10,866 matches
-
consilierii educaționale Susținerea afectivă Ca urmare a problemelor sale existențiale și educaționale subiectul se simte frustrat în ceea ce privește necesitățile și interesele sale și solicită ajutorul unui specialist. El așteaptă în mod conștient sau nu de la acesta în primul rând o susținere afectivă . Crearea treptată a unui climat afectiv pozitiv și stimulativ pentru consiliat este condiția sine qua non a consilierii. Susținerea cognitivă Pe fondul susținerii afective se poate „construi” susținerea cognitivă care înseamnă identificarea de către consilier a mecanismelor cognitive ale consiliatului care
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
a problemelor sale existențiale și educaționale subiectul se simte frustrat în ceea ce privește necesitățile și interesele sale și solicită ajutorul unui specialist. El așteaptă în mod conștient sau nu de la acesta în primul rând o susținere afectivă . Crearea treptată a unui climat afectiv pozitiv și stimulativ pentru consiliat este condiția sine qua non a consilierii. Susținerea cognitivă Pe fondul susținerii afective se poate „construi” susținerea cognitivă care înseamnă identificarea de către consilier a mecanismelor cognitive ale consiliatului care pot constitui pârghii pentru rezolvarea problemelor
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
unui specialist. El așteaptă în mod conștient sau nu de la acesta în primul rând o susținere afectivă . Crearea treptată a unui climat afectiv pozitiv și stimulativ pentru consiliat este condiția sine qua non a consilierii. Susținerea cognitivă Pe fondul susținerii afective se poate „construi” susținerea cognitivă care înseamnă identificarea de către consilier a mecanismelor cognitive ale consiliatului care pot constitui pârghii pentru rezolvarea problemelor sale. În procesul consilierii aceste mecanisme cognitive înțelegerea, interiorizarea, conștientizarea, problematizarea pot fi dezvoltate pentru a fi atinse
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
Prietenie și poezie, scrisă în iulie 2005, la câteva luni de la moartea lui Ioan Flora: "am știut mai bine decât alții ce proiecte are, cum lucrează, ce obsesii îl macină, unde și-a propus să ajungă". Cu toată lipsa distanțării afective, Gheorghe Crăciun este un critic obiectiv al operei lui Ioan Flora, ale cărui obsesii creatoare le-a cunoscut ca puțini alții. Perfect mulate pe corpusul puținelor poeme, inedite, ce compun cartea de față, considerațiile sale sunt nu doar adecvate, ci
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
fost pe plac lui Octavian Paler, și destule calificative apăsate vin să susțină respingerea postmodernității de către un conservator, un "bătrân reacționar", cum se numea. Antichitatea și mitologia ei ar reprezenta, prin urmare, terenul ideal de amplasare a investițiilor cognitive și afective, o lume, un timp și un Olimp în care scriitorul s-ar putea ușor regăsi. Cu toate acestea, inserția nu e deloc una previzibilă. Mai întâi că nu despre o calomniere a "nimicurilor mitologice" este vorba aici (reclamând o resuscitare
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
superficială. În ce constă acel plus, acea diferență care te individualizează? În primul rînd memoria, a nu uita cine ești și de unde vii, sfatul pe care o bunică înțeleaptă i-l dă la plecare, identitatea se cuprinde în exercițiul memoriei afective. Marjan constată destul de repede că este dificil să explici cuiva că vălul purtat pe cap ascunde doar părul nu și personalitatea, nu și emoțiile, iar Marjan are prea mult din fiecare. Marjane Satrapi are mult umor, o altă dimensiune importantă
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
și deși zonele de cultură evocate, cea rusă, sau franceză, sau japoneză etc., erau în mod firesc la mare distanță una de cealaltă, trăsătura lor de unire nu era doar sensibilitatea personajului feminin, care se pogora parcă în străfundurile sale afective, evocându-le, ci și stilul caracteristic coregrafei, preluat cu fidelitate de interpretele sale: o mișcare de o mare delicatețe și, așa cum s-a putut vedea și în lucrarea prezentată prima oară la noi, o alternanță de gesturi reținute urmate de
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
pe care le-a avut întotdeauna: Radiografii, I (1978), II (1983). Conciliant, duplicitar, corupt de interese conjuncturale, atras de ideologia oficială, Petru Poantă risca să devină un fel de Mihai Ungheanu clujean. Revoluția trebuie să-i fi produs un cutremur afectiv și ideologic, dar mai avea resurse pentru încă o metamorfoză. Aceasta i-a adus a doua modificare de stil, atitudine și aplicație literară. Părăsește în 1991 redacția revistei "Steaua" (unde se afla din 1970, de la absolvirea facultății), profită la maximum
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
