1,383 matches
-
Poetul este un cântăreț al damnării luciferice, îngerul căzut în mijlocul semenilor ingrați. Ca un etern romantic, îi blestemă pe parveniți cu hohote de plâns și izbucniri de ură. Titlul cărții din 1995, Cu dragoste, cu patimă, cu ură, indică precis afectul în clocot ca „unealtă de producție” a creației. Poetul va pendula însă între postura de trubadur, atunci când iubește și suferă, și cea de paria ostracizat, când cinismul îi provoacă o irepresibilă revoltă. Retorica disperării și răul secolului, degradarea morală, indiferența
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant senzorială sau receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafazie). AFECT (< germ. Affekt, cf. lat. affectus) - Modalitate elementară a reactivității afective, caracterizată prin emoție de mare intensitate, de durată redusă și de exprimare nemijlocită prin comportament. Potrivit lui Popescu-Neveanu (1978), stările de afect reproduc și modele sociale, fără a se conforma unei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafazie). AFECT (< germ. Affekt, cf. lat. affectus) - Modalitate elementară a reactivității afective, caracterizată prin emoție de mare intensitate, de durată redusă și de exprimare nemijlocită prin comportament. Potrivit lui Popescu-Neveanu (1978), stările de afect reproduc și modele sociale, fără a se conforma unei organizări raționale (de exemplu, furia și abandonul de sine, agresivitatea oarbă și starea de groază, accesele nestăpânite de râs sau plâns etc.). În starea de afectare intervine o îngustare a câmpului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de groază, accesele nestăpânite de râs sau plâns etc.). În starea de afectare intervine o îngustare a câmpului de conștiință și chiar subordonarea acestei tendințe afective. În psihologia modernă sunt formulate recomandări de prevenire sau înlăturare a efectelor negative ale afectului, prin amânarea și comutarea reacțiilor, efectuarea de mișcări menite să reducă încordarea și apoi trecerea la o analiză detaliată a situației. AFECTIVITATE (< fr. affectivité) - Proprietatea subiectului de a resimți emoții și sentimente; ansamblul proceselor, stărilor și relațiilor emoționale sau afective
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
engl. unconscious) - Ansamblu de dispoziții, stări, procese psihofiziologice și psihice care nu sunt prezente în câmpul actual al conștiinței. Activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței; este cazul proceselor care nu implică în mod obligatoriu controlul conștiinței: acte reflexe, impulsuri, afecte, elemente automatizate ale unor acțiuni complexe. Sub raport structural, explicarea acestor fenomene este îndreptată către sfera psihofiziologică a reacțiilor subsenzoriale, către procesele de inhibiție supraliminală și către controlul și coordonarea funcțiilor sistemului nervos simpatic și parasimpatic (Străchinaru, 1994). În modelul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fenomene psihice care au un rol esențial în declanșarea, orientarea și modificarea conduitei) care determină un act, o conduită; ansamblul de stimuli înnăscuți sau dobândiți, conștientizați sau neconștientizați, interni sau externi, care se află la baza comportamentului uman; atracții, trebuințe, afecte, interese, intenții, idealuri care determină și susțin energetic realizarea unor anumite acțiuni, fapte, atitudini și conduite. Motivația este una dintre cele mai importante variabile intermediare care se interpun între stimuli și reacții și îndeplinește funcții multiple în contextul conduitei și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a propriului corp, fiind un concept utilizat de psihologi. Brouchon-Schweitzer (1990) identifică două tipuri de percepții ale corpului: primul tip se referă la caracteristicile fizice și spațiale ale corpului, fiind denumit imagine spațială; al doilea tip include percepțiile, reprezentările și afectele elaborate pornind de la propriul corp, reprezentând imaginea afectivă. Descoperirea propriului corp sau trăirea corporalității se structurează începând de la vârsta de doi ani; trăirea corporalității se referă la libertatea de mișcare a copilului și la capacitatea de a se simți bine
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un impuls care n-a avut nici un respect pentru bani, din moment ce cămașa făcea mult mai mult decât bărbatul. Dar mă Întreb acum: am cunoscut eu marea dragoste? A existat cineva care să devină obiectul obsesiilor mele și nu doar al afectelor? Sincer, nu prea cred. Parțial, a fost vina mea. Asta era firea mea, bănuiesc. Nu puteam să-mi permit să uit de mine În halul acela. Și nu asta Înseamnă dragostea - să-ți pierzi mințile? Nu-ți mai pasă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
adorabil e acest "O urăsc!" prin vioiciunea lui pasionată și prin contrastul dintre figura ei agresivă și ușoara graseiere, care îi revine, temperată, din copilărie (mai fermecătoare la vârsta asta decât atunci), ca întotdeauna când e stăpânită puternic de un afect. Faptele - statu quo 1. În piept, însă, încep să se zvârcolească vipere. Nu sunt decât cincisprezece zile de atunci... Aveam spiritul liber. Azi... A fost fatal, predestinat. Dacă, spre a înnoda o intrigă, un scrib ar fi imaginat o întîlnire
