2,785 matches
-
întâlnească alte persoane și să stabilească relații de prietenie (nu de pseudoprietenie) cu acestea. Totodată, Stanley Schachter (1959, apud Chelcea, Iluț (coord.), 2003, pp. 22-23) a descoperit faptul că primii născuți și copiii singuri la părinți au o trebuință de afiliere mai mare decât ceilalți copii. Din cercetări a reieșit, de asemenea, că tendința de afiliere crește pe măsură ce anxietatea devine mai puternică, după cum și faptul că, atunci când stresul este puternic, oamenii au tendința de a se afilia persoanelor mai bine informate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Stanley Schachter (1959, apud Chelcea, Iluț (coord.), 2003, pp. 22-23) a descoperit faptul că primii născuți și copiii singuri la părinți au o trebuință de afiliere mai mare decât ceilalți copii. Din cercetări a reieșit, de asemenea, că tendința de afiliere crește pe măsură ce anxietatea devine mai puternică, după cum și faptul că, atunci când stresul este puternic, oamenii au tendința de a se afilia persoanelor mai bine informate, mai competente. Tot cercetările în acest incitant domeniu au arătat că tendința de afiliere este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de afiliere crește pe măsură ce anxietatea devine mai puternică, după cum și faptul că, atunci când stresul este puternic, oamenii au tendința de a se afilia persoanelor mai bine informate, mai competente. Tot cercetările în acest incitant domeniu au arătat că tendința de afiliere este cu atât mai mare, cu cât asemănarea (de valori, de opțiuni, de aspirații, de probleme, de experiențe) este mai puternică. De exemplu, oamenii nefericiți îți doresc compania unor oameni la fel de nefericiți ca ei. Specialiștii au identificat următoarele cauze ale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atât mai mare, cu cât asemănarea (de valori, de opțiuni, de aspirații, de probleme, de experiențe) este mai puternică. De exemplu, oamenii nefericiți îți doresc compania unor oameni la fel de nefericiți ca ei. Specialiștii au identificat următoarele cauze ale nevoii de afiliere: a. Stimularea pozitivă, regăsită în nevoia subiecților de a fi alături, de a-și împărtăși experiența de viață cu celălalt (comunicarea socială a trăirilor), de a avea raporturi interesante, vii, autentice. b. Evaluarea corectă a situației, explicată prin dorința de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
compararea cu celălalt. Avem nevoie de informații care, corelate cu altele, ne pot asigura o claritate cognitivă. Mintea noastră devine mai limpede. În felul acesta putem diminua sau elimina starea interioară de disconfort. c. O altă cauză a nevoii de afiliere o constiuie suportul emoțional prin care căutăm sprijinul celui de lângă noi, când trecem prin împrejurări problematice, când suferim o înfrângere/o pierdere sau atunci când trăim o tragedie. d. A fi alături de alții înseamnă a deține instrumentul cu care ne putem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
suferim o înfrângere/o pierdere sau atunci când trăim o tragedie. d. A fi alături de alții înseamnă a deține instrumentul cu care ne putem evalua pe noi înșine. Autoevaluarea este un mecanism pentru reducerea anxietății (prin raportare intersubiectivă). e. Nevoia de afiliere se întemeiază și pe atenția pe care o solicităm celuilalt, datorită nevoii de a primi gratificații simbolice, de a fi tratat cu respect, cu considerație și cu înțelegere. f. Când suntem împreună cu alți oameni anxietatea este, de regulă, redusă. Ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
f. Când suntem împreună cu alți oameni anxietatea este, de regulă, redusă. Ne simțim mult mai în siguranță într-un grup. C.E. Cutrona (1986, apud Malim, 2003) a descoperit, totuși, existența unei relații semnificative între interacțiunea socială și stres. Nevoia de afiliere este profund conștientizată în momentul când o persoană se confruntă cu efectul "inimii sfărâmate"; este vorba de efectul declanșat de pierderea bruscă a relației de conviețuire existentă între două sau mai multe persoane pe o perioadă lungă de timp. Același
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
între două sau mai multe persoane pe o perioadă lungă de timp. Același efect se produce la un nivel mai scăzut și la persoanele care sunt îndepărtate din grupul din care făceau parte integrantă (Pânișoară, Pânișoară, 2005). Satisfacerea trebuinței de afiliere este asigurată în bună măsură de suportul social pe care îl oferă grupul. Acest suport se referă la (Weiss, apud idem, p. 84): • atașament: este vorba de sentimentul suportului emoțional, intimitatea și legăturile care există în cadrul grupului. El se evidențiază
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se referă la faptul că acceptarea, iubirea și respectul pe care le primim de la alții ne susțin propriile sentimente de stimă de sine și de adecvare cu sine. Privind comparativ, se observă că persoanele care au ca dominantă trebuința de afiliere se raportează la performanță diferit decât cele care au ca dominantă trebuința de realizare. Astfel, cei care urmăresc cu prioritate realizarea își aleg drept parteneri de echipă persoane experte în domeniul în care lucrează (și care îi preocupă), pe când cei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