posibil entuziasm excesiv față de Clujul anilor '60, a cărui imagine nu o pot nicicum asimila imagisticii derizorii produse de deconstruirea parodică a miturilor comunismului. Vreau să spun cu aceasta că spiritul meu critic actual va fi mereu asediat de memoria afectivă, iar încercarea de a explica fenomene ale trecutului va fi, probabil, vag alterată de un discret sindrom al paradisului pierdut" (p. 7-8 în primul volum). Nu aș fi putut face o mai bună descriere a tendințelor interioare ale textului evocativ
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
au inaugurat diverse forme de ritualuri ale lumii moderne, concomitent cu subminarea, mai mult sau mai puțin discretă, a unor mituri oficiale" (p. 9 în primul volum). Pe lângă aceste dimensiuni, desfășurate pe zeci de pagini de istorie subiectivă și sociologie afectivă, există, după cum afirmă Petru Poantă, inspirat de Gaston Bachelard, și "casa mea onirică, locul unde au fost posibile câteva reverii culturale originare". Casa de Cultură a Studenților devine în acest mod un personaj fabulos, încărcat de istorie, politică, viață cotidiană
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
singură carte. De asemenea, regizorul renunță la un final spectaculos, păstrînd însă o doză de optimism așa cum tema socială nu este exploatată pe baza potențialului mediatic, realita-tea teribilă a comerțului cu carne vie, ci pe baza potențialului ei dramatic. Forța afectivă a personajului îl scoa-te din masca anonimatului cu reflexul voyeurist de la început, demascîndu-l pas cu pas în dimensiunea sa afectivă; inocența nu lipsită de contondențele și cruzimile ei este cea care conduce la o purificare a sa. Ceea ce convinge iarăși
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
este exploatată pe baza potențialului mediatic, realita-tea teribilă a comerțului cu carne vie, ci pe baza potențialului ei dramatic. Forța afectivă a personajului îl scoa-te din masca anonimatului cu reflexul voyeurist de la început, demascîndu-l pas cu pas în dimensiunea sa afectivă; inocența nu lipsită de contondențele și cruzimile ei este cea care conduce la o purificare a sa. Ceea ce convinge iarăși în film sunt ezitările personajului și sentimentul de aleatoriu pe care-l creeză Tornatore, care reușește să reunțe la retorica
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
strictă și uneori infinitezimală a nuanțelor se hrănește dintr-un suflu patetic suficient de puternic pentru a da naștere unor romane veritabile. Impresia pe care o lasă scrisul lui Gabriel Liiceanu este că intelectul autorului este alimentat cu un combustil afectiv ce poate oricînd să-și găsească, drept supapă a expresiei livrești, forma estetică al literaturii autentice. Și parcă numai un scrupul secret îl împiedică să facă pasul definitiv spre tărîmul beletristicii propriu-zise. Oricum, dacă astăzi există la noi un filozof
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
și care în mod expres se referă la ceea ce, cu o sintagmă destul de compromisă, se mai numește "cunoașterea artistică". Pascal Bentoiu are capacitatea să susțină uneori un demers de sens contrar și anume de cercetare a unui conținut intelectual și afectiv ca punct de sprijin și de căutare a mijloacelor de expresie prin care el este livrat. Se păstrează astfel mentalitatea pozitivistă ce apreciază drept primordiale faptele concrete. Opt simfonii și un poem reprezintă nu numai un salutar florilegiu analitic prin
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
număr ha-lucinant de schițe pregătitoare, negociind cu rigiditatea și cu mecanismele severe ale formei pînă cînd acestea de-vin mlădioase și docile, Daniela Chirion definește finalmente construcția plastică prin tonuri și prin tușe de o sensibilitate și de o forță afectivă ieșite din comun. Sub acest enorm impact sufletesc, geometria devine imponderabilă și fremătătoare, în vreme ce tonul și gestul, aparent diafane și vibratile, capătă masă, volum și pondere gravitațională. Amestec contradictoriu de ingenuitate și premeditare, de vigoare și de fragilitate, de realitate
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
partea. }i se cere așadar să fii un cercetător neîngăduitor. Rezultatul este o confruntare la propriu cu noțiunile lui Heidegger și cu inadvertențele și contradicțiile ce apar în textele neamțului. Felul în care Cristian Ciocan analizează relația dintre Befindlichkeit (situare afectivă) și Stimmung (dispoziție afectivă), dintre das Selbst (sinele) și das Man (impersonalul "se") sau dintre Umwelt (lumea ambiantă), Mitwelt (lumea împărtășită cu alții) și Selbstwelt (lumea sinelui) îl așază pe exegetul român în categoria celor mai profunzi analiști ai lui
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
așadar să fii un cercetător neîngăduitor. Rezultatul este o confruntare la propriu cu noțiunile lui Heidegger și cu inadvertențele și contradicțiile ce apar în textele neamțului. Felul în care Cristian Ciocan analizează relația dintre Befindlichkeit (situare afectivă) și Stimmung (dispoziție afectivă), dintre das Selbst (sinele) și das Man (impersonalul "se") sau dintre Umwelt (lumea ambiantă), Mitwelt (lumea împărtășită cu alții) și Selbstwelt (lumea sinelui) îl așază pe exegetul român în categoria celor mai profunzi analiști ai lui Heidegger. Cauza rămîne una