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
care în final substantivul va dispare. Acest raport are o dublă semnificație. Una ținând de raționalizarea experienței, prelucrată și distilată, amintirile erotice formând tiparul genetic în ale cărui forme e încadrat "exemplarul viu, unic". Tentativa vizează limitarea stărilor confuze ale afectului, studierea partenerului după un ansamblu de reguli ordonate într-o disciplină, observarea distantă, de după sticla insectarului în care se află imobilizat acesta. Iubirea devine "pasiune", tot așa cum arta putea deveni "știință". Contemplarea obiectului erotic înseamnă acum "observație" metodică în vederea unei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
plugușorul și sorcova în costume de baie, în timp ce ne scăldam. Poate că este singura dată în viață când va să fie așa, dar uite că a fost cu putință. Iar eu am redescoperit cât de dragă, de adânc încastrată în afectele și celulele mele îmi este marea. Oceanul ca mare pare un pic diferit: mai nesfârșit, cu ape mai prietenoase sau radical mai neprietenoase, mai generos. Mai plin de vapoare uriașe despre care mai să crezi că sunt SF. Pe ceruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cauzele satisfacției produse de reprezentarea obiectelor hidoase, Aristotel atribuie fenomenul unei duble rădăcini a plăcerii procurate prin imitație: admirația pentru o tehnică desăvârșită a imitării, dar și bucuria recunoașterii modelului în imitația sa. Această estetică a receptării aristoteliene reunește un afect senzorial cu un altul exclusiv intelectual, al căror numitor comun este desfătarea estetică. Cu alte cuvinte, subiectul privirii poate fi afectat de obiectul reprezentat, se poate identifica cu personajele în acțiune, poate stârni pasiuni (altfel refulate) cărora le dă frâu
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
a cărui singură menire este strivirea individului devenit nesemnificativ. Ca toți marii gânditori existențialiști, Camus are sentimentul evidenței absurdului, care este o revelație prin trăirea personală, afectivă, este un sentiment confuz, nedeterminat și totuși sigur. Această evidență inundă pe neașteptate afectul și poate fi comparată cu o senzație de “greață” (greață trăită la nivelul conștiinței) care îl face pe individ să vadă lumea dintr-o dată ca fiind străină și opacă. Starea pe care o resimte omul în prima clipă este definită
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
o stare confuză. Cineva dorea cu tot dinadinsul să profite de degringolada lui și-l manipula de la distanță. Noimann se gândi mai Întâi la Satanovski. Poate că și aceasta era o simplă demonstrație de iluzionism, În care Îi fuseseră antrenate afectele. Noimann se simțea ca o marionetă aflată În mâinile unui păpușar dibaci, care, ascuns după cortină, Îl prezenta publicului, schimonosindu-i fața În fel și chip. Era suficient ca păpușarul să miște un deget pentru ca medicul să simtă În interiorul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
încercând să rezume conținutul... Doctorul receptează știrea și pufăie. — Buuun, n-am ce zice. In plină criză mondială, numai la tine acțiunile urcă. I s-o fi făcut dor lui señor Claudiu de fratele mai mic, te pomenești. Banii traduc afecte, cum știi. S-o fi gândit la tine. Un suflet delicat. E sensibil, banii dovedesc asta, ți-o spun, ca un profesionist. Încă nu cred, nu cred până nu văd,. Imi cunosc frățiorul, mormăie Tolea. Scoate din celălalt buzunar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
lui Gordon. Până la urmă, poate era același lucru. Nu mi-a răspuns, dar, după patru apeluri, a intrat robotul și atunci i-am auzit prima oară vocea - o voce neobișnuit de calmă și de reținută, cu prea puține inflexiuni sau afecte, după cum mi s-a părut. Din fericire, dădea un al doilea număr la care putea fi găsit (al lui Trumbell, am presupus), ceea ce m-a scutit de efortul de a-l căuta eu însumi. Am format din nou, așteptându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ascunsă a celorlalți nu rămâne, însă, nici măcar în câmpul unei neutralități glaciare ci este inundată de veninul bucurii răutăcioase. Această fericire malefică că altul este supus torturii interiorității propria ființă aflându-se în liniștea unui adăpost existențial constituie unul dintre afectele ce trebuie ferit descoperirii. El este eclipsat de falsitatea exagerată a conduitei ce pare reflexia unei compasiuni în realitate inexistentă. Intensitatea acestei ascunderi urcă până la survenirea uitării sale chiar de către cel în interiorul căruia s-a declanșat. Astfel, el pierde treptat