diferit decât cele care au ca dominantă trebuința de realizare. Astfel, cei care urmăresc cu prioritate realizarea își aleg drept parteneri de echipă persoane experte în domeniul în care lucrează (și care îi preocupă), pe când cei care au ca prioritate afilierea optează pentru parteneri cu care să se înțeleagă, ținând seama mai puțin de aspecte precum performanțele înalte sau rezolvarea sarcinilor. Aceste direcții motivaționale și preferințe personale se reflectă în cele două celebre perspective manageriale: orientarea spre sarcină și/sau orientarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sarcină sau pe relații s-au obținut următoarele rezultate (Pânișoară, Pânișoară, 2005, pp. 86-87): • grupurile focalizate pe trebuința de realizare au avut rezultate mai bune atunci când au primit un feedback referitor la sarcină/la performanță; • grupurie focalizate pe trebuința de afiliere s-au descurcat mai bine atunci când au primit feedback referitor la lucrul în echipă, decât atunci când au primit feedback referitor la performanță (informațiile referitoare la sarcină au fost mai puțin motivante în aceste grupuri); • atmosfera generală în grupuri a fost
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
primit feedback referitor la performanță (informațiile referitoare la sarcină au fost mai puțin motivante în aceste grupuri); • atmosfera generală în grupuri a fost diferită: în grupurile focalizate pe sarcină/pe performanță aceasta a fost tensionată, pe când în grupurile orientate spre afiliere atmosfera a fost prietenoasă, calmă, mai puțin intensă, arătându-se interes pentru membrii grupului. Nevoia de siguranță/ de securitate O altă nevoie fundamentală a oamenilor strâns legată de relațiile interumane este așa cum o resimțim marea noastră majoritate este nevoia de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
foarte rar mai știu au mai pot să adreseze/lanseze semne de recunoaștere laudative, încurajatoare, admirative. Climatul relațional se degradează, se încinge, stroke-urile negative se înmulțesc și se diversifică 2. Nevoia de aprobare socială În strânsă legătură cu nevoia de afiliere și cu cea de recunoaștere este și trebuința de aprobare socială. "Niciunul dintre noi nu dorește să pară stupid în fața altora", notează R. Harré (apud Hayes, Orrell, 2003). Dacă individul uman are nevoie să fie recunoscut, să știe că există
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a dragostei (în concepția celebrului psiholog nord-american) este pasiunea. Ea implică "o stare de intensă năzuință pentru uniune cu celălalt" (p. 24, s.a.). Ea este în mare măsură "expresia dorințelor și a nevoilor precum cele de stimă de sine, creștere, afiliere, dominanță, supunere și implicare sexuală" (ibidem). Cea de-a treia componentă a iubirii este componenta decizie/angajament. Ea are două aspecte: unul pe termen scurt și altul pe termen lung. "Perspectiva pe termen scurt este decizia de a iubi pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să-l observăm în acțiune pentru a înțelege că este pe deplin (un bun) cultural, putându-i-se interpreta faptele, gesturile, uzanțele (cf. Luc Boltanski, "Les usages sociaux du corps", în Annales ESC, nr. 1/1971, pp. 205-233) și chiar afilierile de grup. Astfel, perspectiva antropologică numește "cultural" ceea ce are un conținut semnificativ pentru o societate dată și care cere o interpretare împărtășită în comun. În acest sens, este o "știință a culturii", nu în sensul științei filozofice germane, ci în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de intenția actorilor săi; cel de-al doilea, inițiat de antropologia anglo-saxonă din secolul al XIX-lea, este strict empiric, descriptiv și relativ. El caută să descopere semnificațiile obiectelor (materiale și ideale) unei culturi particulare legându-le de funcțiile, între-buințările, afilierile lor, precum și de practicile care le pun în aplicare în viața socială. El tinde să identifice cultura și societatea, societatea și națiunea. Perspectiva dinamică În plus, antropologii au formulat repede o reflecție asupra dinamicii bunurilor culturale, strâns legată de reflecția
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