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
Ioana Revnic Când perspectiva realizării acestui interviu (ce urma să se desfășoare printr-un schimb de e-mailuri) devenise o certitudine, nu aveam nicio amintire cu Augustin Buzura. Îmi doream să umplu acest gol al memoriei mele afective, de aceea, știind că Augustin Buzura va veni la Cluj, în octombrie, ,,pentru niște nesuferite controale medicale", am decis să fug din Oradea în orașul amintit, ca să îl întâlnesc. M-a întâmpinat cu un aer ceremonios, îmbrăcat într-un elegant
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
observat, socotește d-sa, că "toată complexa problemă a romanticului care refuză mitologicalele în favoarea inspirației personale" e reductibilă la o pereche de elemente "extrem de simple" și anume precizarea locului și orei în care se petrece contemplarea peisajului precum și notificarea stării afective corespunzătoare. Intervine "inversarea unei paradigme", fenomenul fiind examinat de Jauss, în Schiță pentru o teorie și o istorie a experienței estetice. După aisthesisul medieval, stăpînit de o așa-numită "paradigmă a invizibilului", ruptă de lumea fizică, de factură alegorizantă, urmează
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
impună (deși în domeniul dinamicii lexicale nu e prudent să faci previziuni!), dar e un caz interesant din mai multe puncte de vedere. În primul rînd, pare să ilustreze tendința colocvială (mai veche) de a adăuga sufixe diminutivale, cu valoare afectivă, celor mai diverse clase lexico-gramaticale (adverbe, pronume, chiar interjecții: binișor, acușica, mătăluță, nimicuța, aolică). După toate aparențele, mersic provine din atașarea sufixului diminutival -ic la mersi; nu neapărat după o regulă compozițională strictă, ci mai mult prin analogie, după modelul
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
și acum am plecat la somnik! Pa! (...) Mercic!" (club.neogen.ro) etc. Excesul de diminutive e tipic pentru baby talk - limbajul special în care adulții se adresează copiilor, imitându-le modul de a vorbi și imprimînd enunțului o puternică notă afectivă. Diminutivarea e considerată și o trăsătură a limbajului feminin; de altfel, multe dintre contextele în care apare mersic (pe site-uri despre creșterea copiilor, între sfaturi cosmetice și culinare) par într-adevăr să indice o conversație predominant feminină: "mersic fetele
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
secvenței prin convergența semantică cu adjectivul sau adverbul-centru. Titlul englezesc al unei comedii recente ("I really hate my job", 2007) a fost tradus în română în forma " Am o slujbă nașpa rău". Echivalarea - valabilă din punctul de vedere al mărcilor afective - oferă posibilități sporite de afirmare registrului familiar-argotic: va face probabil ca formula să se răspîndească și mai mult. Oricum, nașpa rău este deja destul de prezent, în contexte în care nașpa este fie adjectiv invariabil, fie adverb - "primul episod este nașpa
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
impresionant la acest medic erudit și rafinat este dozajul perfect la care ajunge îmbinînd o erudiție de cuprindere enciclopedică și un simț estetic de o impecabilă tăietură. De obicei savanții, știind prea multe, scriu prost, mulțimea cunoștințelor sleindu-le filonul afectiv. În cazul lui C. D. Zeletin, regula nu se confirmă, ci dimpotrivă: asupra lui cultura a acționat ca o inoculare fecundă și profundă, structurînd lăuntric o sensibilitate poetică pe care anii nu i-au atrofiat-o defel. Cine îl cunoaște
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
flămînde, jeg.(...) Nu blestemi, nu strigi, nu plîngi,/ îți faci cruce, suspini,/ Ești un tei umblător/ Prin inima urbei". Două sunt reacțiile de defensivă ale poetului. Mai întîi, așa cum am văzut, apelul la memoria satului originar, veritabilă Atlantidă în lumea afectivă a dezadaptaților proveniți dintr-însul. în al doilea rînd, recursul la un orizont moral. Copleșit de "conștiința veacului", o conștiință rea, autorul aspiră la o regresie lăuntrică înspre începuturile de pietate și rugă ale copilăriei, la Dumnezeul acesteia precum la
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
ale spațiului picturii, în realitate Mitroi s-a adîncit în cea mai severă investigație a generozității și a limitelor limbajului, precum și în aceea a capacității omenești de a cunoaște atît lumea exterioară, cît și propria sa vocație de a colora afectiv și de a personaliza această lume. În același timp, pictura constituia pentru el și o formă de sancțiune morală, o modalitate sigură de a identifica acele calități ale obiectelor și ale lucrurilor care oferă un răspuns pregnant, axiomatic, la problemele
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]