, mercantilizarea totală a lumii, lăsată pe mâinile unor companii multinaționale avide. Tot o problemă de acest gen ilustrează, în maniera sa, Greg Egan în Permutation City (1994). Într-un viitor apropiat, prin 2045-2050, niște afaceriști bogați găsesc un mijloc de a supraviețui datorită unor copii informatice ale spiritului lor. Sunt propriile lor clone electronice, au cerut să fie numerizați. Trăiesc în copii/simulări ale universului, atât în viața socială, cât și în intimitate. Copiile se
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în istorie prin scriitorii, cărturarii și artiștii care au scris, au gîndit și au creat în acești ani, pentru și în numele României". Așadar - actualizînd cu inima strînsă - nu prin politicienii mai mult ori mai puțin improvizați, nu prin camarazii lor, afaceriștii cu tangențe mafiote (cînd nu sînt unele și aceleași persoane), nu prin cinicii negustori de fotbaliști, nici prin acei ucigași ai cîntecului care poartă numele de ,Cîntăreți de manele", ci prin ,scriitorii, cărturarii și artiștii care au scris, au gîndit
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
țâța vacii grase și lăptoase, vârful tichiei ori al scufiței Stafiei Securității. Cine sunt aceștia? Călăii (nedovediți) de până mai ieri-alaltăieri, cu siguranță. Dar și gansterii care exploatează la maximum sărăcia, mizeria, deruta și discordia din curtea românească. Dar și afaceriștii dubioși, dar și scursura fără lege și fără Dumnezeu, care n-ar ezita nici o secundă să-și umple până și pernele de sub cap cu scârnăvie, dacă bănuiesc măcar că ar avea un minim câștig din aceasta. Dar și veleitarii invidioși pe
Stafia securității by Nicolae Tone () [Corola-journal/Journalistic/16658_a_17983]