interes general presupune și ca politica să fie în măsură să unifice ceea ce lumea muncii divizează în clase și conflicte. Munca diferențiază și divizează (sarcini, roluri, lupte, deza-filieri), în timp ce cultura își propune să adune și să stabilească legături (încântare, plăcere, afiliere). Ea compensează diviziunea socială și ajută la surmontarea ei: are o funcție de "reparație", de unificare a spiritelor în același creuzet cultural (Mesnard, 1996, pp. 30 și urm.; Ory, 1994). Această concepție cere o politică a loisir-urilor. Statul se interesează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ar putea să nu fie aceiași cu cei care vor fi buni în a răspunde cererii pieței mâine. Sociologii vorbesc de așa-numita "circulație a elitelor" ce caracterizează societățile libere; în locul unor elite statice care se bazează pe putere militară, afiliere de castă sau legături de trib ori de familie, elitele societăților libere inclusiv elitele artistice, culturale, științifice și economice sunt deschise la noi membri și rar transmit calitatea de membru copiilor membrilor, mulți dintre aceștia coborând din rândul claselor de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
conecta la estetic. Snobii se împart în două categorii: cei în progres (snobul dinamic) și cei care stagnează în situații mediocre (snobul limitat și static). Snobul nu are vocație, nu depune eforturi în direcțiile înțelegerii și participării, dar își dorește afilierea la idei strălucitoare, la creații artistice sau la o atmosferă socială frumoasă. Snobismul își are originea în dorințe și necesități ce privesc mai mult ambițiile sociale. Vanitatea dă putere și impresia importanței în societate, a nemuririi. Dorința oamenilor este de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
familie și vom stabili legături strânse cu alți adulți. Un element cheie al perspectivei sociologice este recunoașterea clară a faptului că credințele*), valorile și comportamentele sunt legate de grupurile și societățile particulare și acestea pot fi înțelese numai în contextul afilierii la ele. Membrii unui grup sau societăți împărtășesc, de obicei, aceeași viziune asupra realității care determină ce anume cred ei că este drept sau nedrept, bine sau rău, ce merită să fie promovat și ce trebuie respins. Aceasta înseamnă că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
între nevoi, resurse și mediu de asistență nu e niciodată definitivă. 1.Antrenarea abilităților sociale.Antrenarea abilităților sociale este definitivă prin utilizarea tehnicilor comportamentale sau activităților de învățare, care dau posibilitatea pacientului de a-și forma abilități instrumentare și de afiliere în domeniile cerute de viața comunitară (Liberman, 1989). Scopul antrenării abilităților sociale este de a ameliora deficitul funcțional al unor pacienți. Antrenarea se poate face individual sau în grup. Este o abordare complexă, structurată, care implică, sistematic, educarea pacienților în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
afirmat o dată că nu se consideră nici optzecist, nici postmodernist, nu se lasă contaminat de „isme”, chiar dacă are în casă o poetă prin excelență postmodernistă. La fel Constantin Cheianu, însă deruta sa artistică este mai penetrantă și nu exclude o afiliere la una din grupări după publicarea cărților pe care le așteaptă să apară. Serafîm Saka, plastic și memorabil în formulări, și-a asemuit generația cu un măr atrăgător, dar ros în interior de foarte mulți viermi. O generație care s-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
În formula lui Alexis de Tocqueville trecutul nu mai luminează viitorul; trăim o perioadă de tranziție, mai bogată în aporii și incertitudini decît în evidențe. 10.2. Mass-media. Caracteristici structurale, socio-semiotice și rituale Model comportamental, spațiu de evaziune, instrument al afilierii (profesionale, etnice, de gen etc.), mass-media confirmă identitatea contribuind la (sau distrugînd) sănătatea mentală a individului și societății. "Activismul consumatorului, unitatea lumii islamice, entuziasmul olimpic, deconstrucționismul postmodern, mîndria de a fi negru, revolta studențească cîștigă sau pierde din importanță în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Times"), ziariștii din țările postcomuniste își mitizează rolul apropiindu-se de profet sau scriitor; ei simt că au o vocație mesianică (de aceea unii dintre ei vor deveni adepți ai presei de partid sau ai unei prese pseudo-independente, i.e. fără afiliere politică declarată). * de la specializarea tematică strictă (anacronică după sfîrșitul războiului rece cînd anumite categorii de ziariști: kremlinologii, corespondenții militari nu se mai justifică ) * la multimedia și competențe multiple (economică, juridică, politică), abilități de comunicare și relații pubice menite să faciliteze
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
socio-culturală" a textului care evidențiază apartenența sa la literatură (din acest punct de vedere este esențial să relevăm faptul că anumite texte religioase sau cotidiene într-o epistemă au fost ulterior incluse în sfera literaturii Scrisorile portugheze, ceea ce înseamnă că afilierea la categoria text literar nu poate fi gîndită decît în interiorul unei anumite episteme și unui anumit orizont de așteptare). METALIMBAJ Introdus de logicienii Cercului de la Viena (Carnap) și de logicianul polonez A. Tarski, termenul de metalimbaj reprezintă în ierarhia limbajelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]