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de speranță agonică survine, și în acest context, prin și întru transformările, remodelările dureroase, metamorfozările determinate spiritului de către suferința ce-l încearcă. Bipolaritatea raportului pozitiv-negativ drept o constantă a imanentului impusă de dincolo de acesta, prezența copleșitoare a răului în oceanul afectelor umane dar și irumperea insulară a binelui ca profeție despre o realitate invariabilă ce impune mundaneității efemere axiome primordiale, constituie pentru conștiința care îndură suferințele de ordin spiritual descoperiri, relevări ale propriei intuiții trezite și perfecționate prin spasmul durerilor pur
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
semnificativi, în viața tânărului vor apărea sentimente de autorespingere care necesită un raspuns corectiv sau compesator. Teoria integrativa a comportamentului deviant sintetizează teoriile și elementele preliminare ale teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii diferențiate și a învățării sociale. Modelul afectivității consideră afectul că mecanism cheie pentru înțelegerea dezvoltării consumului, în sensul determinării și controlului comportamentului. Modelul pune accent pe relația dintre afectul negativ, un status de excitație crescut și vulnerabilitate la abuzul de droguri. Astfel, se așteaptă ca acei subiecți care vor
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
deviant sintetizează teoriile și elementele preliminare ale teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii diferențiate și a învățării sociale. Modelul afectivității consideră afectul că mecanism cheie pentru înțelegerea dezvoltării consumului, în sensul determinării și controlului comportamentului. Modelul pune accent pe relația dintre afectul negativ, un status de excitație crescut și vulnerabilitate la abuzul de droguri. Astfel, se așteaptă ca acei subiecți care vor găsi atractivă intoxicația cu droguri să fie cei care în mod cronic au nevoie de niveluri crescute de activare (sau
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
psihopatologica referitoare la dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a antecedențelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copiii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi cei care au un temperament cu următoarele caracteristici: labilitate mărită și intensitate a afectului mai mare decât media la copiii de aceeași vârstă; capacitate mai mică de a se obișnui la noi stimuli sau de adaptare la schimbare; latentă mai mare decât media copiilor de aceeași vârstă în a răspunde la situații neplăcute; dificultate
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
ridicat, stabilirea obiectivelor devenind o practică managerială curentă. Și în planul cercetării pot fi identificate o serie de direcții de dezvoltare, dintre care opt sunt apreciate drept semnificative (Locke și Latham, 2006): alegerea obiectivului, obiectivele de învățare, cadrul de referință, afectele, obiectivele grupurilor, obiectivele și trăsăturile de personalitate, obiectivele de nivel macro, obiectivele și subconștientul. Capitolul V Direcții actuale ale cercetării privind motivația în muncă În acest capitol sunt prezentate patru teme de cercetare care domină studiul motivației muncii la începutul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectivelor (studiat îndeosebi în domeniul sportului), obiectivele de învățare (un tip special de obiective, adecvate pentru îndeplinirea unor sarcini complexe, desfășurate în condiții de incertitudine), cadrul de referință (încadrarea contextuală a obiectivelor, perceperea acestora drept provocări și nu ca amenințări), afectele (perceperea obiectivelor ca dificile determină sentimentele de succes și bunăstare), obiectivele grupurilor (conflictul dintre obiectivele individuale și cele ale grupului, accesul la informație în grupurile de lucru), trăsăturile de personalitate (relația dintre stabilirea obiectivelor ca acțiune și orientarea către obiective
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
rele care supraveghează totul și nu împiedică nimic"3. Și se fac petiții contra unei teze proaste, contra hărțuirii sexuale de care s-a făcut vinovat unul sau altul. Iată moravuri tribale care nu vor să fie recunoscute ca atare! Afectul are aici partea sa, chiar dacă le împodobim cu dulcele nume de Rațiune. Încet, prietene! Ne calmăm! Câteva figuri tutelare încadrate cu grijă deasupra biroului meu mă cheamă la mai multă demnitate. De la "numirea" pârâului Durance de către Iulius Cezar la masacrul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cu toată ambivalența ei, amestecând fericirea și nefericirea. Acest lucru este miza vitalității uimitoare a triburilor juvenile, intensitatea acțiunilor lor, violența pasiunilor lor, aspectul derutant și imprevizibil al învestirilor proprii lor. Estetica este cuvântul-cheie care ne permite să înțelegem jocul afectelor care rezumă toate acestea. Estetica împreună cu eticile pluraliste, bineînțeles, pe care le vedem la lucru în fanatismul muzical, în dependența față de rețelele informatice, în adeziunea pe cât de intensă, pe atât de provizorie la cauze umanitare sau la alte acțiuni binevoitoare
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]